Special

ZF Bankers 2020. Economia îşi va reveni în 2022-2023, BNR mai poate să scadă dobânda, cursul poate rămâne stabil, dar dacă deficitul bugetar scapă de sub control prin creşterea pensiilor, vom aveam mari probleme

ZF Bankers 2020. Economia îşi va reveni în 2022-2023,...

Autor: Claudia Medrega, Mircea Nica, Roxana Rosu

16.07.2020, 00:07 2046

♦ Economia va scădea puternic în acest an, din cauza efectelor crizei coronavirusului, pentru ca în 2021 să revină pe creştere ♦ Scăderea dobânzilor şi stabilitatea cursului de schimb pot să ajute la reluarea creşterii economice ♦ Însă deficitele gemene, bugetar şi de cont curent, limitează marja de manevră a BNR pentru a continua reducerea dobânzilor ♦ Băncile continuă creditarea ♦ Printre temerile bancherilor se regăsesc riscul de a rata să fim predictibili şi consecvenţi, sau riscul de a pierde valul de a construi şi de a accelera.

 

Rezistenţa sistemului bancar românesc la efectele pandemiei de coronavirus depinde mult şi de cât de bine se va comporta economia, precum şi de modalitatea în care băncile se vor apăra în ipoteza înrăutăţirii situaţiei, rămânând de văzut cum vor face faţă în 2021 când se revine la plata creditelor amânate.

Acesta este unul dintre mesajele transmise în cadrul videoconferinţei ZF Bankers Summit 2020 organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Mastercard, Visa, Alpha Bank, CEC Bank, ING Bank, Deloitte, Reff şi Asociaţii, Garanti BBVA, NNDKP, First Bank, Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare (AEGRM), PwC şi Trans Sped.

„Cât timp poate să reziste sistemul bancar? Depinde foarte mult de cât de bine se va comporta economia. Ceea ce am făcut la BNR, pe lângă alte lucruri, am recomandat băncilor să nu distribuie dividende anul acesta, cum au făcut toate băncile centrale din lume. Depinde de modul în care băncile se apără împotriva unor situaţii eventuale înrăutăţite. În prezent, lucrurile par sub control, inclusiv din punctul de vedere al provizioanelor, al rezervelor de capital. În afară de o turnură cu totul îngrozitoare a lucrurilor, băncile ar trebui să facă faţă la momentul în care se revine la plata creditelor amânate“, anticipează Eugen Rădulescu, director al Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR.

Rămâne de văzut dacă în 2021 debitorii vor fi capabili să plătească creditele pe care le-au amânat, a afirmat directorul din BNR. „Eu nu aş vrea să credem că dacă acum situaţia sistemului bancar este mai mult decât onorabilă, acest lucru are numai date fundamentale la bază, ci are inclusiv faptul că există moratoriul de amânare la plată a ratelor, care până la urmă poate să ascundă dezechilibre şi nu să le rezolve. Vom vedea în 2021 dacă într-adevăr debitorii vor fi capabili să plătească creditele pe care le au.“

Guvernul a adoptat un moratoriu prin care a permis amânarea ratelor la credite pentru clienţii persoane fizice şi companii, până la finalul acestui an, din 2021 urmând să expire efectele acestui moratoriu.

Economia ar urma să scadă în acest an, cu 5-6%, după cum indică unele estimări, pentru ca în 2021 să revină pe creştere, anticipează cei mai mulţi bancheri.

„Noi vedem o scădere economică de 5% pentru anul acesta, dar o revenire destul de abruptă pentru anul viitor. Încă vedem o revenire în V, chiar dacă riscul unei astfel de reveniri este mare din cauza valului doi sau trei sau mai degrabă de reacţie la pandemie. Piaţa bancară funcţionează bine. Ce trăim acum este o situaţie de război, nu este o situaţie de criză economică. În situaţii de genul acesta, dobânzile vor rămâne probabil scăzute pe termen lung dacă nu se întâmplă ceva ieşit din comun“, spune Florin Ilie, vicepreşedinte al ING Bank.

BCR merge pe consensul general în ceea ce priveşte scăderea economică, de 5-6%. „Cred că revenirea trebuie privită în contextul revenirii europene. Prognozele optimiste-realiste ale Comisiei Europene arată că vorbim de revenirea la nivelul anterior pandemiei undeva la final de 2022. Este o ajustare a diverselor industrii. Vor fi şi jucători mai rezilienţi şi alţii mai vulnerabili. Orice criză aduce şi oportunităţi“, este de părere Bogdan Speteanu, director executiv în cadrul BCR.

Cum pregătim revenirea? „Suntem în situaţia în care ne aflăm într-un context foarte dens de soluţii de asigurare de elemente de confort, cu programe, granturi şi sprijinul guvernului“, aminteşte Felix Daniliuc, director executiv în cadrul Raiffeisen.

Scăderea dobânzilor şi stabilitatea cursului de schimb vin să ajute la reluarea creşterii economice. Însă deficitele gemene, bugetar şi de cont curent, limitează marja de manevră a BNR pentru a continua reducerea dobânzii-cheie. BNR a redus dobânda-cheie de două ori în acest an, de la 2,5% la 2% şi, ulterior, la 1,75%, deciziile antrenând şi o ajustare a indicilor ROBOR din piaţa interbancară.

