Producătorii de alimente, mai ales cei mici şi medii, trebuie să ajungă direct la consumatori prin intermediul online-ului, dacă vor să scape de dependenţa de retaileri şi să-şi menţină în viaţă afacerile pe termen lung. Piaţa online mănâncă deja 2% din comerţul alimentar, de 28-30 de miliarde de euro, dominată de hipermarketuri şi magazine, iar e-commerce-ul va fi viitorul, a fost una dintre concluziile din cadrul ZF Agrobusiness Summit 2024.
„Noi ne-am îndreptat unde am văzut plusvaloarea în toată povestea aceasta. Ne-am îndreptat spre digitalizare, în primul rând, adică ne-am dus foarte mult în online. Am renunţat la 80% din businessul nostru cu retailul tradiţional şi cred că este un model care te îngenunchează“, a spus Valentin Şoneriu, administrator, Carmolimp, în cadrul ZF Agrobusiness Summit 2024.
Evenimentul a fost realizat de Ziarul Financiar, cu sprijinul Agricover, CEC Bank, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, Carmistin, Carrefour, ROCA Investments. Partener suport: JW Marriott.
Şoneriu a reuşit să ajungă de la fabrică la frigider printr-un mod eficient de vânzare. „Americanii zic «follow the money». Eu nu mă duc în spate; acolo ce pot eficientiza? Prefer să mă concentrez pe viitor. Dacă am bani, pot cumpăra talent, pot rezolva problemele cu panourile fotovoltaice, pot rezolva orice. Interesul tuturor este să se uite în faţă.“
El crede că viitorul este online, dând exemplul companiei Freshful din România, care, în doar 3 ani de activitate, a atins o cifră de afaceri de 1 miliard de euro în acest an. „Noi discutăm de o schimbare sistemică majoră a modului în care businessul acesta se face. Gândiţi-vă că noi din Ucea de Jos (jud. Braşov) livrăm mâncare gătită în toate colţurile ţării, de la Botoşani, la Timişoara şi până la Constanţa. (...) Dacă producătorii din industria alimentară nu se vor orienta în mod direct spre clientul final, să sară cei 45% discount pe care îl dau către supermarket, vor muri“, a subliniat antreprenorul.
Din experienţa sa, retailul tradiţional reduce profitul, dar şi costurile, ducând la pierderi pentru producători. Astfel, nu mai este calea pe care jucătorii mici şi medii ar trebui să o abordeze, ci trebuie să găsească modalităţi de a ajunge direct la consumatorul final.
Violeta Muşat, secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
♦ Măsurile de sprijin alocate de la bugetul de stat au însumat de la începutul anului până în prezent o valoare de 2,3 miliarde de euro
♦ Toate deciziile de la MADR se fac după consultarea organizaţiilor pe fiecare sector. Nu există nicio decizie fără consultare.
♦ Ministrul a avut consultări cu procesatorii pentru proiectul plafonării adaosului comercial, urmează încă o întâlnire cu procesatorii şi consultări cu retailerii. Există un draft, dar încă nu e pus în consultare publică.
♦ Ţinta noastră este să irigăm 2,6 milioane de hectare şi continuăm programele de sprijin în 2025.
Florin Căpăţână, director general al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare pentru Siguranţa Alimentară (ANSVSA)
♦ Când a apărut pesta micilor rumegătoare, în iulie 2024, au fost 64 de focare care au creat extrem de multe pierderi mediului economic. Au început să se stingă focarele, astăzi avem cinci focare.
♦ În 2021 am avut 500 de focare de pestă porcină, pierderile sunt foarte mari, atât pentru crescători, cât şi pentru populaţie.
♦ Este o delegaţie din SUA care auditează, verifica şi controlează modul în care putem stăpâni pesta porcina pentru a livra în siguranţă produse crud-uscate şi conserve în Statele Unite. Practic am putea exporta acolo.
Bogdan Alexandrescu, director, Direcţia Agri, CEC Bank
♦ Soldul creditelor în agricultură din sistemul bancar a ajuns undeva la 32 mld. lei, cu o creştere anuală de aproape 15%, dar totuşi mult subfinanţat, undeva la sub 5% din total credite pentru persoane juridice.
♦ Din iunie 2023 până în iunie 2024 soldul creditelor acordate de CEC Bank în industria agroalimentară a crescut cu 44%, am ajuns undeva la 7 mld. lei.
♦ Dacă facem o medie pe România, perioada în care se amortizează investiţia într-un teren agricol este undeva la 21 de ani în medie.
