Băncile sunt nevoite să accelereze schimbarea internă pentru a fi pregătite să servească clienţilor viteză, convenienţă, flexibilitate, agilitate, precum şi interacţiune în orice moment, aceasta a fost una dintre concluziile din prima zi a conferinţei ZF Bankers Summit’19.
„Clientul doreşte convenienţă, adică să fie totul extrem de rapid. În viitor interacţiunea dintre client se va face în orice moment şi în orice situaţie. Cred că vom interacţiona cu banca prin voce, prin web banking şi prin accesorii wearables, iar plăţile nu vor mai fi doar apanajul băncilor, ci al tuturor acestor entităţi financiare“, a spus Sergiu Oprescu, preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi preşedinte executiv al Alpha Bank.
Evenimentul ZF Bankers Summit’19 a fost organizat de Ziarul Financiar împreună cu MasterCard, Visa, Alpha Bank, CEC Bank, B2 Holding, Deloitte, Garanti Bank, NNDKP, PwC, Reff&Asociaţii, AEGRM.ro, Capone, Druid, iCredit, gelmato şi Biroul de Traduceri Champollion. Clienţii sunt pregătiţi pentru servicii digitale, ceea ce înseamnă că băncilor nu le rămâne decât să accelereze schimbarea internă şi să servească acestora rapiditatea dorită, consideră Robert Anghel, head of digital banking în cadrul ING Bank, una dintre cele mai digitalizate bănci din piaţa locală. Totodată, el este de părere că într-o bancă toţi angajaţii trebuie să gândească în mod digital.
„Toată lumea trebuie să facă digital într-o bancă. Nu trebuie să existe doar un laborator specializat pe servicii digitale. Noi am forţat întreaga organizaţie să gândească digital, nu am lăsat acest lucru doar în sarcina unui număr restrâns de angajaţi. Orice angajat din bancă trebuie să ştie să rezolve orice problemă pe care un client digital o poate avea. Clienţii aşteaptă servicii digitale, iar responsabilitatea băncilor este să accelereze schimbarea şi să servească viteză“, a explicat Robert Anghel.
Penetrarea serviciilor bancare în România este foarte redusă în comparaţie cu celelalte ţări europene, iar digitalizarea poate juca un rol cheie în creşterea gradului de bancarizare, este de părere Ufuk Tandogan, CEO al Garanti Bank România.
„Cred că numărul de sucursale va scădea în perioada următoare, în timp ce nivelul de digitalizare va creşte. Penetrarea serviciilor bancare este foarte redusă în România comparativ cu alte ţări europene, iar la creşterea acesteia ar putea contribui digitalizarea băncilor“, a punctat Ufuk Tandogan.
Potrivit lui Liviu Drăgan, fondator al start-up-ului Druid care vinde aplicaţii de chatbot, banca viitorului, cel puţin în zona de retail, va fi o bancă ce se va baza pe inteligenţa artificială. „Cred că banca viitorului, cel puţin în zona de retail, va fi o banca rezolvată de inteligenţa artificială, de chatboţi. Acest lucru nu înseamnă că bancherii vor dispărea, pentru că cineva trebuie să gândească procesele, sistemele“.
Deşi au declarat aproape în unanimitate că banca viitorului va fi una digitală, speakerii ZF Bankers Summit’19 au susţinut totodată că interacţiunea umană nu va dispărea din serviciile financiare, întrucât tehnologia nu poate rezolva totul. „Tehnologia are o capacitate de adaptare limitată, sunt situatii care nu pot fi anticipate şi unde factorul uman este esenţial. Tehnologia nu poate rezolva totul“, a punctat Alina Radu, head of banking în cadrul firmei de avocatură NNDKP.
Interacţiunea face to face trebuie păstrată şi pentru a aduce un confort sporit clientului, consideră Şerban Negrescu, head of product management, Orange Money, pariul operatorului telecom Orange pe piaţa bancară.