Cursul de schimb a fost relativ stabil până acum, iar majoritatea bancherilor indică o uşoară depreciere a leului până la finalul anului, respectiv un curs de schimb leu/euro mai mare în decembrie 2020, comparativ cu nivelul din prezent care oscilează în jurul pragului de 4,84 lei/euro.

Păstrarea ratingului României la investment grade a redus presiunea de depreciere a leului, mai spun bancherii.

Însă în perspectivă o creştere mai accelerată a cursului ar putea fi generată şi de orice derapaj politic, de creşterea pensiilor cu peste 10%, în opinia bancherilor prezenţi la ZF Bankers Summit 2020.

În ceea ce priveşte creditarea, Bogdan Speteanu, director executiv în cadrul BCR, a subliniat că banca aprobă credite în continuare. „Nu vedem o reticenţă, discutăm proiectele care vin la noi ca şi înainte, ţinând cont de circumstanţele economice actuale. Dacă ne uităm la ce avem pe masă, lucrurile nu arată chiar aşa rău. BCR a aprobat în acest an credite noi de 3 mld. lei, un sfert sub nivelul de anul trecut. Am avut un prim trimestru mai bun decât în 2019, apoi aprilie-mai scădere abruptă, iar în iunie vedem o uşoară revenire. Este încă devreme să spunem că e un trend sustenabil de revenire, dar volumele există. Cea mai mare finanţare dată de bancă anul acesta a fost de câteva zeci de milioane de euro în sectorul energetic“, a spus Speteanu.

Pentru credite imobiliare, Banca Transilvania susţine că a înregistrat creşteri în S1/2020 faţă de S1/2019. „Am pornit în forţă de la începutul anului şi au fost finalizate tranzacţiile care erau în derualare. Nu pot să spun că oamenii nu sunt şi acum interesaţi. Volumul este mare, oamenii încep să se uite la o cameră în plus, la o casă cu grădină, la locuinţe în zone limitrofe oraşelor mari“, spune Gabriela Nistor, director adjunct retail la Banca Transilvania.

În contextul crizei coronavirusului care are implicaţii în economie, printre temerile bancherilor se regăsesc riscul de a rata să fim predictibili şi consecvenţi, sau riscul de a pierde valul de a construi şi de a accelera. „Cea mai mare temere a mea este să ratăm să fim predictibili şi consecvenţi. Ceea ce nu e punctul nostru forte în România. Ele erau valabile şi înainte de criză, şi cu atât mai mult în criză“, consideră Bogdan Speteanu, director executiv în BCR. La rândul lui Felix Daniliuc, director în Raiffeisen, spune că cea mai mare temere este „să nu pierdem acest val în a adresa, accelera, anticipa“. „Avem dovada clară că am putut să accelerăm. Trebuie construit, nu trebuie irosit acest moment.“

 
 

Eugen Rădulescu, director Direcţia Stabilitate Financiară din BNR

♦ Pe lângă cele 75 de puncte de bază cu care a fost redusă dobânda de politică monetară, trebuie să adăugăm şi cele 50 de puncte care reprezintă îngustarea coridorului dintre facilitatea de depozit şi de credit. Practic, în prezent, avem o reducere faţă de nivelul anterior crizei de 125 de puncte de bază, ceea ce este foarte mult, iar măsurile au fost foarte bine primite de piaţă.

♦ Marja de manevră nu este foarte mare din cauză că ne lovim în continuare de dezechilibre macro foarte serioase. Avem deficitele gemene, de cont curent şi bugetar, care afectează posibilitatea de a mai continua, de a merge foarte departe cu reducerea de dobândă, pentru că există riscul imediat de depreciere a cursului de schimb.

♦ Nu este un curs ireal de fix. Este un curs care stă în piaţă foarte bine pentru că acordul fin care a fost realizat cu migală de-a lungul întregii perioade permite acest lucru. A existat în permanenţă o procedură de a mări lichiditatea  atunci când a fost nevoie, de a retrage atunci când a fost excesivă, astfel încât să reuşim în momentul de faţă să stăm pe cursul de schimb pe care îl avem de o bună perioadă, ceea ce ajută şi economia naţională, îi ajută şi pe deponenţii la bănci. Este o stare de stabilitate, care este favorabilă. 

♦ Actualul nivel al dobânzilor este unul dintre factorii care au contribuit la menţinerea stabilităţii cursului de schimb.

♦ Dobânzile la depozite nu cred că sunt prea mari. Nici dobânzile la credite nu sunt foarte mari, iar ele continuă să scadă - încet. Pe lângă deficitele gemene, mai avem o problemă - inflaţia - care în România este una din cele mai mari din Europa.

♦ Scăderea ratelor dobânzilor care se produce într-un trend general în lume, este un fenomen care vine să ajute reluarea creşterii economice. Sunt încurajat că dobânzile la depozite nu au scăzut şi există o micşorare a marjei dintre dobânzile active şi pasive, chiar dacă nu atât cât ne-am dori. Procesul nu poate să se facă bătând din palme, ci este lent. Important este că trendul este cel favorabil.