♦ Suntem în discuţii pentru a face un nou program guvernamental pentru terenuri agricole, în care să mergem pe o maturitate maximă a creditului de 20 de ani.
Liviu Dobre, CEO, Agricover Holding
♦ Anul 2024 este în mod cert un an dificil, deşi am mai avut secetă în România. Anul trecut, fermierii au înfiinţat culturile la costuri de inputuri maximale istoric, au avut o producţie normală, dar au valorificat la un preţ relativ mic. Ei au acumulat pierderi semnificative, care nu pot fi acoperite din cultura anului viitor.
♦ Datoriile fermierilor care trebuie eşalonate prin finanţare pe termen mediu generează tulburări pe lanţ şi stres la nivelul distribuitorilor şi al furnizorilor.
♦ Cel mai important lucru pentru anul viitor va fi accesul la lucrurile de care fermierii au nevoie: tehnologie, finanţare şi educaţie financiară pentru a-şi putea planifica corect activitatea în fermă.
Ficu Anghel, director general adjunct, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR)
♦ La ora actuală avem 15,8 mld. euro în PNS pentru 2023-2027, iar în acest an au fost lansate o serie de măsuri. S-au lansat în 2024 aproximativ 1,8 mld. euro în sesiuni de depunere proiecte, s-au depus circa 8.000 de proiecte cu o valoare de 3,5 mld. euro. Am depăşit cu 200% suma alocată.
♦ Cel mai mare interes se vede în zona de procesare, unde anul acesta, doar pe cele două măsuri - fonduri europene şi INVESTALIM - avem peste 1 mld. euro.
♦ Sume aşa mari nu am mai avut. Cu siguranţă când ai investiţii de acest nivel, cred că lucrurile se pot schimba şi putem micşora deficitul din agrobusiness.
Bogdan Grama, senior operational and developer manager, Carmistin
♦ Am dat în funcţiune acum două luni un abator de carne de pasăre în Vâlcea, o investiţie de 75 mil. euro. Am angajat 600 de persoane.
♦ Facem un abator de porc în Olt care o să abatorizeze în primă fază 1,2 milioane de porci. În 2026 vom termina această investiţie.
♦ Noi suntem 4.200 de angajaţi, iar acum vreo trei ani eram 2.000 de angajaţi. Avem o echipă de investiţii care depăşeşte 100 de oameni.
♦ Vom avea nevoie de 1.200 de angajaţi când dăm drumul la noul abator şi va fi greu să îi găsim în Olt sau în judeţele de lângă. Trebuie să aducem acasă românii care lucrează în abatoarele din Europa.
Alexandru Savin, senior investment manager, Roca Investments
♦ Vedem o perioadă atipică, cu trei ani de secetă, cu o criză de logistică dată de dificultăţile din Ucraina, cu fluctuaţii în dobânzi. Însă, profităm de această criză pentru a ne ajusta businessul, a ne vedea punctele slabe şi a ne pregăti pentru acei ani buni.
♦ O criză e ca un „time machine“ care te mută în viitor dacă profiţi şi te adaptezi la chestiunile date de acea criză. Creăm produse care să participe la ecosistem şi să îl ajute să treacă peste această perioadă grea.
♦ Acesta este focusul nostru în momentul de faţă în agricultură.
♦ Businessul nostru închide anul cu o cifră de afaceri între 150 şi 200 mil. euro. Încercăm să oferim clienţilor şi partenerilor noştri toate produsele de care au nevoie pentru a-şi desfăşura activitatea, de la inputuri, la facilităţi logistice pe partea de trading de cereale.
Alina Creţu, director executiv, Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România
♦ Resursa de apă şi gestiunea apei ar trebui să devină o prioritate. Trebuie să avem o strategie pentru apă astfel încât ea să fie disponibilă la timp şi în cantităţile necesare pentru agricultură
♦ Ar trebui să ne gândim la programe sociale de susţinere. Asocierea este un cuvânt utopic care nu îşi are sensul în zona fermelor foarte mici.
♦ Ar trebui să vorbim mai degrabă de reconversie sau orientare către tineri fermieri. E nevoie de o strategie în spate pe care nu o putem face singuri, noi cei din sectorul privat.
♦ Strategia de lucru în fermă trebuie regândită pentru că totul s-a schimbat din punct de vedere al condiţiilor agropedoclimatice.