„Pe de altă parte, trebuie să păstrăm comunicarea face to face pentru a aduce un confort sporit clientului, în funcţie de gradul de complexitate al serviciilor accesate.“
Digitalizarea operaţiunilor este un obiectiv şi pentru First Bank (fosta Piraeus Bank), instituţie de credit deţinută de fondul american de investiţii J.C. Flowers.
„(...) Cred că provocarea este să împăcăm confortul clienţilor şi partea tehnică, de sisteme. Noi avem asta în obiective, iar una dintre priorităţile noastre vizează simplificarea proceselor şi automatizarea lor, cu o paletă de produse în care vrem să alegem excelenţa. Propunerea pe care am acceptat-o a fost să facem un turnaround, să devenim nu o bancă universală, ci o bancă focusată pe anumite segmente şi industrii“, a explicat Mădălina Teodorescu, vicepreşedinte al First Bank.
Sergiu Oprescu, preşedinte Alpha Bank şi ARB
♦ Clientul doreşte convenienţă, adică să fie totul extrem de rapid. În viitor, interacţiunea dintre client şi bănci se va face 24/7 în orice moment, în orice situaţie. Cred că vom interfaţa, vom interacţiona cu banca prin voce, prin web banking şi prin accesorii. Plăţile nu vor mai fi doar apanajul băncilor, ci al tuturor acestor entităţi financiare din spectrul respectiv. Cred că vom avea «personal financial manager» - CFO personal.
♦ Dacă ai o cultură organizaţională de tip bancă tradiţională, vei fi mai rigid şi mai puţin deschis la iniţiative pe care ar trebui să le iei într-o bancă digitală.
♦ Nu cred că vom fi într-o competiţie de tip «care pe care» cu fintech-urile, ci într-un parteneriat pentru a deservi clientul. Cred că vom identifica parteneriate. Cred că va prima capacitatea băncilor de a se adapta. Agilitatea sistemului bancar va fi importantă.
♦ Noi trebuie să rezolvăm această problemă de intermediere financiară. Noi am plecat de la o intermediere financiară de peste 40% în 2008, iar acum suntem la 26%. Din păcate nu am văzut acest subiect abordat decât de bănci şi de presă. Trebuie să stăm la masă cu Guvernul, cu BNR şi cu celelalte pieţe financiare pentru că nu este doar o problemă a sistemului bancar, ci a întregului sistem financiar. Trebuie să discutăm profesionist. Guvernul trebuie să îmi crească mie (sistemului bancar-n.red.) baza de clienţi bancabili. Dacă aplicăm legea şi capitalizăm firmele, eu aş avea o bază mult mai mare de clienţi bancabili. Legislaţia există, dar trebuie aplicată. Noi avem creditul-furnizor care finanţează activitatea economică şi poate fi înocuit de creditul bancar.
♦ Consolidarea sistemului bancar va fi din ce în ce mai susţinută, pe măsură ce nivelul de reglementare creşte.
♦ Dimenisunea pe care o bancă universală trebuie să o aibă pentru a fi profitabilă este în creştere. Din punctul de vedere al celor care şi-au crescut cota de piaţă, marea majoritate au crescut prin achiziţii şi mai puţin prin creştere organică normală. Creşterea organică începe să îşi demonstreze limitele. Probabil, consolidarea va avea loc în continuare, în liga 2 şi în liga 3, şi va fi susţinută în perioada următoare.
♦ Momentan strategia noastră este de creştere organică.
Ana Maria Pochi, account manager, MasterCard România
♦ România este pe locul 5 în Europa şi pe locul 10 la nivel mondial din punctul de vedere al tranzacţiilor contactless. Avem un studiu efectuat în acest sens care ne poziţionează astfel. A fost un efort, o investiţie în infrastructură pentru că ea joacă un rol cheie. Ne ajută să pătrundem şi în zona care este nebancarizată, acea populaţie de 40% care în acest moment nu se află în zona bancară.