♦ Nu trebuie să scadă accelerat deficitul bugetar, dar trebuie să intre pe o tendinţă de descreştere clară. Dacă nu se adoptă o soluţie raţională şi foarte rapid privind legea pensiilor, riscăm ca scăderea dobânzilor să nu mai aibă loc în continuare.  Sunt lucruri care sunt strâns legate: deficitul public, deficitul extern, cursul, dobânzile - nu le putem scoate din pălărie.

♦ Eu nu aş vrea să credem că dacă acum situaţia sistemului bancar este mai mult decât onorabilă,  acest lucru are numai date fundamentale la bază, ci are inclusiv faptul că există moratoriul de amânare la plată a ratelor, care până la urmă poate să ascundă dezechilibre şi nu să le rezolve. Vom vedea în 2021 dacă într-adevăr debitorii vor fi capabili să plătească creditele pe care le au. 

♦ Trebuie să fim prudenţi, să nu tragem toate gloanţele dintr-o dată pentru că  dacă le tragem până în septembrie - octombrie ce facem în 2021? Mă refer la instrumentele BNR.

♦ Până acum sunt deschise toate căile şi sunt toate instrumentele la îndemâna BNR să facă tot ceea ce poate astfel încât această criză să fie depăşită mai uşor decât a fost depăşită criza din 2008.

♦ Cât timp poate să reziste sistemul bancar? Depinde foarte mult de cât de bine se va comporta economia. Ceea ce am făcut la BNR, pe lângă alte lucruri, am recomandat băncilor să nu distribuie dividende anul acesta, cum au făcut toate băncile centrale din lume. Depinde de modul în care băncile se apără împotriva unor situaţii eventuale înrăutăţite. În prezent, lucrurile par sub control, inclusiv din punctul de vedere al provizioanelor, al rezervelor de capital. În afară de o turnură cu totul îngrozitoare a lucrurilor, băncile ar trebui să facă faţă la momentul în care se revine la plata creditelor amânate.

♦ Punctul de vedere al direcţiei din care fac parte este că o majorare a plafonului la Prima casă trebuie tratată cu foarte mare prudenţă. În măsura în care se va majora plafonul de garantare din fonduri publice va antrena inevitabil o tendinţă de creştere a preţurilor pieţei. Eu personal aş fi  mai prudent, nu aş merge pe dublarea plafonului la 140.000 de euro, ar trebui să o luăm uşor-uşor.

 

Claudiu Cercel, vicepreşedinte BRD-SocGen

♦ Mai este spaţiu pentru reducerea dobânzii de politică monetară şi implicit a dobânzilor la lei de pe piaţă.

♦ Dobânda oficială a BNR este mai mare decât cea din alte ţări (1,75% - n. red.), motivele ţinând de postura de poziţie externă. Dar sunt şi elemente de optimism care mă fac să cred că am putea asista la o scădere a dobânzii de politică monetară, măcar cu 25 pp, poate 50 pp, în una sau două şedinţe.

♦ Aşteptările noastre sunt ca dobânda BNR să fie de 1,2-1,5% la finele anului, în continuare mai mare decât în alte ţări din regiune, dar la un nivel care permite spaţiu de manevră.

♦ Ca bancă, vedem o scădere de 6% a PIB în 2020. Personal, cred că ar putea fi undeva între 3-4%. Anul viitor vedem o revenire a economiei, în zona unei creşteri de 4%.

♦ Cred că stabilitatea leului se va menţine. Aşteptăm o depreciere uşor sub inflaţie în acest an, la 4,87-4,88 lei la finele anului.

♦ Pe plan extern, deşi avem un deficit de cont curent important, el a început să se reducă. La fel şi poziţia internaţională investiţională care s-a redus. România este şi beneficiara unor programe de relaxare operate de alte ţări, fiind integrată în lanţurile de valoare.

♦ La criza precedentă dezechilibrele erau profunde, aveam un deficit de cont curent semnificativ mai mare, de 10%. Nu este cazul acum.

♦ Eventuala retrogradare a României de agenţiile de rating ar duce la presiune pe curs cu siguranţă. Rezervele de la BNR ar ajuta la temperarea deprecierii, dar am vedea creşteri de dobânzi totuşi pe piaţă. Nu e un scenariu prea probabil, totuşi, şi cred că va prevala raţiunea în deciziile care se vor lua. 

♦ Cred în semnalele care au fost transmise de guvern, că în perioada postelectorală va începe un proces de consolidare fiscală. Aşteptăm o reducere a deficitului bugetar în zona de 4-5%, care considerăm că este finanţabil.

♦ În plus, România are acces şi la pachete de finanţare europeană şi sper să vedem şi procese de relocare a unor lanţuri de valoare dinspre Asia spre România în următorii ani, ceea ce înseamnă fluxuri de bani.

