♦ Bancherii văd un sistem bancar solid, bine capitalizat şi lichid, mai matur şi mai responsabil faţă de situaţia din criza anterioară din 2008, chiar dacă în perspectivă putem vorbi de recesiune şi chiar stagflaţie ♦ Sistemul bancar joacă în continuare un rol foarte activ în economia reală ♦ Creditarea va continua, dar va exista o decelerare ♦ Creditele s-au scumpit odată cu creşterea inflaţiei şi există aşteptarea ca dobânzile să continue să crească ♦ Rata creditelor neperformante este deocamdată mică ♦ BNR s-a concentrat pe menţinerea stabilităţii cursului de schimb leu/euro şi rămâne de văzut dacă această strategie va continua ♦ Atât sistemul bancar, cât şi clienţii sunt mai precauţi, mai prudenţi ♦ Instituţiile de credit au început să crească dobânzile la depozite pe fondul inflaţiei ♦ Multe speranţe au început să fie legate de programul de finanţare prin PNRR ♦ Şefii unor bănci mari speră într-un scenariu de soft lending, după cum au spus în prima zi la ediţia ZF Bankers Summit 2022.
Bogdan NeacÅŸu, preÅŸedintele ARB ÅŸi preÅŸedinte al CEC Bank
► Sistemul bancar joacă în continuare un rol foarte activ în economia reală alături de ceea ce înseamnă politci guvernamentale şi politica monetară a BNR tocmai pentru că înţelegem contextul în care ne aflăm, evident că vrem să sprijinim şi suntem parte a soluţiilor pentru a crea un climat stabil.
► Situaţia sistemului bancar din România este foarte bună. Vorbim de un sistem bancar cu lichidităţi disponibile într-o foarte mare măsură, cu solvabilitate peste media UE şi prezenţi în piaţa locală pentru a sprijini economia reală şi în acelaşi timp politicile guvernamentale şi ale BNR.
► În urma creşterii inflaţiei vorbim de creşterea dobânzilor. ROBOR a ajuns la un nivel record pentru ultimii cinci-şase ani, dar nu înseamnă că este ceva ce nu poate fi gestionat. Evident că repercusiunile sunt şi în zona de finanţare, care în ultimele trei luni tot ce înseamnă partea de creditare a cunoscut o încetinire. Pe de o parte şi clienţii s-au mai temperat privind accesarea liniilor de finanţare, pe de altă parte şi povara financiară devine un pic mai greu de dus. Acest lucru înseamnă să îţi reajustezi deciziile când vine vorba de un proiect de finanţare.
► Apetitul pentru creditele ipotecare şi imobiliare al persoanelor fizice este foarte mic. Prin prisma acestor dobânzi în creştere apetitul a scăzut semnificativ. Părerea mea este că nu este un lucru rău. Asta dovedeşte o oarecare maturizare în rândul clienţilor şi în rândul băncilor. Este bine să încetinim şi să nu creăm probleme doar de dragul de a finanţa.
► Deocamdată nu ne confruntăm cu un default accelerat. Pot spune că nici nu se simte acest fenomen. Bănicle au fost mult mai precaute în ultimii ani de zile privind activitatea de creditare.
► Încă de la momentul în care au început discuţiile pentru această a doua rundă de amânare la plată, băncile au înţeles să înceapă treptat, acolo unde este cazul, cu a pune la dispoziţii soluţii personalizate.
► Vedem cu toţii că inflaţia se manifestă la nivel global. Nu este un aspect care priveşte doar România sau regiunea Europei de Est, chiar dacă conflictul care a declanşat sau accelerat toate aceste lucruri se află la graniţa cu România. Vedem cum guverne din toată lumea, bănci naţionale şi centrale din toată lumea depun eforturi să creeze un climat stabil şi cât de cât predictabil. Încă nu suntem acolo, dar vedem eforturile pe care acele organisme le fac tocmai pentru a înlesni mediul economic şi a crea stabilitate. Pe de altă parte vedem că tot fluxul internaţional a căpătat schimbări şi valenţe noi pentru toată lumea, atât din punct de vedere comercial, cât şi al relaţiilor dintre ţări.