♦ Cred că suntem încă cumva la început (în ceea ce priveşte plăţile electronice - n. red.). Cred că Apple Pay a creat o dinamică şi o frenezie constructivă şi asta putem vedea din cifrele Băncii Transilvania legat de numărul de înrolări. Cred ca la noi piaţa este undeva mai puţin matură decât în Polonia, dar cu siguranţă este un trend sub egida căruia vor urma toţi marii emitenţi.
♦ Modalitatea de plată contactless este frecventă atât pentru cardurile de credit, cât şi pentru cardurile de debit. În România balanţa este înclinată către cardurile de debit. Convenţiile de salarii trebuie trecute din ce în ce mai mult pe zona de card, atât din punctul de vedere al încasării, cât şi din punctul de vedere al utilizării.
♦ În România creşterea numărului cardurilor de debit este mai dinamică decât creşterea numărului cardurilor de credit, pentru că apetitul pentru creditare este mai scăzut în acest moment.
Alina Radu, head of banking, NNDKP
♦ Volumul de reglementări şi legislaţie din sistemul bancar local este enorm, iar resursele şi efortul pe care băncile îl alocă pentru conformare sunt pe măsură.
♦ Băncile au de implementat atât reglementări naţionale, cât şi europene. Diferenţa dintre cele două tipuri de reglementări este faptul că legislaţia europeană este predictibilă, în cazul celei naţionale predictibilitatea lipseşte. În cazul legislaţiei de la nivel european ştim din timp ce urmează să se implementeze. Din partea legiuitorului român am vrea să nu mai existe o presiune suplimentară nenecesară.
♦ Avem o revenire a legii împotriva cametei iniţiată de Daniel Zamfir, o lege care reiterează niste aspecte dintr-un pachet declarat anterior neconstituţional. Această lege a revenit pe masa legiuitorului. Din fericire însă proiectul a primit un aviz negativ de la Consiliul Legislativ, ceea ce înseamnă că va reintra în analiză.
♦ Tehnologia are o capacitate de adaptare limitată, sunt situaţii care nu pot fi anticipate şi unde factorul uman este esenţial.
Elena Ungureanu, country manager, Visa România
♦ Avem o experienţă de peste un an cu plăţile mobile. La începutul lui 2018, BT a lansat primul portofel mobil, urmată de ING şi Orange Money, iar acum a venit Apple Pay. Este puţin cam devreme să spunem deja că Apple Pay este un succes, dar noi ne aşteptăm să fie un succes.
♦ Putem spune că românilor le plac plăţile mobile. Acestea au început să fie vizibile în numărul total de tranzacţii, sunt procente sensibile şi existau creşteri lunare de 10% la numărul de tranzacţii înainte să se lanseze Apple Pay.
♦ La sfârşitul lui martie, valoarea totală a plăţilor cu cardurile Visa a crescut cu 33% faţă de perioada similară a anului trecut. Media pieţei a fost 31%. Am avut creşteri anuale de peste 30% în fiecare din ultimii 3-4 ani. Aici nu mă refer doar la valoarea tranzacţiilor, ci şi la numărul de tranzacţii. Au fost creşteri de 36% pe numărul de tranzacţii şi din totalul tranzacţiilor cu cardurile Visa 70% sunt plăţi la comercianţi.
♦ Ne preocupă foarte mult creşterea acceptării cardurilor în România. Avem 10 terminale POS la mia de locuitori, în timp ce media europeană este de 30 de POS-uri. Aşadar, avem de trei ori mai puţin.
♦ În momentul de faţă ne uităm foarte mult către comerţul electronic, unde cele mai multe plăţi se fac cu numerar la livrare. Comerţul electronic este una dintre oportunităţile cele mai mari în momentul acesta.