 

Florin Ilie, vicepreşedinte, ING Bank

♦ Posibilitatea scăderii dobânzilor este redusă, noi le vedem la nivelul actual. Avem în continuare un deficit de cont curent şi rămâne foarte mare, ceea ce înseamnă că trebuie să îl finanţăm. Aceste intrări pe termen scurt de capital sunt intrări pe portofoliu. Dacă reduci dobânda îţi micşorezi diferenţialul şi nu mai ai de unde să mai joci din dobânzi. Dacă ne gândim la curs şi dobânzi nu le putem avea pe amândouă dacă se doreşte păstrarea cursului într-un tunel de previzibilitate pentru economie. Probabil că sacrificiul va fi de păstrare a dobânzilor la acest nivel.

♦ Ministerul Finanţelor a strâns sume semnificative din piaţă, aş zice că dublul sumelor din anii precedenţi. Acesta a fost un lucru bun şi s-a profitat de conjuncturile din piaţă.

♦ Băncile locale au o structură destul de girată spre titluri de stat. Multe dintre ele se aproprie de limita expunerii pe titluri de stat, iar din acest punct de vedere va fi o presiune dacă nu se găsesc investitori.

♦ Există foarte multe incertiudini privind pandemia şi sunt multe discuţii privind pensiile.

♦ Agenţiile de rating ne-au crezut şi ne-au răbdat pentru că am avut un comportament responsabil ca ţară. Întrebarea este cum vor evolua discuţiile politice, acestea sunt lucrurile de care atârnă credibilitatea noastră ca politică fiscală.

♦ Noi vedem o scădere economică de 5% pentru anul acesta, dar o revenire destul de abruptă pentru anul viitor. Încă vedem o revenire în V, chiar dacă riscul unei astfel de reveniri este mare din cauza valului doi sau trei sau mai degrabă de reacţie la pandemie.

♦ Piaţa bancară funcţionează bine, iar banca centrală va fi cheia pentru menţinerea pe o linie prin piaţa secundară a titlurilor de stat. Cumpărarea titlurilor de stat va fi în continuare cheia finanţării acestui deficit.

♦ Ce trăim acum este o situaţie de război, nu este o situaţie de criză economică. În situaţii de genul acesta, dobânzile vor rămâne probabil scăzute pe termen lung dacă nu se întâmplă ceva ieşit din comun.

♦ În realitate, suntem o ţară cu pieţe financiare foarte subţiri comparativ cu state asemănătoare din regiune.

♦ Dacă ceilalţi merg cu dobânzile în jos şi le menţin în jos, automat se va ridica presiunea de pe dobânzi. Nu trebuie să ne uităm doar la ce facem noi, ci la ce facem noi comparativ cu ceilalţi.

♦ Deficitul bugetar îl vedem undeva anul viitor de aproximativ 5% şi o inflaţie de 2,5%. Întrebarea este dacă pieţele financiare pot acoperi acest deficit.

 

Aurelian Mihăilescu, director executiv, Raiffeisen Bank

♦ Vedem o posibilitate de continuare a reducerii dobânzii de politică monetară până la 1,5%. Cred că în acest moment dobânda anunţată de BNR este relevantă şi va deveni tot mai relevantă. Au fost momente când dobânda BNR nu era relevantă, cum a fost criza anterioară, dar acum e diferit.

♦ Decizia care a crescut relevanţa acestui indicator a fost reducerea coridorului la 0,5% între facilitatea de depozit şi facilitatea de creditare. În momentul acesta, chiar şi cu o dobândă de 1,75%, ratele de referinţă la care toţi ne uităm acum sunt în jur de 2%.

♦ Când poziţia de lichiditate din sistem se va regla uşor, ratele de referinţă vor migra spre nivelul dobânzii de politică monetară.

♦ În ceea ce priveşte cursul valutar, Raiffeisen Bank estimează un nivel de 5 lei/euro la final de an. Eu personal mă aştept la o depreciere mai uşoară, la un 4,9 lei/euro. Sunt mai optimist ca urmare a diferenţei de dobândă pe care România o oferă investitorilor, corelată cu nişte decizii corecte legate de pensii, ceea ce ar trebui să atragă capital extern mai consistent.

♦ O creştere mai accelerată ar putea fi generată de orice derapaj politic, de creşterea pensiilor cu peste 10%, care pare general acceptată acum sau orice alt factor care ar face poziţia României mai slabă decât este.  Am păstrat ratingul de ţară acum, dar am avut ceva emoţii şi trebuie să ne facem temele pe viitor.

♦ Poza de lichiditate arată că piaţa lucrează acum pe deficit, undeva la 5 mld. lei. Nu vedem o reacţie a dobânzilor de inflamare pentru că BNR a venit cu un commitment de a finanţa sistemul. Aşa că o bancă locală are acces uşor la finanţare pentru a-şi acoperi nevoia de lichiditate, punând gaj portofoliul de titluri de stat.

♦ La eventuale semnale negative, investitorii ar putea reacţiona pe termen scurt, am vedea  deprecieri rapide de curs, corelate cu creşterea dobânzilor pe termen scurt. Am mai avut un episod de genul acesta în urmă cu două luni. Dar eu cred că vor fi evenimente cu impact pe termen scurt.

♦ Retrogradarea ratingului de către agenţiile internaţionale nu ar arăta deloc bine.

♦ Pentru deficitul bugetar, estimăm un nivel de 8,5% în 2020 şi de 6% anul viitor. 