► Observăm foarte bine că în România nu ne-am confruntat cu fuga de fluxuri de capital sau lichidităţi din niciun domeniu, dimpotrivă sunt destul de mulţi investitori care se uită cu alţi ochi la noi, anticipând acest nivel de stabilitate la nivelul economiei. Evident că sistemul bancar este parte a acestei soluţii. Cu adoptarea tehnologiei nu facem decât să fim mai atractivi şi mai siguri pe noi în momentul în care vorbim de implicarea în economia reală şi asigurarea acestui lanţ de distribuţie al resurselor financiare în economia reală. Rolul nostrum este să jucăm acest rol de intermediar financiar al resurselor financiare şi să-l facem la cel mai bun nivel de precizie.
► Creşterea dobânzilor a creat un impact negativ în ce înseamnă marcarea poziţiilor pe care băncile le deţin pe piaţa titlurilor de stat. Este un efect absolut firesc, nu neaparat de droit, se manifestă în rândul tuturor băncilor, nu numai în România, iar lucrurile acestea le suportăm prin rezervele noastre de capital. De aceea spuneam că sistemul bancar este foarte bine capitalizat. Nu avem de ce să facem un caz din acest aspect.
► De aici se deschide un nou teritoriu privind ce construim mai departe, cum ne comportăm în economia reală, cum reuşim să gestionăm economia reală sau cum gestionăm anumite tipuri de operaţiuni. Acum concentrarea este foarte mult pe asigurarea rezervelor pentru statul român. Dacă ne uităm în Europa, mai toate băncile comerciale au pus accent pe acest lucru, pentru că derapajele macroeconomice pot crea probleme şi mai mari. Rolul nostrum este să înţelegem acest context, să ne comportăm ca atare, să încercăm să minimizăm efectele negative care vin din astfel de decalaje şi să încercăm să le recuperăm pe parcurs.
► Este foarte greu să facem astfel de estimări când vorbim de o volatilitate atât de crescută. Cert este că trebuie să navigăm printre aceste jaloane şi odată cu această pandemie am dovedit că ne putem adapta.
► Cred că este bine să manifestăm o oarecare precauţie în momentul în care vine vorba de dobânzi, nu înseamnă că oprim activitatea, nu înseamnă că se opresc finanţările, dinmpotrivă trebuie să plasăm dar cu foarte mare precauţie. Acest lucru înseamnă şi o doză de educaţie financiară crescută pe care trebuie să o aducem publicului larg şi să oferim informaţiile necesare.
► Nu cred că este bine să ne lansăm în a face pronosticuri de genul unde se va duce ROBOR-ul, când va începe cursul să crească, când va începe EURIBOR să crească şi aşa mai departe. Cu siguranţă lucrurile acestea se vor întâmpla, nu ştim când, dar este bine să ne pregătim pentru acele momente când toate aceste lucruri vor avea şi o pantă nefavorabilă.
► Toată lumea ştie că s-a declanşat acest raliu al dobânzilor pe fondul inflaţiei, al creşterii ROBOR, al creşterii incertitudinilor. Partea bună este că pentru ce înseamnă depozite la populaţie, dobânzile cresc. Momentul în care se recuperează toate aceste decalaje şi se ajunge la un echilibru, probabil că e doar un moment al pieţei până când toate acestea se vor regla. Pe partea cealaltă, şi companiile fac plăţi din resursele pe care le au, din dividend sau plasamentele de la bancă şi resursa aceasta devine mai scumpă, dar este doar o chestiune de timp până aceste lucruri se vor regla. În momentul în care o să vedem că în piaţă o să apară o oarecare urmă de stabilitate evident că toate lucrurile ajung pe un alt trend.
► Vorbim de un curs stabil. Cât o să mai ţină lucrul acesta depinde de banca naţională. Pe partea cealaltă acest lucru nu dovedeşte decât că vorbim de o economie şi o politică monetară foarte rezilientă în acest moment. Până la urmă în tot şirul acesta de evenimente, COVID, conflict armat, avem nevoie şi de ancore care să creeze puţină stabilitate. Dacă economia României nu a cunoscut derapaje semnificative, probabil că acest curs a fost un element de ancoră.
► Sistemul bancar se uită cu ochi pozitivi şi susţinători la ce înseamnă programul acesta de finanţare prin PNRR. Este o gură de oxigen care ar intra în economia românească şi pe care noi o încurajăm şi dorim să fie un program foarte activ.