Alexandra Smedoiu, partner, Deloitte România
♦ Noi lucrăm în mai multe grupuri de voluntari încât să creştem intermedierea financiară. Un lucru foarte real este existenţa unei părţi de populaţie care nu are acces la servicii bancare, nu a văzut niciodată un card. Sunt zone în care trebuie realizate investiţii în bancomate şi POS-uri. Să achiziţionezi sau să închiriezi un POS este probabil ceva ce nu îţi poţi permite în anumite locuri când eşti un comerciant mai mic, spre exemplu. Există şi această parte a realităţii, şi este un drum laborios care ne va lua câţiva ani. Există cealaltă parte a realităţii, a corporatiştilor care beau cafea de la Starbucks, merg pe trotinete, folosesc Revolut şi Apple Pay, iar ei vor servicii cât mai digitale, nu mai vor să meargă la sucursală, ci vor un bancher personal.
♦ Intervine la nivel de piaţă şi competiţia din partea fintech-urilor şi techfin-urilor - un model de business care nici la nivel european nu şi-a găsit o adevărată reglementare din punct de vedere fiscal. Cei care prestează servicii financiare de acest tip nu au momentan un sistem care să le permită să plătească taxe. Există încă o propunere la nivelul UE, o taxă pe serviciile digitale care încearcă să uniformizeze acest sistem, dar nu s-a găsit încă o soluţie.
Ufuk Tandogan, CEO, Garanti Bank
♦ Obiectivul nostru este o creştere profitabilă, sănătoasă şi sustenabilă. Ne-am propus să creştem peste media pieţei pe toate cele trei segmente de business: retail, IMM şi corporate şi totodată să ne menţinem rata creditelor neperformante sub nivelul pieţei. În prezent rata creditelor neperformante la nivelul Garanti Bank este de circa 4%, cu circa 20% mai puţin decât media pieţei.
♦ Reglementările cresc costurile băncilor, iar o parte din aceste costuri sunt transmise clienţilor. În ultimii 4 ani în România au fost iniţiate 25 de legi noi doar pe segmentul de retail. Din fericire multe au fost respinse. Proiectele legislative pun băncile în expectativă, le determină să constituie provizioane, etc.
♦ Consolidarea este necesară, sunt prea multe bănci în piaţă. De asemnea, cred că numărul de sucursale va scădea, iar nivelul de digitalizare va creşte. Penetrarea serviciilor bancare este foarte redusă în România comparativ cu alte ţări europene, iar la creşterea sa ar putea contribui digitalizarea băncilor.
Felix Daniliuc, director executiv, Raiffeisen Bank
♦ Piaţa la momentul de faţă arată bine şi ne aşteptăm ca acest context să se menţină în următorul an şi jumătate. Anul 2018 a fost foarte bun pentru noi pe segmentul de companii mijlocii cu cifra de afaceri între 5 şi 50 mil. euro, unde am avut o creştere de 30% a portofoliului, în condiţiile în care costul riscului a scăzut dramatic.
♦ Vedem o performanţă bună în toate industriile.
♦ Deocamdată suntem într-un context de creştere, suntem într-un moment pozitiv, chiar dacă generat de consum. Există însă semnale că ar putea urma o ajustare, este normal. După creşteri trebuie să ai şi descreşteri. Avem însă o fereastră de un an -un an şi jumătate în care putem construi un context de oportunitate.
♦ Din experienţa mea din piaţa de leasing, pot spune că în agricultură gradul de recuperare este ridicat, de circa 90%, pentru că agricultura este un domeniu care performează foarte bine şi în care interesul investitorilor este în creştere.
Marilena Popovici, administrator al companiilor din grupul B2 Holding în România
♦ Pe zona de retail ne folosim foarte mult de sisteme de scorare, ne bazăm foarte mult pe voice analytics, respectiv ne uităm la ce tip de voce reacţionează debitorul, cu ce tip de voce este indicat să ne adresăm fiecărui client. Sunt categorii de clienţi care nu reacţionează bine la vocea unui robot. Alţii vor o voce mai familiară, alţii vor să discute cu un consultant care le înţelege problema şi care identifică o soluţie împreună cu ei. Instrumentul de voice analytics analizează calitatea răspunsurilor, timpii de răspuns şi rata de succes în final.