 

Adrian Pârvulescu, director executiv UniCredit Bank

♦ BNR poate să reducă dobânda-cheie până la 1%, de la 1,75%, pentru a veni în sprijinul persoanelor fizice şi companiilor care vor reveni la începutul anului 2021 la plata ratelor, care au fost amânate în acest an.

♦ Cred că o reducere a dobânzii de politică monetară în trei paşi, cu 0,25 puncte de bază, până la 1%, este posibilă până la finalul anului 2020. Efectul asupra cursului de schimb ne aşteptăm să existe, dar anticipăm un curs de schimb relativ stabil, cu o uşoară tendinţă de depreciere.

♦ Reducerea dobânzii-cheie este susţinută şi de evoluţia inflaţiei, care ar urma să fie în jur de 3%, inflaţia de bază urmând să scadă pentru că piaţa muncii va fi afectată.

♦ Păstrarea ratingului României la investment grade a redus presiunea de depreciere a leului.

♦ Deficitul de cont curent este dificil de acoperit, însă linia repo agreată de BNR cu BCE ajută la crearea unei încrederi în moneda naţională.

♦ Ministerul Finanţelor a beneficiat de faptul că BNR a intervenit pe piaţa secundară pentru cumpărarea de titluri de stat.

♦ Credem în continuare că deficitul bugetar ar putea să fie în acest an în jur de 8% din PIB. Prognoza UniCredit este deficit de 8,4% din PIB deficit cash în 2020.

♦ Ministerul Finanţelor ar trebui să emită titluri de 6,5 mld. lei pe lună. Dacă necesarul de finanţare ar scădea la 5 mld. lei pe lună poate fi acoperit doar local. Ar fi un nivel rezonabil. Peste acest nivel, va fi din ce în ce mai greu de acoperit. 

♦ Ministerul Finanţelor se poate finanţa dacă deficitul bugetar nu creşte mai mult de 8% din PIB. Necesarul de finanţare a fost majorat de Ministerul Finanţelor la 120 mld. lei, în creştere cu 40% faţă de începutul anului, la un deficit bugetar de 8% din PIB.

♦ In 2021, Ministerul Finanţelor ar trebui să ţintească un deficit în zona de 4% din PIB care este sustenabil. Creşterea pensiilor cu mai mult de 10% nu ar putea fi posibilă. Tot jocul este în jurul nivelului de creştere a pensiilor.

 

Elena Ungureanu, country manager Visa România

♦ Modalitatea în care vedem afacerile mici şi mijlocii creează locuri de muncă şi păstrează banii în economie. România are puţin sub jumătate de milion de IMM-uri, iar estimarea noastră este că aproximativ 400.000 au ca activitate comercializarea de bunuri şi servicii. Mai sunt importante şi pentru că în momentul de faţă contribuie cu mai mult de jumătate la PIB şi în acelaşi timp asigură două treimi din forţa de muncă din România.

♦ La IMM-uri ca utilizatori ai cardurilor de business, am observat în ultimii ani creşteri substanţiale de 2 cifre, iar în ultimele luni au fost vizibile ceva mutaţii semnificative. În trimestrul 2 din 2020 volumele tranzacţionate sunt mai mici cu o zecime, aceasta fiind prima dată când înregistrăm această scădere, din cauza crizei, dar odată cu deschiderea economiei se văd creşteri de 2 cifre.

♦ Grupurile de comercianţi cel mai afectate sunt din zona călătoriilor, iar cheltuielile de business au o pondere tot mai mare în total. În iunie se vede o revenire uşoară către situaţia normală.

♦ Din punct de vedere calitativ, online-ul a contrabalansat scăderea în face to face, chiar dacă creşterile pe online la cardurile comerciale au fost mai mici de 5 ori decât creşterile la cardurile pentru persoane fizice.

♦ Cea mai mare creştere s-a înregistrat pentru categoria plăţi de taxe, unde în luna iunie volumele au fost de 3 ori mai mari decât în aceeaşi lună a anului anterior.

♦ Dacă ne uităm la comercianţii din zona utilităţilor pe întreg portofoliul Visa creşterile au fost de 3 ori mai mari în această perioadă.

♦ În momentul de faţă avem peste 234.000 de terminale şi o creştere de 12% în luna martie 2020, faţă de martie 2019. Estimarea noastră este că aproximativ 156.000 de IMM-uri acceptă carduri, iar ca oportunitate noi credem că este realistă o dublare a acceptării cardurilor din partea IMM-urilor.

♦ IMM-urile care fac vânzări online din totalul IMM-urilor din România au fost 11% în 2018, dacă ne gândim la 2019 ajungem la 13-14%. Cu toate acestea România se află sub nivelul mediu al UE, acesta fiind de 18%.

♦ În România, doar 6% din numărul total al IMM-urilor s-au extins dincolo de graniţele ţării, în timp ce media europeană este de 8%.

 

Gabriela Nistor, director adjunct retail la Banca Transilvania

♦ Contextul ne-a făcut să revedem strategia. Am reprioritizat, uitându-ne la trendurile pe care le vedeam. Clienţii ne-au forţat puţin. Banca Transilvania are o bază foarte mare de clienţi şi infrastructură solidă.