Teofil Dascălu, CEO, Frizon Group
♦ Noi ca fermieri suntem primii afectaţi de schimbările climatice. Dacă nu facem pionierat şi nu avem grijă de mediul înconjurător, cred că noi ca fermieri vom fi o specie pe cale de dispariţie.
♦ Vin măsuri pompieristice de a da nişte bani în piaţă, helicopter money, dar în final suntem într-o mare schimbare de paradigmă.
♦ Din 2009 şi până astăzi am ajuns cu greu să irigăm 1.800 de hectare şi după ce am irigat, ne-am chinuit toată vara, am stat pe câmp, au venit inundaţiile şi acum nu pot recolta sau recoltez foarte dificil.
♦ Schimbările climatice sunt aici.
♦ Fermierii trebuie să se implice în şcoala duală. Noi am început acum 7 ani.
Jean Ionescu, country leader România & Moldova, Corteva Agriscience
♦ Nu se poate face agricultură fără genetică, fără protecţia plantelor şi nutriţie corespunzătoare. România învaţă acum să treacă spre agricultură performantă.
♦ Nu putem progresa productiv dacă nu investim în irigaţii, dacă nu irigăm „ca la carte“. România astăzi stropeşte 400.000 ha şi irigă efectiv 100.000 ha, unde se obţin producţii excelente.
♦ Datoriile pe care le au fermierii sunt uriaşe, vor fi ferme care se vor vinde pentru că nu mai au energie, finanţare.
♦ Dacă dublăm productivitatea pe hectar, vom deveni o ţară competitivă la nivel european.
Ioan Enoiu, fondator şi director strategii integrate, Naturevo
♦ Cheltuim prea multă apă faţă de cât este nevoie.
♦ Educaţia este importantă, nu mai putem face agricultură la întâmplare. Trebuie adaptare continuă, schimbările climatice sunt un fapt.
♦ Avem mari probleme cu radiaţiile solare, circa 20% -30% din pierderile producţiei agricole pe plan mondial sunt generate de arsurile solare.
♦ Fără profesionişti care să adapteze, degeaba spunem că facem agricultură performantă. Agricultura inteligentă înseamnă adaptare zilnică.
Sergiu Gorban, CEO, Transylvania Invest
♦ Vrem să facem pasul către procesare şi am depus un proiect pe DR 22, cu 15 mil. euro pentru o fabrică de ulei şi încă 5 mil. de euro pentru spaţii de depozitare, deci undeva la 20 mil. euro
♦ Am făcut contestaţie pentru fabrica de ulei, aşteptăm rezultatul şi dacă va fi unul pozitiv sunt optimist că vom prinde şi finanţarea. Avem intenţia de a duce acest proiect până la capăt.
♦ Procesarea oleaginoaselor este un segment sensibil, dar bine gestionat aduce o profitabilitate mare.
♦ Marja din comerţul cu cereale este categoric mai mică decât marja din procesare.
Felix Daniliuc, director department IMM, BRD
♦ Din perspectiva viitorului, trebuie să ne preocupe schimbările climatice, sunt o realitate.
♦ La sfârşitul lui 2023 BRD a semnat cu IFC (membră a Grupului Băncii Mondiale – n.red.) un acord de transfer de risc care a presupus eliberarea de capital. Am eliberat 325 mil. euro care sunt sume, capital eliberat pentru a finanţa proiecte cu componenta verde.
♦ Începem să vorbim din ce în ce mai mult despre finanţarea sustenabilă, în a găsi soluţii. Vedem impactul pe care deja îl au schimbările climatice asupra agriculturii.
Monalisa Ungureanu, CEO, Agrii România
♦ Noi avem tradiţie în microambalate. Sunt produse în fiole, ambalaje mici, care adresează nevoile specifice ale unor gospodării. Acum 10 ani una din direcţiile strategice vizau să ieşim din aceasta zonă (a fermelor mici – n.red.). Azi ne-am fundamentat investiţia pe menţinerea acestui segment, pe baza comportamentelor pe care le-am văzut în piaţă.
♦ Am observat în ultimii ani o dorinţă a oamenilor de a cultiva mai mult pentru ei şi pentru nevoile proprii.
♦ Avem multe servicii de tratare a seminţelor, toate duc la ideea de valoare adaugată, agricultura are nevoie de soluţii practice la nivelul fiecarei verigi.
Florin Constantin, fondator, Agxecutive
♦ Dacă vă uitaţi pe datele macroeconomice ale agriculturii româneşti, în ultimii doi ani s-a pierdut ce s-a câştigat în ultimii zece ani.
♦ E acum ori niciodată să facem altceva. Este momentul să facem un shift strategic în acest sector dacă vrem să schimbăm lucrurile.
♦ Este momentul să mergem înapoi la şcoală, să ne formăm, să învăţăm, să repunem agricultura pe baze performante.
♦ În fiecare an sunt turnaţi peste 3 mld. euro din fonduri publice în agricultura românească ca să finanţăm un deficit de 5 mld. euro pe balanţa comerţului agroalimentar.
Szabolcs Ilyes, executive manager, RegioConsult
♦ Cea mai mare problemă cu finanţările europene este impredictibilitatea. Câteodată am feelingul că instituţiile statului fac o competiţie între ele cum să finanţeze nişte direcţii, dar nu într-un mod foarte bine gândit. Pare că nimeni nu comunică în ţara asta – ce vreau să lansez, ce vreau să finanţez, în ce domeniu. Nu ştim ce vrem să finanţăm şi din ce surse. Apetitul pentru investiţii este foarte mare, dar haosul din zona finanţărilor nu ajută pe nimeni.
♦ Există o distanţă destul de mare între cei care fac ghidurile de finanţare, condiţiile de eligibilitate şi de punctaj şi realitatea din teren, iar uneori regulile se schimbă din mers.
Bogdan Chiripuci, manager politici şi programe pentru agricultură, Clubul Fermierilor Români
♦ Agricultura este cea care oferă hrană populaţiei. Nu trebuie să uităm însă şi de digitalizare. Agricultura este sectorul care dă tonul digitalizării.
♦ Anul acesta discutăm de pierderi rezultate la nivel naţional pentru grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui de 1,8 mld. lei pe care le-au resimţit fermierii. Dacă includem şi sistemul bancar, ajungem la 2,8 mld. lei.
♦ Tinerii fermieri îşi doresc să aducă produse finite pe masa consumatorilor, să realizeze afaceri colective şi businessuri integrate la nivel de digitalizare şi îi preocupă competitivitatea propriilor afaceri şi perspectivele de dezvoltare.
Valentin Şoneriu, administrator, Carmolimp
♦ Dacă producătorii din industria alimentară nu se vor orienta în mod direct spre clientul final, să evite cei 45% discount pe care îl dau către supermarket, vor muri. Se schimbă paradigma.
♦ Jucătorii mari au alte moduri de a negocia cu retailerii, dar dacă eşti mic sau mediu, ai o fermă, o fabrică de brânză, trebuie să ajungi cumva în mod direct la consumatorul final.
♦ Noi livrăm mâncare gătită din Ucea de Jos, jud. Braşov, în toate colţurile ţării, de la Botoşani, la Timişoara, sau la Constanţa, unde am dus cam două tiruri pe zi vara asta.
Radu Gherman, ultra fresh (PFT) buying director, Carrefour România
♦ Pe categoria legume şi fructe lucrăm cu peste 1.000 de fermieri din România.
♦ Carrefour apelează la import în momentul în care nu reuşim să cumpărăm ceea ce avem nevoie să trimitem către magazinele noastre, adică atunci când nevoia noastră de produs nu este 100% acoperită de sursa din România.
♦ Cred că ar trebui să discutăm şi să comunicăm împreună cu producătorul la punctul de vânzare şi în mediul online referitor la calitatea produselor pe care le are.
♦ Locul de unde cumpărăm este o decizie comercială care ţine şi de realitatea pieţei. Încercăm să ne orientăm către produse din UE.
Mirela Stoian, decan, Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului, Academia de Studii Economice din Bucureşti
♦ Am început acest an universitar cu peste 1.300 de studenţi noi, într-o universitate cu peste 23.000 studenţi la licenţă, masterat şi doctorat. Pregătim în principal economişti.
♦ Avem invitaţi la cursuri parteneri ai facultăţii, experţi, specialişti din mediul economico-social. Studenţii văd astfel elemente de practică, se confruntă cu realitatea.
♦ În cazul programelor de masterat avem adresabilitate mai mare, unul dintre ele este economia şi administrarea afacerilor agroalimentare.
Marius Ogrezeanu, fondator, Agribusiness Job
♦ Negăsind în zonă specialişti, fermierii lucrează cu ce găsesc, adică iau un contabil pe care să îl înveţe domeniul agricol.
♦ Doar 60% dintre fermieri recomandă copiilor sau celor apropiaţi să urmeze un business în acest domeniu.
♦ Recrutăm personal pe partea de vânzări cel mai des, poziţii în ferme mari şi foarte mari, de la 3.000 la 10.000 ha, pe sectorul food partea de specialişti, un inginer tehnolog într-o fabrică de lactate.
♦ Nu toţi fermierii au probleme cu forţa de muncă.
♦ În sectorul alimentar, salariile sunt mici, în agribusiness sunt mai mari. Există acest paradox.
George Bădescu, director executiv, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR)
♦ În ultimul timp, agricultura a beneficiat de 2% din PIB în contextul în care contribuţia agriculturii la PIB este de 4%. Comerţul alimentar a fost unul dintre principalele motoare ale acestei tendinţe.
♦ Pot exista cazuri în care producătorii, procesatorii să se simta nedreptăţiţi, dar există instrumentul numit piaţă.
♦ Uneori comunicarea cu lanţurile nu este facilă, trebuie să mai lucrăm.
♦ Vin şi câte 500 de cereri pe zi pentru încheierea de noi contracte comerciale. Esenţial este să stabilim priorităţi. Zona industriei alimentare este extrem de competitivă în Europa.
Ana Maria Mircea Leu, fondator al restaurantului Dacia Romanian Dining, al carmangeriei Dacia Romanian Gourmet
♦ Consumul a crescut, trendul este de a consuma un produs „curat“, preţul trebuie să reflecte munca producătorului, cheltuielile, utilităţile.
♦ Pentru tineri azi nu mai este cool să fie fermieri, să fie producători locali într-o afacere mică sau mijlocie. Este important să schimbăm acest lucru prin educaţie antreprenorială, prin branding, marketing.
♦ În ultimii doi ani a fost o creştere semnificativă pe partea de atestare la nivel de ţară, ne creştem certificările de la an la an.
♦ O tendinţă importantă este agroturismul şi promovarea produsului tradiţional local în puncte gastronomice.
Gabriel Stoian, CEO, Profeco
♦ Aducem produse verzi pe care fermierii să le folosească atât pentru sănătatea solului, cât şi pentru plante. Aceste schimbări climatice, noi cei din agricultură, le ştiam şi în urmă cu 10-15 ani. În ADN-ul nostru, al românilor, această fertilizare organică sau grija pentru sol au existat încă de atunci.
♦ Pentru a produce un litru de fertilizant e nevoie de 700 de zile. Materia primă se produce din vermicompost, nişte brazde imense în care dejecţiile animale sunt transformate cu ajutorul râmelor roşii californiene şi rezultă un produs din care se fac aceste extracţii.
♦ La un hectar trebuie să aplicăm circa 3 litri de fertilizant iar costul e de 100 de lei per hectar.
♦ Viitorul va fi în agricultură, iar agricultura şi tehnologia merg împreună.
Răzvan Prelipcean, cofondator, Ferma Naturleg
♦ Ferma noastră e specializată în producţia de legume şi cereale. Pe zona de legume am început acum 15 ani pentru că am văzut un deficit în piaţă de produse de calitate, de livrare organizată. Am început cu o suprafaţă mică de legume, circa 3 hectare, iar în prezent am ajuns la aproximativ 50 de hectare.
♦ Am asistat în tot acest timp la o schimbare substanţială a pieţei de desfacere a legumelor. Dacă iniţial vânzarea era preponderent pentru reselleri locali sau fabrici pentru calitatea a doua, în timp, supermarketurile au căpătat în cifra noastră de afaceri o pondere de peste 60%.
♦ Procesarea este bună, dar trebuie privită cu prudenţă şi structurată cu atenţie, astfel încât să fie un pariu de succes. Altfel, poate să se transforme într-un eşec.
Horaţiu Buzgău, CEO şi fondator, Allu (Holiv Ecoplant)
♦ Anul acesta vom trece de 1 mil. lei din activitatea de procesare a alunelor de pădure certificate ecologic, mai mult decât vânzările din ultimii doi ani la un loc. Peste 70% din vânzările noastre sunt realizate online în piaţa internă şi piaţa internaţională.
♦ Am fost cu produsele la târguri internaţionale în Dubai şi Coreea de Sud şi au fost primite bine.
♦ Am discutat cu foarte mulţi producători locali care efectiv nu sunt băgaţi în seamă de retaileri.
♦ Eu înţeleg că sunt foarte multe solicitări dar nu îmi vine să cred că în trei ani de zile nu se poate găsi o modalitate să ajungi la un dialog cu un producător.