♦ B2 Holding este un recuperator de creanţe universal, recuperând creanţe atât de la persoane fizice, cât şi de la companii. B2 Holding este prezent în 26 de ţări. În România pe zona creanţelor negarantate avem sute de mii de clienţi. Creanţele garantate se situează la circa 6.000.
♦ Gradul de recuperare a creanţelor pe segmentul corporate depinde foarte mult de indsutria din care apaţin companiile respective, de segment, de categoria de client, de numărul de zile care a trecut de la ultima plată, etc.
♦ Principalele constrângeri în zona de digitalizare ţin de reglementare.
Robert Anghel, head of digital banking, ING Bank
♦ Toată lumea trebuie să facă digital într-o bancă. Nu trebuie să existe doar un laborator specializat pe servicii digitale. Noi am forţat întreaga organizaţie să gândească digital, nu am lăsat acest lucru doar în sarcina unui laborator digital. Oricine din bancă trebuie să ştie să rezolve orice problemă pe care un client digital o poate avea.
♦ Clienţii aşteaptă servicii digitale, iar responsabilitatea băncilor este să accelereze schimbarea şi să servească viteză.
♦ Vorbim că în viitor vom da credite complet digital. În ING lucrul acesta deja se întâmplă, 20% din credite se dau exclusiv online. Întreabrea de acum înainte este cum reuşim să rezolvăm ecuaţia dintre cât de digital şi cât de simplu şi cât de uman şi cât de prietonos aducem valoare adaugată pentru clienţi.
♦ Roboţii şi chatboţii sunt una dintre componentele viitorului.
Mădălina Teodorescu, vicepreşedinte, First Bank
♦ Avem un obiectiv de creştere atât organic, cât şi prin achiziţii. Ne propunem să devenim o bancă nişată, din perspectiva segmentelor pe care le vizăm. Noi mergem pe segmentul upper mass - adică venituri de peste 1.000 de euro - şi ne propunem să rezolvăm pentru ei circa 80-90% din nevoile lor prin serviciile noastre.
♦ Avem în spate un fond de investiţii care vrea un randament şi are un anumit obiectiv referitor la consolidarea pe piaţa bancară, deci timpul este în favoarea noastră.
♦ Propunerea pe care am acceptat-o a fost să devenim nu o bancă universală, ci o bancă focusată pe anumite segmente şi industrii.
♦ Cred că provocarea este să împăcăm confortul clienţilor şi partea tehnică, de sisteme. Noi avem asta în obiectiv, iar una dintre priorităţile noastre vizează simplificarea proceselor şi automatizarea lor, cu o paletă de produse în care vrem să alegem excelenţa.
♦ Cred că avem profesionişti în toate industriile şi nu mă refer doar la IT sau industria bancară, ci mă refer şi la FMCG şi multe alte zone, în care avem specialişti apreciaţi care pleacă afară.
Bogdan Neacşu, prim-vicepreşedinte CEC Bank
♦ De la începutul anului până acum am acordat credite noi de aproximativ 3 mld. lei, comparativ cu perioada similară a anului trecut, poate chiar puţin mai mult. Noi am mers pe toate segmentele de clientelă din piaţă. Cred că sunt rezultate extraordinare şi vrem să creştem, vrem să mergem spre top 5. Avem potenţial, acoperim piaţa şi avem un avantaj competitiv legat de modul în care acoperim mai multe regiuni din România cu o reţea de circa 1.000 de sucursale pe care vrem să o dezvoltăm.
♦ Ne-am dus mult în agricultură anul acesta, a mers foarte bine. Există o tendinţă de a încuraja micul fermier să îşi cumpere terenurile pe care le lucrează, adică finanţăm achiziţia de teren agricol. Merge foarte bine finanţarea pe zona de construcţii, atât real estate, dar şi partea de infrastructură, mica infrastructură din jurul autorităţilor locale. Sunt tot felul de antreprenori care au început să îşi asume aceste proiecte la nivel local şi am finanţat industriile.
♦ Avem o componentă de educaţie care lipseşte. Clienţii noştri nu au aşa mare încredere în serviciile bancare. Dacă ne schimbăm atitudinea poate vedem alt tip de relaţie. Noi mergem mult în zona rurală, în zona urbanului mic, unde avem parte de tranzacţii cash. Interesul nostru este să creştem incidenţa, nivelul de tranzacţionare, cu diferite instrumente de plată.
Şerban Negrescu, head of product management, Orange Money
♦ Ne-am propus să investim şi vrem să dovedim ce putem şi să câştigăm clienţi. Suntem o instituţie financiară nebancară, ca atare, la un moment dat, este posibil să ajungem să dăm şi credite.
♦ Suntem o instituţie financiară emitentă de monedă electronică, digitală, ca urmare a aşteptărilor clienţilor noştri. Este o realitate, există un apetit mare al clienţilor cu privire la consumarea serviciilor digitale, tot ce însemnă de la online onboarding, transfer, plăţi, credite, economii, totul migrează către zona digitală. Pe de altă parte, trebuie să păstrăm comunicarea «face to face» pentru a aduce un confort sporit clientului, în funcţie de gradul de complexitate al serviciilor accesate.
♦ Începând de anul acesta emitem carduri de debit, atât virtuale, cât şi fizice.
♦ Ne adresăm doar clienţilor cu apetit digital crescut. De altfel, întreaga gamă de produse şi servicii a fost construită în această zonă şi cred că diferenţa ca şi transformare ţin în primul rând de clienţi, în ce măsură sunt cu adevărat pregătiţi.
Ionuţ Stanimir, director executiv marketing&comunicare BCR
♦ Eu vreau să fiu onest referitor la ce cred că trebuie să aştepte o bancă. Trebuie să evalueze potenţialul industriilor 4.0. Există potenţial 4.0. la Paşcani, Bacău sau Suceava? Există potenţial de agricultură 4.0. la Balş? Da, sigur. Eşti tu pregătit ca bancă? Dacă nu eşti, cumperi parteneri care sunt pregătiţi. Acesta este singurul lucru care astăzi poate pune în valoare ce este o bancă.
♦ Faţă de modul în care funcţiona industria înainte, astăzi sunt alţi parteneri care fac marketplace-ul şi noi trebuie să ne adaptăm. Cu multă modestie aş spune că scopul nostru nu este să înlocuim partenerii, ci să deschidem toate porturile pentru partenerii care pot veni.
♦ Ideea nu este să rămânem la cei 60% din populaţie care au un cont bancar sau cei 30% care au un anumit salariu lunar, ci trebuie să facem banking pentru 100%, să oferim oportunitatea de a fi bancarizat, finanţat, de a intra într-un marketplace, pentru oricine vine la tine - din Cisnădie şi până în Tulcea.
Florin Boldescu, director executiv, BRD SocGen
♦ Banca viitorului va fi digitală sau nu va fi. Fie nu va fi deloc, fie nu va fi atât de relevantă încât să se vorbească despre ea, să se scrie cărţi despre ea. Mă aştept să fie o bancă majoritar digitală.
♦ OaKNorth (bancă britanică - n. red.) dă credite cu analiză de risc pe bază de fintech pentru persoane juridice între 500.000 şi 25 mil. lire sterline. Cea mai mare finanţare a lor a fost de 440 mil. lire. Este probabil primul fintech care are sistem în cloud. A dat până acum credite de 4 mld. euro. Se spune că nu are niciun credit default la 4 mld. dolari.
♦ Aş spune că în momentul acesta ne aflăm (la BRD - n. red.) încă într-o situaţie în care ne aşezăm încă proiectele, modelul de lucru, încă începem proiecte de digitalizare. Conduc un digital hub care are o istorie destul de scurtă. Avem proiecte de digital banking şi aşa mai departe. Totuşi, dacă ar fi să mă raportez la întreaga piaţă, sistemul bancar românesc nu se află la un nivel de digitalizare extrem de ridicat în raport cu alte ţări.
Antonios Mouzas, CEO, Vista Bank
♦ Rezultatele sunt foarte bune. Ne-am crescut baza de clienţi cu 20%. Acţionarii noştri sunt foarte fericiţi şi simţim că piaţa românească este foarte promiţătoare.
♦ Gradul de intermediere financiară în România este mic, iar asta înseamnă că este spaţiu de creştere.
♦ Avem o cotă de piaţă de 0,5% şi am fost profitabili. Vrem să creştem şi, aşa cum am menţionat, 1% este limita de jos pentru sustenabilitate.
♦ Am achiziţionat Marfin Bank anul trecut în iulie. Acţionarii noştri conduc cel mai mare conglomerat bancar din sud-estul Europei. Obiectivul Vista Bank este să atacăm două segmente: persoane fizice cu venituri peste medie şi companii mijlocii.
♦ Luăm clienţi şi de la alţii, dar şi clienţi noi. Clienţii au nevoie de comunicare şi soluţii transparente. Să înţelegem nevoile companiei şi să oferim servicii corecte şi personalizate. Nu suntem banca cu cea mai mică dobândă, chiar dacă avem dobânzi competitive, dar pentru companii acest lucru nu este totul, vor să aibă un partener corect.
Liviu Drăgan, fondator Druid SA
♦ Druid este o companie care a fost fondată anul trecut în ianuarie-februarie şi care prmovează inteligenţa artificială, în special construcţia de chatboţi, în care sigur că personal cred.
♦ Cred că banca viitorului, cel puţin în zona de retail, va fi o bancă rezolvată de inteligenţa artificială, de chatboţi. Nu înseamnă că vor dispărea bancherii, pentru că cineva trebuie să le gândească, însă eu am mult mai multă încredere într-un robot bine educat decât într-un agent.
♦ Un chatbot se autoeducă permanent, devine tot mai deştept, dar totodată şi mai uman. Să nu ne speriem că ne gândim la nişte chatboţi ca la nişte oameni reci care nu înţeleg nuanţe. Chatboţii devin din ce în ce mai umani şi înţeleg tot consensul discursului.
♦ Dacă aş fi CEO al unei bănci aş căuta un proces de democratizare a procesului bancar astfel încât să fie luate în considerare toate categoriile sociale.
Cristina Şindile, director, BT MIC
♦ Suntem pe piaţă de circa doi ani şi am ajuns la 10.000 de firme finanţate. Cred că avem o piaţă potenţială foarte mare în România, tot ce înseamnă firmele mici, start-up uri şi cred că noi, românii, avem un apetit antreprenorial foarte mare.
♦ Vedem piaţa într-un mod pozitiv şi aş sune că premisele sunt bune. Noi suntem pepiniera băncii din punctul acesta de vedere, lucrăm cu start up-uri şi afaceri foarte, foarte mici. Tichetul mediu este undeva la 10.000 de euro, mergem până la 50.000, dar sunt excepţii acolo. La nivelul unei afaceri mici, cu banii aceştia cred că poţi face foarte lucruri bune.
♦ De obicei, la start-up-uri discutăm de finanţare pe cheltuieli curente. Acolo afacerea se pune pe picioare, antreprenorul vine cu un capital în spate, de obicei banii sunt de la familie, prieteni. În primele 17-18 luni vorbim de o aşezare operaţională a businessului.