♦ Au fost vizibile în piaţă două trenduri importante. În condiţiile pandemiei de COVID-19 oamenii nu au mai ieşit să facă plăţi din cauza distanţării sociale şi s-au dus mult în online, tranzacţiile online dublându-se faţă de anul trecut. Oamenii au început să se distanţeze şi de băncile fizice, dar chiar şi comercianţii au devenit mai reticenţi faţă de tranzacţiile cash, ceea ce a stimulat tranzacţiile online.

♦ În perioada martie-aprilie, un număr de 150.000 de clienţi ai Băncii Transilvania au făcut prima lor tranzacţie online cu cardul, iar plăţile de facturi online s-au dublat. Clienţii se mutau uşor-uşor spre online. Acum a fost accelerat acest trend.

♦ Nu toţi clienţii pot să fie full digital. Noi suntem lideri pe piaţa de retail, deservim populaţia României şi avem clienţi din toate categoriile. Problema noastră înainte de pandemie era aglomeraţia în unităţile teritoriale astfel încât nu face decât să ne ajute toată partea de digitalizare şi timpul câştigat şi pentru colegi pentru a explica mai bine produsele, pentru a sfătui mai bine clienţii. 

♦ Sucursalele rămân  foarte importante, locuri în care oamenii pot veni să ceară un sfat de la un expert şi lucruri mai complexe. Mulţi clienţi vor să meargă în digital când au nevoie de suport pentru anumite aplicaţii ce nu sunt în piaţa locală şi le este greu să găsească partea de suport, sucursalele vor prelua foarte mult în viitor acest rol. Call centerurile vor rămâne call centeruri.

♦ Pentru credite imobiliare, dacă mă uit pe S1/2020 faţă de S1/2019 noi avem creşteri. Am pornit în forţă de la începutul anului şi au fost finalizate tranzacţiile care erau în derualare. Nu pot să spun că oamenii nu sunt şi acum interesaţi. Volumul este mare, oamenii încep să se uite la o cameră în plus, la o casă cu grădină, la locuinţe în zone limitrofe oraşelor mari.

♦ Vom ajunge la  1 milion de utilizatori de BT Pay. Am învăţat de la toate fintech-urile, nu doar de la Revolut.

♦ Educaţia mi se pare foarte importantă, dar noi încercăm să nu mai fie nevoie să educăm clientul, să fie intuitiv ce poate face cu BT Pay şi să nu mai fie nevoie să-l educăm. Am fost atenţi la ce fac clienţii. Cheia este să facem să fie mai uşor pentru anumiţi clienţi  să putem să vorbim de incluziune, şi educaţia să rămână pentru alte lucruri mai sophisticate. Pentru aplicaţiile digitale, urmărim să nu mai fie necesară educaţia, clientul să se descurce din aplicaţie.

 

Andrei Burz-Pinzaru, partener Reff & Asociaţii

♦ Eu cred că în IMM Invest explicaţia principală pentru o rată mică de conversie a fost tocmai bancabilitatea redusă a celor care s-au prezentat cu aplicaţii.

♦ Diferenţa majoră între ce s-a întâmplat în criza anterioară în care nu vorbeam de astfel de programe, iar acum discuţia este pe masă, şi experienţa cu bune şi cu rele ale programului IMM Invest ne duce în zona necesităţii a celor care aplică pentru garanţii şi finanţări să îşi facă temele şi să vină cu un business plan credibil şi în cazul acesta lucrurile vor merge.

♦ Avem trei categorii de actori, EximBank, unde se află una dintre principalele provocări privind procesările aplicaţiilor, determinarea bancabilităţii şi producerii documentaţiei, avem acelaşi lucru şi la bănci, iar în final cel mai important lucru, abilitatea societăţilor care accesează finanţările să prezinte în faţa băncilor capacitatea de a demonstra că au un business sustenabil.

♦ Suntem în stadiul în care Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat. În perioada următoare trebuie să vedem actul normativ prin care ele se vor publica. Cred că în două săptămâni vom avea un act normativ.

♦ Pe de o parte apare conceptul de măsuri de tip helicopter money,  sume relativ mici pentru microîntreprinderi şi IMM-uri, care vor fi realmente granturi, nerambursabile pentru capital de lucru de principiu şi se vorbeşte şi de o schemă de finanţare a chiriilor pe durata stărilor de urgenţă şi alertă.

♦ De asemenea, apare şi o schemă de garantare şi creditare pentru societăţi care au cifra de afaceri de peste 20 mil. lei, şi măsurile factoring, scontare, leasing.

♦ Fie că vorbim de procese de creditare ca la carte în care bonitatea, bancabilitatea împrumutaţilor va fi evaluată ca atare de către băncile implicate, fie de către EximBank la acordarea directă a facilităţilor, trebuie să fie o conştientizare din partea societăţilor comerciale.

♦ Sunt unele societăţi care nu au neapărat probleme de lichiditate, dar care au aşteptări mai degrabă privind acţiuni care vizează relansarea economiei.

 

Dinu Bumbăcea, partener şi lider consultanţă pentru afaceri, PwC România

♦ Digitalizarea sectorului bancar începuse deja în România înainte de pandemie, parte a trendurilor globale, dar şi a cererii populaţiei, iar aceste tendinţe au fost accelerate de criza actuală.