Sergiu Manea, preÅŸedinte executiv al BCR
► Faţă de 2008 este diferită economia, nivelul de leverage este diferit, nivelul de risc, atât în zona de retail, cât şi în zona de corporate, deci economia este diferită. Vorbim despre o structură complet diferită. S-a putut observa foarte clar, mai ales în 2020, faptul că industria este foarte preocupată de binele clienţilor şi în asta stă de fapt toată abordarea „suntem acolo pentru clienţi“.
► Suntem pe o bază, pe un fundament foarte solid, economia este foarte diferită din punctul de vedere al structurii şi al sănătăţii financiare, inclusiv din punctul de vedere al sănătăţii operaţionale, iar noi, ca industrie, am demonstrat că ştim ce să facem cu acest fundament foarte solid.
►Fiecare moment tensionat vine cu propriile atribute. Acum nu mai răspundem unui singur stimul, unui singur canal, ci ne aflăm într-o situaţie în care criza vine cu trei ñ cinci - zece vectori, depinde de cum vor evolua scenariile ulterioare. Cred că este foarte important ca noi, în relaţie cu clienţii noştri, persoane fizice sau juridice, să-i ajutăm să ia deciziile cele mai bune în contextul acesta. Mai mult, am făcut un crez în BCR despre cum ajungem să le propunem clienţilor ca elementele de risc pe care le iau să aibă un traseu cât mai predictibil.
► Am vorbit mult despre dobânzi fixe, despre crearea de rezerve, despre diversificarea portofoliilor a celor care au mult de investit. Nu vom reuşi să rezolvăm o criză în mijlocul crizei, este foarte important să învăţăm din ceea ce se va întâmpla. Deocamdată, semnele sunt tăcute, dar este foarte important să vedem cum ne poziţionăm pentru viitor şi avem destul de multe de vorbit
► Un scenariu pe care îl poate avea cineva în minte: este clar că vom avea o încetinire, dar fenomenul reacţie la nivelul clienţilor este caracterizat de maturitate. În momentul în care există creşteri ale preţurilor industriale, creşterea preţurilor de retail, fiecare dintre companii, dintre antreprenori a încercat să-şi creeze un plan de afaceri bazat pe elemente de stres şi acest lucru i-a făcut să fie foarte apţi în a găsi noi lanţuri de furnizare, a pune pe aşteptare anumite investiţii pe care le au în plan. Da, poţi să spui că economia încetineşte, dar nu am auzit să se piardă multe joburi, ceea ce este un fenomen foarte important.
► Este firească încetinirea în retail pentru că preţurile sunt sus, pentru că toată lumea se aşteaptă la lipsă de predictibilitate. Rolul nostru nu este să creăm drumuri sau scenarii predictibile şi să facem pariuri pe ele, ci să-i asigurăm pe toţi clienţii că vom fi acolo cu ei.
► Dacă mă tem de ceva, mă tem de faptul că facem foarte multe planuri şi executăm foarte puţin. Mă tem de lucruri pe care le putem influenţa, de cele pe care nu le putem influenţa nu are niciun sens să mă tem. Cred că avem nişte oportunităţi enorme în faţă, noi putem reinventa România ca jucător economic în Europa, de la trasee logistice până la mâncare, IT&C, inginerie, orice. Trebuie doar să ne dorim. Acum credem că am mai văzut o criză precum asta, în 2020 nu văzusem niciunul nimic, nu ştiam cum va reacţiona economie. O întreagă industrie a demonstrat foarte clar atunci că este şi îşi doreşte să fie aproape de clienţi şi să înţeleagă împreună cu ei ce este de făcut. Nu pot să fac o promisiune, dar mă pot referi la trecutul apropiat, unde 50.000 ñ 55.000 de oameni din industria financiar-bancară au demonstrat chestia asta.
► Crearea de rezilienţă pe măsură ce această criză înaintează stă în altceva, într-un moment ca aceasta cred că este important să ne uităm la 2025, 2027, 2035 şi 2050 pentru că avem o posibilitate uriaşă să ne creăm nişte oportunităţi care să ne ducă în perioada aceasta.
► Avem bani, chiar în condiţii grele băncile vor credita pentru proiecte şi o economie care să fie rezilientă pe termen mediu şi lung. Avem bani şi băncile vor cofinanţa pentru ca România, într-o perioadă scurtă de timp să ajungă la media europeană. Haideţi să executăm jumătate din PNRR sau tot PNRR şi hai să ne uităm la ce putem absorbi din programul de finanţare 2021 ñ 2027, hai să ne uităm la indicele de capital uman, la ce trebuie să investim. Trebuie să ne uităm la spitale, la şcoli, la toate lucrurile acestea.
► Cum putem schimba structura economiei româneşti? Hai să facem în aşa fel încât studiul terţiar să nu mai fie ceva depărtat, la nivelul aspiraţional pentru copii şi tineri, să încercăm să ne căţărăm cât mai mult în mijlocul clasamentului european, faţă de ultimul loc, unde ne aflăm acum. Trebuie să învăţăm din această criză şi să vedem că avem o oportunitate să devenim un pol de agricultură, pe energie. Dacă schimbăm modul în care ne uităm la învăţământul terţiar, putem deveni un pol de IT&C şi tot ce înseamnă automatizare şi transformare. Pentru asta se vor găsi bani indiferent de criză şi lucrurile astea creează joburi.
► Politica din ultimii ani nu înseamnă o retragere a BCR, însă este foarte important cum măsurăm intermedierea financiară şi cum măsurăm o intermediere financiară durabilă. Cred că idee de participare în dezvoltarea economică durabilă a României sau în dezvoltarea durabilă a societăţii româneşti se poate măsura şi cu alte măsuri. Depinde cum te uiţi.
François Bloch, CEO al BRD-SocGen
► Cred că intrăm în această criză dintr-o poziţie puternică, atât ca sistem bancar, cât şi ca economie. Venim după pandemie, unde am văzut un pattern interesant: depozitele au crescut în ultimii doi ani, atât pe partea de retail, cât şi pe partea de corporate. Acest lucru explică de ce în acest moment încă vedem obiceiuri de plată foarte bune din partea clienţilor noştri. Rata creditelor neperformante este foarte mică.
► Sistemul bancar este bine capitalizat, lichid şi vrea să ajute clienţii în dificultate. Aceasta este, probabil, ideea principală, să vorbim direct cu clienţii, să vedem unde au dificultăţi şi să găsim soluţii adecvate.
► De la începutul războiului din Ucraina am văzut o scădere a economiilor în lei. Cred că este de aşteptat ca, într-o vreme în care inflaţia este mare, oamenii să folosească economiile pe care le-au acumulat.
► Dacă ne uităm pe rapoartele financiare ale băncilor, nu vedem semne ale crizei actuale. Vorbim de o criză care urmează.
► Creditarea a fost solidă până acum câteva luni pe partea de retail, apoi am văzut un declin, dar cu cifre mari în spate. Creditele s-au scumpit şi există aşteptarea ca dobânzile să continue să crească.
► Nu cred că cota de piaţă este indicatorul potrivit pentru a te uita la crearea de valoare. Ca bancă, avem nevoie de capital să operăm şi este treaba noastră să ne asigurăm că inserăm capitalul acolo unde contează pentru economie, pentru clienţi şi pentru acţionari.†Să acordăm credite doar ca să arate bine în bilanţurile noastre financiare nu este business sustenabil. Suntem aici pe termen lung.
► Da, rata de intermediere financiară în România este încă mică, iar băncile sunt implicate în multe iniţiative pentru a creşte această rară de intermediere şi cred că vom beneficia toţi de asta: societatea, clienţii, băncile. De aceea, acesta este un proiect drag nou, în care am investit bani şi timp.
► Am văzut că BNR s-a concentrat foarte mult pe menţinerea stabilităţi monedei naţionale, care a fost un succes. România este mai mult o ţară de import decât de export şi, dacă laşi moneda să alunece, atunci imporţi foarte multă inflaţie. Acesta a fost unul dintre motivele cheie pentru BNR. Întrebarea mea ar fi dacă banca centrală va continua această politică sau dacă o va schimba.
► Sustenabilitatea este un trend mare care se va vedea şi în România şi sunt sigur că vom vorbi despre asta din ce în ce mai mult în perioada următoare. Este o conştientizare în ţară şi cred că băncile au un rol uriaş pentru a acompania companiile în atingerea planurilor de tranziţie. Cred că unul dintre driverele de creştere a companiilor în perioada următoare vor fi proiectele de sustenabilitate.
Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România
► Sistemul bancar este în o poziţie solidă, în care băncile se bucură de o capitalizare solidă, în care băncile au un nivel foarte redus al creditelor neperformante în acest moment. Deja am intrat într-o perioadă de incertitudine, este o perioadă de criză până la urmă, depinde cât de adâncă şi de dură va fi această criză sau să sperăm că va fi acel soft landing.
► Sistemul bancar este pregătit pentru această perioadă, este un sistem bancar mult mai matur şi mai responsabil faţă de crizele precedente, în special faţă de cea din 2008 - 2009. Cred că avem tot ce ne trebuie pentru a ne continua misiunea în cele mai bune condiţii.
► Există un deficit de lichiditate în lei pe piaţă? Lichiditatea în lei este mai strânsă în perioada aceasta, chiar şi BNR a confirmat că este o chestiune determinată în mod voit, este şi aceasta o modalitate de a combate inflaţia, de controla inflaţia pentru că, crescând dobânzile, se decelerează cererea de creditare şi în felul acesta controlăm şi inflaţia. Este o realitate cu care avem de-a face.
► Este prima lună în care am observat o reducere a economisirii, rămâne de văzut dacă este un trend sau un fenomen marcat şi de emisiunile Ministerului de Finanţe, care de asemenea au atras destul de multă lichiditate în lei din piaţă, deci rămâne de văzut în următoarele luni. Eu o să mă uit la momentul septembrie ñ octombrie, acela va fi un punct de inflecţiune pe care trebuie să-l urmărim cu atenţie şi atunci vom vedea care sunt trendurile la care ne putem aştepta pentru următoare jumătate de an sau 1 an de zile.
► Noi suntem bănci şi administrăm riscuri. Evident, şi noi, şi clienţii noştri trebuie să fim prudenţi în perioade de incertitudine, în perioade de criză. Ne aşteptăm la o descreştere a apetitului de creditare, trebuie să fim mai prudenţi, trebuie să analizăm bine filtrele pe care le avem puse pe diversele credite pe care la acordăm, dar cu siguranţă vrem în continuare să ne îndeplinim rolul de intermediator, rolul nostru fundamental de intermediere financiară. Acest lucru va continua. Trebuie să avem în vedere riscurile aferente acestui context nou în care ne aflăm.
► Cred că va continua creditarea, evident că vom vedea o decelerare, se văd primele semne ale acestei decelerări. Sperăm că nu vor fi fenomene dramatice, dar nu avem de unde să ştim cu siguranţă. Sperăm cu toţii într-un un scenariu de tip soft landing, un scenariu de decelarare graduală, dar nu dramatic. Este posibil să discutăm despre recesiune, despre stagflaţie, sunt fenomene de care nu trebuie să ne fie frică să vorbim. O recesiune nu este ceva dramatic, dacă este una pe câteva trimestre, nu trebuie să intrăm în panică din această cauză. Depinde foarte mult de contextul global, suntem un actor în un fenomen global şi sunt atât de multe piese care se mişcă în acest interval de timp încât este aproape imposibil să prezici cu oarecare doză de certitudine ce se va întâmpla în continuare.
► Fiecare sector este afectat de această criză într-o măsură mai mare sau mai mică. Nu există sector sau persoană care să nu fie afectată de această criză în diverse grade şi dimensiuni. Efectele se simt la toată lumea, fie că suntem persoane fizice sau companii.
► Noi avem două priorităţi fundamentale în perioada următoare: clienţii noştri şi contribuţia noastră la dezvoltarea sustenabilă a societăţii. Evident, ne dorim să creştem în continuare la fel cum am făcut-o şi până acum, la fel cum ne permite piaţa, în cadrul prudenţial pe care îl urmărim.
► Sunt mulţi factori care contribuie la gradul de intermediere financiară. Avem şi amprentă destul de mare a companiilor multinaţionale care au beneficiat de-a lungul anilor de rate de dobândă foarte atractive de la companiile mamă. Sunt multe fenomene, noi ca sistem bancar încercăm să creştem gradul de intermediere financiară, am fost de-a lungul anilor implicaţi, există loc de creştere.
► Cred că ne preocupă pe toţi contextul geopolitic pe care îl traversăm, nu putem să influenţăm acest lucru, dar este marele semn de întrebare al zilelor pe care îl parcurgem. Ne întoarcem la un scenariu al Războiului Rece 2.0, este un fenomen pe care nu-l gândea niciunul dintre noi. Acesta este fenomenul major care ne preocupă pe toţi. Orice scenariu macroeconomic poate fi depăşit, dar dacă stabilitatea contextului global este aşa cum o vedem astăzi, poate exista o polarizare care să ducă la un context greu de imaginat.
► Cred că în întreaga societate fenomenul de digitalizare aduce multe lucruri bune, dar aduce şi capcane. Avem riscul de cybersecurity, este un risc uriaş cu care ne confruntăm cu toţii. Noi, la nivelul sistemului bancar încercăm să-l administrăm cât se poate de bine şi investim foarte mult în această zonă. Este o arie de risc foarte importantă la nivelul întregii societăţi.
► Eu sunt încrezătoare în viitorul României şi în şansa istorică pe care o are România de a se dezvolta, de a recupera decalajele faţă de Europa de Vest, faţă de ţările care au avut mulţi ani înaintea noastră oportunităţi mai bune. Depinde foarte mult de noi, de sistemul bancar, de companii şi de decidenţii politici să ştim să materializăm această şansă pe care o are România. Putem să fim un jucător foarte relevant în Europa şi din ce în ce mai matur şi mai responsabil.
Sergiu Oprescu, preşedinte executiv al Alpha Bank România şi director general al reţelei internaţionale Alpha Bank
► De data aceasta sistemul bancar este extrem de solid. Are toţi indicatorii, de la solvabilitate, lichiditate, nivelul de neperformanţă şi aşa mai departe, în parametrii europeni chiar în zona cea mai bună.
► Dacă este să facem o comparaţie, ştim că în clipa de faţă s-au format tot felul de crize şi toate acestea, într-o formă sau alta, vor afecta economia Românei. Cred că sistemul bancar poate şi trebuie să joace rolul de ultim apărător. Singura soluţie pe care o avem în momentul de faţă este, în primul rând, să ne bazăm pe înţelegerea mai bună de această dată despre cum se desfăşoară o criză.
► Cred că avem toate argumentele şi ingredientele în momentul de faţă ca să dăm un răspuns susţinut.
► Încă nu ştim în ce direcţie pot duce toate valenţele crizei: se vorbeşte de recesiune pe plan internaţional, de stagflaţie. În România încă nu vedem aceste semne, dar bineînţeles că ne pregătim pentru tot ce se va putea întâmpla în viitor. Uitându-ne pe cifrele şi pe datele pe care le vedem în clipa de faţă la nivelul sistemului bancar, nu vedem această formare de neperformanţă pe care cineva o poate vedea în alte ţări care deja sunt afectate de această criză.
► Ştim că suntem pe un trend ascendent cu dobânzile, atât la nivel internaţional, cât şi la nivel local. Cât de repede, care este dinamica, care este pragul la care vom ajunge, nu cred că ne putem aventura să lansăm teorii de acest gen.
► Pe o perioadă de timp, trebuie să ne pregătim de o perioadă de creştere a dobânzilor în sistemul bancar.
► Este important să vedem că suntem pe un trend crescător în ceea ce priveşte intermedierea financiară în ultimii 2-3 ani de zile. Poate nu la nivelul la care ne-am fi dorit, dar trebuie să ne uităm şi la particularităţile pieţei din România, să ne uităm la creditul comercial.
► PNRR este noul plan Marshall şi avem datoria să nu îl ratăm. Este mare oportunitate şi, exact cum planul Marshall s-a manifestat ca fiind o oportunitate pentru ţările europene care, la vremea respectivă, trebuiau să se restabilizeze după război, PNRR este noul plan Marshall care ne poate capacita în a face faţă adversităţilor acestei crize şi de a ne repoziţiona economic în perioada următoare. Şi planul Marshall a avut mari câştigători şi codaşi.
► Din punctul meu de vedere, avem în acest moment cele mai multe oportunităţi pentru a reaşeza economia României pe alte baze. De a reuşi să creăm un nou mix economic la nivelul ţării. Cred că mi-aş dori să nu ratăm decât jumătate. Să păstrăm măcar jumătate din oportunităţi. Avem planul, PNRR, unde avem anumite obligaţii, o anumită cadenţă de realizare a planului. Dacă ne ţinem de el.
CREDITAREA IMM