♦ Tendinţele care se vor vedea în continuare ţin de dezvoltarea canalelor suport pentru utilizatori, oferirea unor servicii care să fie complet digitale, end-to-end, să nu fii nevoit să treci prin sucursală deloc. A treia tendinţă sunt tool-uri de management financiar pentru fiecare dintre noi, un fel de inteligenţă artificială care să ne atragă atenţia asupra unor categorii de cheltuieli, obiective de saving, cheltuieli.

♦ Altă nevoie care se simte este educaţia financiară pe canale digitale pentru că interacţiunile fizice vin de multe ori de la utilizator.

♦ Pe o scară de la 1 la 10, România este pe la jumătate în privinţa digitalizării retailului bancar, luând în calcul şi canalele digitale oferite de bănci. E loc de crescut.

♦ Peste un an sper să fim mai sus. Problema este viteza cu care soluţiile digitale vor fi folosite, pentru că ele există, dar trebuie adoptate de utilizatori.

♦ De exemplu, toată partea de onboarding a unui client de retail poate fi complet digitalizată, înrolarea poate fi complet digitală. Acesta este primul pas, prin care clienţii pot accesa servicii online, carduri, conturi, împrumuturi.

♦ Sunt ţări din regiune mai avansate pe digital banking, dar sunt şi ţări din vest mai în urmă decât noi. Ţine şi de gradul de acceptare al populaţiei. România are încă o populaţie destul de mare care funcţionează în afara sistemului bancar.

♦ Aplicaţiile de internet banking ale majorităţii băncilor de la noi permit rezolvarea nevoilor curente ale utilizatorilor.

♦ Un beneficiu semnificativ ar fi ca persoanele mai în vârstă să poată beneficia de servicii şi printr-o posibilă împuternicire către copii sau alte rude, pentru anumite situaţii.

♦ Generaţia tânără vrea să poată rezolva majoritatea nevoilor din relaţia cu banca în mod digital.

♦ Cred că este aproape momentul în care fintech-uri, ca Revolut, vor intra şi pe zona operaţiunilor mai complexe, pe depozite de exemplu.

 

Mihai Buda, account manager Mastercard România

♦ Sper să ajungem la o economie în care putem să facem plăţi online pentru orice operaţiune. Însă, este foarte dificil să ne imaginăm o piaţă în România în care toate plăţile sunt electronice. Dar facem nişte paşi foarte rapizi în digitalizarea plăţilor. De exemplu, în ultimii 3-5 ani nu ţi-ai fi imaginat că într-o piaţă agroalimentară plăţile pot să fie făcute cu cardulî.

♦ Este foarte greu de spus care aplicaţii de plată câştigă mai mult teren. Sunt foarte multe aplicaţii de plată lansate de băncii în ultimii 2-3 ani. Au o rată de adoptare a clienţilor incredibile. În top 10 bănci, marea majoritate au o aplicaţie de plată, a lor sau Apple Pay. Este foarte clar că vedem cum evoluează piaţa în acest moment.

♦ Băncile în România chiar fac paşi importanţi în digitalizarea plăţilor. Băncile au învăţat. Apple Pay a apărut acum un an şi deja foarte multe bănci au implementat Apple Pay. Nu este uşor. Ai nevoie de resurse, de capabilităţi tehnice, este nevoie de paşi care trebuie făcuţi. Băncile fac oricum aceşti paşi. Mastercard are foarte multe proiecte cu băncile.

♦ Unul dintre punctele slabe ale pieţei româneşti este gradul scăzut de incluziune socială şi bancară, existând în continuare oameni care nu au card, care nu fac plăţi online. Totodată, o altă îmbunătăţire care ar trebui făcută este legată de creşterea gradului de acceptare a plăţilor cu cardul la comercianţi. Legea cash-back a făcut un pas înainte, dar incomplete.

♦ La cei care sunt bancarizaţi şi digitali, aş împinge mai departe eforturile băncilor cu aplicaţiile de plată, permiţând de exemplu emiterea cardurilor direct în aplicaţie astfel încât să-i ajute să facă plăţile direct din fotoliu. Pentru cei nebancarizaţi, aş creşte reţeaua de acceptare.

♦ Evident, este nevoie de susţinerea autorităţilor statului în procesul de digitalizare.

 

Andrei Găman, regional director Eastern Europe Fintech OS

♦ Cred că principalul avantaj al tehnologiei este uşurinţa cu care poate banca să ajungă cu produse în piaţă în săptămâni, nu în luni de zile şi cu un cost semnificativ scăzut faţă de o implementare clasică aşa cum o ştiam în trecut. Digitalizarea nu a început astăzi. Cu toţii recunoaştem că digitalizarea a fost accelerată foarte mult, iar în această perioadă multe companii din România au făcut pasul acesta. Noi suntem aici nu să ne interpunem, ci mai degrabă să ajutăm băncile să se digitalizeze şi să aducă produse digitale în piaţă.

♦ Ambiţiile Fintech OS sunt unele globale, iar clienţii noştri sunt din Europa Centrală şi de Est, dar ne uităm şi la alte pieţe  din Europa de Vest şi America. De exemplu, în Asia am descoperit asemănări foarte mari cu Europa Centrala şi de Est.

♦ Ce trebuie să avem în vedere este să nu sacrificăm securitatea de dragul vitezei.

♦ Provocarea principală vine din sistemele interne şi modul în care funcţionează împreună. Informaţiile de multe ori se găsesc în zone diferite.

♦ Noi generăm un nivel de integrare între datele din companie, astfel putem folosi toate informaţiile din companie fără a înlocui sistemele interne. 

♦ Ne uităm la automatizarea proceselor şi punem la dispoziţie un cod, care ia o mare parte din presiune, atât din punctul de vedere al costurilor, cât şi din punctul de vedere al timpului.

♦ Zona de integrare a informaţiilor şi modul în care putem folosi ceva ce este în bancă de exemplu, vine cu avantajul că deasupra punem un instrument pentru a crea produse digitale noi care pot fi preluate şi publicate prin diferite canale pentru clienţii lor.

 

Camelia Ivan, CEO al Trans Sped

♦ Cererea pentru certificate digitale a crescut de peste 10 ori în acest an faţă de 2019.

♦ Cu certificatul digital putem semna orice şi în relaţia cu instituţiile statului, cu alţi parteneri de afaceri, cu băncile, simplu, de acasă. Sunt o soluţie pentru clienţii persoane juridice. Până acum medicii şi contabilii cereau certificate digitale. În 2020, cererea a crescut pentru toate domeniile de activitate şi pentru toate segmentele de vârstă.

♦ Există un studiu care arată că dacă firmele mici au o persoană care se ocupă de relaţia cu banca circa 2 ore pe lună, companiile mari au o persoană care petrece 20 de ore pe lună pentru relaţia cu banca. Pentru a semna cu un certificat digital calificat este nevoie de mai puţin de 30 de secunde, de pe smartphone, de pe laptop, fără să fie nevoie să te deplasezi.

♦ În ultima perioadă proiectele de digitalizare pentru sistemul bancar au accelerat în toată piaţa, astfel că în câteva luni s-a făcut cât în 10 ani, barierele psihologice, de mentalitate, fiind depăşite rapid. 

♦ Este un mare plus pentru toţi. Putem petrece timp de o calitate ridicată. Bancherii pot să fructifice timpul în relaţia cu clienţii, să facă consiliere cu clienţii, să îmbunătăţească relaţia de ambele părţi. Există o colaborare foarte mare între sistemul bancar şi marile companii şi furnizorii de servicii de digitalizare. O bancă nu poate emite certificate digitale, nu intră în domeniul ei de activitate.

 

Bogdan Speteanu, director executiv, BCR

♦ BCR a aprobat în acest an credite noi de 3 mld. lei, un sfert sub nivelul de anul trecut. Am avut un T1 mai bun decât în 2019, apoi aprilie-mai scădere abruptă, iunie vedem o uşoară revenire. E devreme să spunem că e un trend sustenabil de revenire, dar volumele există.

♦ Aprobăm credite în continuare, nu vedem o reticenţă, discutăm proiectele care vin la noi ca şi înainte, ţinând cont de circumstanţele economice actuale. Dacă ne uităm la ce avem pe masă, lucrurile nu arată chiar aşa rău.

♦ Parte din clienţii care aveau planuri de investiţii le-au pus pe hold. Doar jumătate din liniile de finanţare aprobate anul acesta sunt trase de companii.

♦ IMM Invest pare un program de succes până acum. Este o gură de oxigen pentru companiile fiabile, care au avut un business fiabil şi au dificultăţi în contextul actual, probleme de lichiditate.

♦ Sunt încă multe necunoscute legate de perioada următoare, cât de gravă va fi criza, cât va dura revenirea şi un astfel de program este binevenit. Mai aşteptăm programele pentru companiile mari, cele pentru leasing, factoring.

♦ Industria medicală, agricultura, alimentaţia sunt industrii mai puţin afectate şi investitorii au continuat planurile pe care le aveau. 

♦ Cea mai mare finanţare dată de noi anul acesta a fost de câteva zeci de milioane de euro în sectorul energetic.

♦ Proiectele derulate de companiile mari nu aşteaptă neapărat garanţiile guvernamentale. Ele ajută. În prezent, nu avem proiecte pe care le ţinem la sertar aşteptând programul prin EximBank. Dar putem veni cu o structură mai facilă pentru clienţi, dacă acest program se va aproba.

♦ BCR merge pe consensul general în ceea ce priveşte scăderea economică, de 5-6%. Cred că revenirea trebuie privită în contextul revenirii europene. Prognozele optimiste-realiste ale CE arată că vorbim de revenirea la nivelul anterior pandemiei undeva la final de 2022. Este o ajustare a diverselor industrii. Vor fi si jucători mai rezilienţi şi alţii mai vulnerabili. Orice criză aduce şi oportunităţi.

♦ Cea mai mare temere a mea este să ratăm să fim predictibili şi consecvenţi. Ceea ce nu e punctul nostru forte în România. Ele erau valabile şi înainte de criză, şi cu atât mai mult în criză. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO