♦ Bogdan Buzu-Vasilache, Balkanica: „Am vizitat multe fabrici din Europa şi ce s-a construit în România în ultimii ani arată mult mai bine. Doar că ne trebuie mai mult curaj şi de o poveste a produsului pentru a merge afară“ ♦ Gabriel Eremia, Beko România: „Nu mai văd diferenţe între made în Germany şi made in Romania. Mi se pare că ADN-ul românului a dovedit că este serios“ ♦ Dochiţa Zenoveiov, Inoveo: „Cred că antreprenorii au devenit conştienţi că brandurile au nevoie şi de povestea lor, nu doar de Made in Romania, ci şi de made by romanians, lumea are nevoie de poveste.“
Multă vreme, eticheta „Made in Romania“ nu a fost în sine un brand pentru multe industrii, ba mai mult, a fost considerată o etichetă care poate ar trebui evitată, însă acest lucru s-a schimbat. Multe dintre brandurile şi produsele româneşti se ridică la nivelul altor produse din Europa în termeni de calitate, fără să mai fie vorba de o discrepanţă. Cu toate acestea, există însă în continuare preconcepţii cu privire la faptul că „Made in România“ ar putea crea reticenţă în rândul consumatorilor din afara ţării, totuşi, realitatea stă altfel.
Aceasta a fost una dintre concluziile conferinţei ZF Branduri Româneşti, un eveniment organizat de Ziarul Financiar, în parteneriat cu Aqua Carpatica, Rivaz Hotel, Agroland Group, Ambito, Amco, One United Properties, Auchan, Electroalfa şi Lactalis.
Rucsandra Hurezeanu, fondatoarea producătorului de cosmetice Ivatherm, spune că produsele sale au fost foarte bine primite în ţări europene, dar şi asiatice. Ivatherm a început să exporte produse încă de acum zece ani, iar astăzi a ajuns să aibă o prezenţă în 18 pieţe. Circa 40% din cifra de afaceri a businessului este generată de exporturi.
„Românii, de multe ori, au o idee preconcepţie că brandurile româneşti nu ar avea destulă expertiză şi că nu ar fi destul de bine văzute pe anumite pieţe. Am fost atât de bine primiţi în Rusia, Ucraina, Kazahstan, Uzbekistan, Asia, Vietnam, China, cred că antreprenorii români trebuie să aibă mai multă încredere şi să fie convinşi că un brand românesc este un brand autentic, care vine din Carpaţi, din Europa“, spune Rucsandra Hurezeanu.
Antreprenorii trebuie să aibă mai multă încredere în brandurile proprii şi în eticheta „Made in Romania“, idee susţinută şi de către Diana Crişan, director executiv al Diami, producător de lactate. Ea este de părere că produsele româneşti se apropie în termeni de calitate de cele din vestul Europei, însă ce au reuşit producătorii europeni a fost să comunice mult mai clar decât o fac cei autohtoni.
„Pornesc iar de la ideea de comunicare foarte clară, dincolo de emoţie, consumatorul caută să aleagă un produs care i-a comunicat cel mai aproape de valorile lui. Această claritate, tot aud această discuţie şi noi, românii, suntem buni, nu cred că trebuie să privim aşa, noi trebuie să învăţăm să comunicăm foarte clar, asta au învăţat să comunice foarte clar şi brandurile toate au fost definite, spre exemplu în piaţa lactatelor în toate celelalte ţări europene sunt definite pe regiuni geografice, pe zone“, spune ea.
În unele cazuri, locul de fabricare a unor produse poate fi chiar mai important decât brandul în sine, mai ales în anumite industrii. Gabriel Eremia, director de marketing, Beko România, spune că România este în top atunci când vine vorba de producţie, iar „Made in Romania“ a devenit un plus, nicidecum un minus.
„Nu mai văd diferenţe între made in Germany şi made in Romania. Mi se pare că ADN-ul românului a dovedit că este serios, că ştie să răspundă foarte repede. Noi exportăm de foarte mulţi ani, aproape 4 mil. de produse pe an. Oamenii din celelalte sucursale pot să-şi aleagă unde să îşi pună vânzările şi România este în top“, spune el.
Antreprenorii români trebuie să aibă mai mult curaj, iar Made in Romania nu mai reprezintă un dezavantaj, ci poate fi chiar motorul principal pentru extinderea businessurilor în afara ţării.
„Am vizitat multe fabrici din Europa şi ce s-a construit în România în ultimii ani arată mult mai bine. Doar că ne trebuie mai mult curaj şi de o poveste a produsului pentru a merge afară“, precizează Bogdan Buzu-Vasilache, managing partner la Balkanica.
Calitatea produselor româneşti este similară cu a produselor din vest, însă pentru a ajunge la consumatorii din alte state şi a deveni relevant, este important ca produsele, brandul să spună o poveste.
Totuşi, în unele sectoare, Made in Romania nu reprezintă neapărat un dezavantaj, dar nu e un brand în sine.
„Vinurile pe care le producem ajung pe mese şi intră în competiţie cu vinuri din zone renumite, avem în spate un nume care nu neapărat ne avantajează. România este privită ca o ţară producătoare de vin ieftin, neexportând niciun renume de vin de calitate, calitatea a apărut în ultimii 15-10 ani, odată cu fondurile europene. Clienţi importanţi de-ai noştri pregătesc degustări oarbe. În felul acesta, ei reuşesc să atragă atenţia potenţialului cumpărător, să poată să vadă calitatea produsului, înainte de locul din care vine“, povesteşte Aurelia Vişinescu, fondatoarea cramei cu acelaşi nume.
Pentru a ieşi din această paradigmă, dar şi pentru a reuşi să ajungă la consumatorii din afara ţării, antreprenorii locali trebuie să înveţe să spună o poveste.
„Cred că antreprenorii au devenit conştienţi că brandurile au nevoie şi de povestea lor, nu doar de Made in Romania, ci şi de Made by Romanians, lumea are nevoie de poveste, vrea să ştie cine a fost cel care a iniţiat, a fondat şi a dezvoltat brandul până la un anumit brand. Asta are sens pentru că atunci când spui cine eşti, care sunt valorile în care crezi, alţi antreprenori care cred în aceleaşi în care crezi şi tu sunt mult mai deschişi să facă un parteneriat cu tine“, explică Dochiţa Zenoveiov, fondatoarea agenţiei de branding Inoveo.
Antreprenorii români au început să facă produse comparabile cu cele din vestul Europei, calitatea fiind similară, iar Made in Romania nu mai reprezintă un dezavantaj, însă e nevoie de mai mult curaj pentru a ataca pieţele externe şi pentru a ajunge nu doar la consumatorii români, dar şi la cei străini. Made in Romania ar putea să ajungă să reprezintă la fel de mult cum se întâmplă în cazul etichetelor Made in Italy sau Made in France.
Gheorghe Ciubotaru, preşedintele Consiliului de Administraţie, Electroalfa
► Cred că un brand românesc 100%, made in România, este acel brand în care investeşti, construieşti, creşti în România, pui pasiune, energie şi ai deschidere către o piaţă globală.
► Mândria de a investi, de a rămâne cu investiţia şi construcţia în România, de a da o şansă oamenilor din România să se exprime, cred că aduce acel sentiment de brand românesc.
► În opinia mea, eu o să fac ce este mai bine pentru Electroalfa. Îmi doresc ca oamenii din Electroalfa să continue să investească în România, să crească în România şi să se dezvolte în România, pentru că eu simt că în România poate face performanţă.
► Notorietatea contează întotdeauna, însă în spatele acestei notorietăţi se află lucruri mult mai importante decât eticheta. Se află o muncă asiduă, se află responsabilitate, un dialog permanent cu clienţii, soluţiile care oferă satisfacţie clientului. Brandul este important poate pentru prima interacţiune cu clientul, însă adevărata valoare a unei organizaţii este dată de ceea ce face ulterior. Pentru asta, Eletroalfa s-a pregătit şi a investit în oameni. Am investit într-un centru de cercetare-dezvoltare, într-un laborator propriu, într-un centru de excelenţă.
► Un partener din Anglia căruia îi livram produse era la noi la Botoşani şi îşi dorea o schimbare. El voia ca prin produsul nostru să ne diferenţiem de altcineva. Avea anumite idei, am recepţionat ideile şi ne-a întrebat dacă 2-3 săptămâni ne ajung să punem în practică planul. Noi am spus că a doua zi o să aibă o versiune. A doua zi produsul era făcut şi aveam un prim prototip pe care l-am şi testat. Acel client a devenit un client fidel Eletroalfa şi produsele noastre sunt şi în Australia, Noua Zeelandă.
Adelina Badea, CEO, Mobexpert
► Pentru consumator contează brandul, dar înante de asta contează produsul foarte mult. Să fie de calitate, să dea banii pe ceva bun. Apoi contează preţul. Trebuie să livrezi ce ai promis, să asiguri mereu calitate, pentru că clientul te taxează indiferent cine este brandul. Fabricat in România este important pentru noi, dar trebuie să avem grijă să fim mereu în trend, să aducem produse de calitate. Brandul trebuie întreţinut.
► De câţiva ani urmărim feedbackul clienţilor şi suntem atenţi la ce spun ei. Dacă greşeşti de 2-3 ori nu se mai cheamă greşeală.
► Mobexpert a rămas cel mai iubit brand de mobilier şi decoraţiuni din România. Văd ce spun clienţii, cum se comportă. Faţă de acum 10-15 ani concurenţa online e mult mai mare. Nu te gândeam să cumperi canapele online atunci. Dar, poate nu avem un buget aşa mare de promovare, dar oamenii ne aleg pentru că ne facem treaba bine, livrăm ce promitem. Ne uităm şi la ce putem îmbunătăţi, suntem atenţi şi după livrare.
► În 2025, ianuarie-aprilie au fost luni bune, după alegeri am stagnat, iulie a fost iar o lună foarte bună, înainte de majorarea TVA, apoi lucrurile nu au mai fost aşa bune. Nu e o criză uriaşă, oamenii sunt mult mai bine pregătiţi decât în 2008-2009.
► Ca investiţii, a fost un an foarte bun. Am relocat magazinul de la Cluj, am redeschis Pallady, am mutat magazinul de la Braşov în Coresi. Deci a fost unul dintre cei mai buni an ca investiţii pentru noi. Trebuie să te uiţi mereu la oportunităţi.
► Brandurile româneşti iau deciziile rapid, eficient, nu aşteptăm luni pentru aprobări, ci putem decide în câteva ore. Orice criză poate fi o oportunitate. În 2008-2009, domnul Dan Şucu a mărit mult zona de decoraţiuni, a adus terase şi grădină şi vedem azi cum acest sector creşte în fiecare an.
Robert Dorobanţu, fondator şi CEO, Ambito
► Un brand românesc care este un model este Oscar Downstream, lucrăm de foarte mulţi ani împreună cu ei, mai ales în partea de rezidenţial. La noi, toate firmele din panel sunt un model, noi suntem la început de drum sub această umbrelă, Ambito, înainte am fost Smart Lighting, am schimbat denumirea şi umbrela pentru că obiectul nostru de activitate s-a dezvoltat, mergem în afară de instalaţii electrice, facem antreprenoriat general de instalaţii, amenajări de spaţii comerciale.
► Este important numele, este o parte a mixului de marketing, este important preţul, calitatea serviciilor pe car ele livrei. Am lucrat cu o agenţie care a contribuit la acest nume şi am ajuns la un arhetip care ne caracterizează. Procesul a durat cam un an şi jumătate şi am avut pe masă opt nume până am ales, a fost o decizie de echipă, cu argumente pro şi contra pentru fiecare dintre ele.
► Trăim o criză permanentă, 2009-2010 a fost o criză, mai ales pentru sectorul nostru al construcţiilor, nu suntem la nivelul acela, piaţa este mult mai pregătită, investitorii sunt mai pregătiţi, au acumulat resurse. Suntem mult mai bine pregătiţi decât atunci, noi eram la început de drum, ne-a luat câţiva ani să ne revenim. Principala lecţie de atunci a fost să nu renunţi, să consistent în ceea ce faci, să cauţi toate oportunităţile din piaţă.
► Probabil şi acum, deşi nu este o criză demolatoare, cu siguranţă pot apărea oportunităţi.
► Mobilitatea oamenilor a devenit mai redusă, mă uit la colegii mei care nu mai sunt dispuşi să fie plecaţi 4-5 luni în Europa de Vest pentru că veniturile din România sunt suficiente şi atunci mobilitatea a devenit mai mică faţă de acum 15 ani, când abia aşteptam să plecăm.
Gabriel Eremia, director de marketing, Beko România
► Nu mai văd diferenţe între made în Germany şi made in România. Mi se pare că ADN-ul românului a dovedit că este serios, că ştie să răspundă foarte repede. Noi exportăm de foarte mulţi ani, aproape 4 mil. de produse pe an. Oamenii din celelalte sucursale pot să-şi aleagă unde să îşi pună vânzările şi România este în top
► Pentru cei care îşi permit să iasă din ţară, dacă în ţară am ajuns să fim top în toate categoriile, cred că next level este să împingem un pic şi în afară. Din punctul meu de vedere, locul unde s-a născut şi a fost inventat acel brand. Acest lucru face un brand românesc, american etc. De exemplu, Apple proiectat în California, asamblat în China. Nu putem spune că e brand chinezesc. În electrocasnicele made în România nu contează aşa de mult brandul.
► Afterservice-ul este important pentru că pe lângă produs, clientul are contact cu brandul tău în momentul în care ceva se strică.
► Avem un studiu care arată că un client pleacă de la ideea că vor să cumpere un brand internaţional şi pleacă din magazin cu un Arctic. Am investit foarte mult în partea de design, tehnologie şi atunci arătăm modern, avem tehnologia acolo, deşi nu suntem un brand ieftin. Modernizarea brandurilor româneşti este foarte important. De exemplu, modul în care Dacia s-a rebranduit şi a crescut brandul este exemplul perfect de brand românesc.
► Alte exemple de branduri româneşti care au ieşit afară sunt Aqua Carpatica, Borsec, sunt foarte multe branduri, însă ce cred eu că lipseşte este acest, dialogul social în care brandurile care au ieşit afară să vină, să ne povestească şi nouă cum a reuşit şi să facem un dialog pe partea aceasta. Ştim că au ieşit afară, ştim câteva lucruri, dar nu este nimic care să ne spună de provocări.
Lavinia Dinculescu, head of marketing, One United Properties
► Fondatorii ONE au crescut brandul şi încearcă să schimbe faţa oraşului.
► Brandurile româneşti au ajuns destul de cool şi cu o imagine destul de puternică să convingă consumatorul român să cumpere.
► Când vin la noi, clienţii ştiu că ne vor pe noi. Pentru ei suntem prima opţiune. Relaţia nu se termină la achiziţie, ci de acolo porneşte, vrem să o construim pe termen lung. Oferim un stil de viaţă. După achiziţie, noi facem o investiţie suplimentară pentru consumator, cu evenimente şi alte servicii oferite lui.
► Brandul este un puzzle cu un lipici perfect. Fără echipă şi produs nu ar merge, cineva te-ar trage în jos.
► Pe lângă calitatea produsului, cei care au creat ONE au venit şi cu brandul. Asta a ajutat să fim mai moderni, să părem internaţionali, deşi e un brand românesc.
► De câţiva ani suntem într-o continuă criză, doar se schimbă tipul ei. E important să te adaptezi la piaţă şi la nevoile consumatorului. Noi reuşim să facem asta. Ca brand local ştii ce trăieşte consumatorul şi poţi anticipa nevoile lui. Nu în toate industriile, dar la noi da.
► Ne uităm peste graniţă. Mi-e greu să zic un oraş sau un timp pentru a investi afară, dar planuri există. Avem deja multe branduri care au trecut graniţele. Nu cred că mai există limite pentru companiile româneşti.
► Cât timp produsul are o calitatea superioară şi te ocupi de client şi ulterior şi respecţi valorile cu care ai ieşti în piaţă, made in România e o valoare adăugată. Multe branduri româneşti au ajuns la acelaşi nivel cu cele de afară şi le cumpărăm cu drag.
Mariana Anghel, director general, Amco Logistics
► Dacă mă gândesc la românesc şi la casă, mă gândesc la Amco. Suntem pe piaţă de 24 de ani, am crescut frumos, etapizat, organic şi ne-am adaptat în orice situaţie. Dacă ar fi să mă gândesc la un alt brand românesc, m-aş gândi la Cristim. Au crescut frumos, şi-au dezvoltat businessul în mai multe direcţii şi pentru mine este un brand cu adevărat.
► Oamenii din spatele unui proiect sunt ceea ce ne duce cu gândul la românesc şi la casă. Businessurile cresc, scad în timp, dar un brand 100% românesc înseamnă pasiune, responsabilitate.
► Să fim prezenţi în afară pentru noi este doar un pas. Activăm şi implementăm proiecte pentru foarte multe companii mari din afară şi recunosc că am primit solicitări să implementăm pentru ei şi în afara ţării, însă mai este nevoie de timp şi de organizare pentru că pe lângă livrare de componente trebuie să îndeplinim acelaşi rol, echipe locale.
► Se poate livra şi din România, dar este nevoie de timp. Vorbim de diferenţe de livrare între câteva ore şi câteva zile oriunde ne-am afla.
► În perioada de licitaţie a unui proiect pe care l-am implementat pentru un client din Germania, am concurat cu un furnizor din Germania, iar noi am fost aleşi din prima pentru că adaptabilitatea, agilitatea, proximitatea este ceea ce le trebuie şi asta am putut oferi noi.
Radu Timiş Jr, CEO, CrisTim
► Suntem lideri de piaţă pe zona noastră şi asta arătă că brandurile mari au capacitatea de a inova constant.
► Putem lupta cu cea mai mare provocare a zilei, dezvoltarea mărcilor proprii ale retailerilor. Brandul trebuie să livreze o misiune şi un scop clar, să ştii ce construieşti, ce promovezi, să creezi acea emoţie pentru clientul tău.
► Pe băuturi alcoolice, există o fidelitate foarte mare faţă de brand. De obicei consumatorii au fidelitate către un produs anume. La noi e salamul săsesc, cel mai vândut produs din carne. Se uită întâi la preţ, apoi la calitate, dar cu cât nivelul de trai a crescut şi am început să călătorim mai mult şi aşteptările legate de produse au crescut. Piaţa s-a premiumizat foarte mult.
► 14% din ce producem exportăm şi suntem printre primele companii care fac export, încă din 2005-2006. A fost o oportunitate. comunităţile de români de afară se formau atunci şi am sesizat că vor fi tot mai mulţi care se vor muta afară. Şi acum comunităţile de români rămân clienţii noştri principali, dar vindem şi spre comunităţi apropiate, de polonezi, de sârbi.
► Vrem să intrăm în marile reţele de afară cu brandul nostru. Marca privată din reţele de retail nu este o prioritate a noastră şi are o cotă mică.
► Exportul este o valoare adăugată pentru noi. Dar pe anumite pieţe, preţul nostru nu are cum să fie mai mic decât al produselor locale. De exemplu în Spania noi vindem mai scump, pentru că importăm carne de acolo, o procesăm aici şi exportăm apoi produsul final. Aşa că acolo vânzările de acolo sunt emoţionale.
► Cred că pentru România e important să avem un mix bun intre mediul privat, antreprenorial şi cel politic. Pe consum, mai e puţin loc în România.
Diana Crişan, director executiv, Diami
► Un consumator se uită în primul rând la preţ, dar înainte de a ajunge la raft, în mintea lui există un brand care a creat claritate, care a comunicat cu claritate ceva, un mesaj pe care îl caută, pe care noi l-am definit foarte clar că este vorba de sănătate. Mai înainte de toate, claritatea pe care brandul a comunicat-o înaintea celorlalte elemente, preţ, ambalaj şi altele, este definitoriu pentru comportamentul de achiziţie al consumatorului.
► Preţul în aceeaşi mare măsură, se vorbea de o bătălie între brandurile private ale retailerilor şi mărcile producătorilor, din experienţa pe care am avut-o producând şi branduri private şi marcă proprie şi marca noastră, brandul retailerilor creează profit, ceea ce aduce creştere companiei, de acolo te poţi susţine, preţul mai mic este justificat de o investiţie mai mică în marketing, logistică.
► Producem şi astăzi şi brandul propriu şi diferite branduri la retaileri şi abordăm diferit fiecare retaileri, fiecare marcă în parte, fiecare vrea să comunice altceva.
► Pornesc iar de la ideea de comunicare foarte clară, dincolo de emoţie, consumatorul caută să aleagă un produs care i-a comunicat cel mai aproape de valorile lui. Această claritate, tot aud această discuţie şi noi românii suntem buni, nu cred că trebuie să privim aşa, noi trebuie să invăţăm să comunicăm foarte clar, asta au învăţat să comunice foarte clar şi brandurile toate au fost definite, spre exemplu în piaţa lactatelor în toate celelalte ţări europene sunt definite pe regiuni geografice, pe zone.
► Noi suntem cu produse foarte bune, trebuie doar să spunem de unde sunt, ce beneficii au şi să le comunicăm în mod constant şi să investim în această comunicare, să nu fie sporadică şi incongruentă.
Laurenţiu Bănescu, cofondator, Zăganu
► Mă inspiră foarte mulţi oameni din România şi foarte multe branduri care s-au reinventat din vremurile mai vechi, dar şi cele noi. Mă uit cu atenţie la pionierii berii artizanale din alte ţări.
► Totul a început în America şi mă uit la câţiva antreprenori pentru că mă inspiră poveştile lor, iar parcursul lor m-a ajutat şi pe mine să definesc anumite lucruri. Mai este o companie foarte mare din Scoţia care a transformat businessul acesta de bere artizanală în fenomen global.
► Noi activăm pe segmentul premium şi nu ne-am propus niciodată să concurăm pe preţ pentru că nu putem. Suntem destul de mici cât să nu putem concura cu preţurile per litru sau orice preţ de raft mic din piaţă. România este o piaţă enormă a berii. Am avut şi un record de locul 3 în lume la consumul per capita. În general, mare parte din consum este value for money, adică în cele mai ieftine produse. Noi nu concurăm acolo. Vrem să avem un produs de calitate, cu o consecvenţă a calităţii, care să ne dea ceea ce urmărim claritatea comunicării şi clienţi fideli.
► În magazinul nostru online avem peste 40% rata clienţilor care se întorc şi reachiziţionează bere. Aceasta este de fapt munca, să creştem piaţa berii artizanale. Nu ne interesează promoţiile, să concurăm cu preţul sau să luăm neorganic o cotă de piaţă foarte mare neorganic în detrimentul preţului sau calităţii.
► Primul lucru, clientul se uită la brand pentru că reputaţia noastră este suficient de bună încât să garanteze şi gustul. A venit întâi gustul şi apoi s-a construit brandul şi notorietatea. Clientul se uită la gust, calitatea şi consecvenţa procesului. Acest lucru ajută foarte mult loializarea lor.
Irina Stăncescu, cofondatoare, Pain Plaisir
► Colaborarea cu Zăganu este un exemplu în care noi, afacerile mai mici, avem o libertate de joacă mai mare, noi nu prea luăm decizii, noi testăm lucruri. Din aceste jocuri, apar tot felul de colaborări şi mereu ne uităm la ceilalţi cum fac ei, încercăm să învăţăm, punem o întrebare. Tot timpul învăţăm lucruri noi.
► Vorbim de o aliniere la nivel de valori, la nivel de dorinţă pentru felul în care vrei să îţi creşti afacerea şi cum te raportezi la produsul tău, doar schimbând experienţe putem să facem mai bine împreună şi în definitiv să ajutăm la creşterea economiei. Îmi este greu să mă raportez la afacerea noastră în termeni de ajută la creşterea economiei, dar când suntem mai mulţi, vocea noastră contează.
► Noi am deschis brutăria dorindu-ne să facem pâine şi atât. Să facem ceva ce ne place, nu ne-am dus cu gândul mai departe, OK, deschizi magazinul şi apoi? Aşa am ajuns să deschidem un al doilea magazin mai mult pentru că ne-au întrebat alţii. Nu am avut un plan făcut, apoi ne-am făcut un plan, care a fost foarte mic, acum suntem la a cincea versiune a planului şi îmi dau seama în continuare că este mic.
► Noi acum ne gândim şi dezbatem cum ar fi să ne imaginăm ca Pain Plaisir să ajungă şi în alte ţări, este înspăimântător, dar ne gândim.
Rucsandra Hurezeanu, fondatoare, Ivatherm
► Suntem un brand românesc pentru că suntem români, plătim taxe în România, avem angajaţi în România, am ales să fabricăm în Franţa, are o expertiză în cosmetologie, Franţa este ţara cu cea mai mare expertiză. Ne-am dorit să avem cel mai înalt nivel de calitate, de eficienţă şi inovaţie.
► Primul lucru pe care ni l-am dorit a fost să cucerim piaţa, nu să avem producţie, să avem vânzări şi atunci să produci în România nici nu ar fi posibil pentru că în România producătorii de cosmetice au brandurile lor, nu fac manufactură pentru alte branduri. Nici alte branduri nu vor să producă acolo unde există deja un brand pentru că este o întrebare despre păstrarea formulelor, despre corectitudine.
► M-am gândit să mut fabrica în România şi să producem noi, dar prefer să îmi investesc resursele în alte direcţii, anume în extinderea internaţională, pentru că producţia e deja bine unde e. În Franţa există mii de fabrici care produc pentru alte branduri şi asta face ca preţul de fabricaţie să fie mic, toţi sunt în concurenţă unii cu ceilalţi. Eu când vreau să fabric un produs, cer ofertă de la 3-4 fabrici.
► Contează multe lucruri când construieşti un brand, contează povestea, autenticitatea, valorile, transparenţa, dar, în primul rând, eficienţa. Clienţii în cosmetică sunt din cei în ce mai educaţi, mai informaţi. Preţul contează pentru că e o piaţă cu o putere de cumpărare medie, nu foarte mare, dar noi nu avem preţuri atât de diferite faţă de competitorii noştri direcţi. Există segmente şi pieţe diferite pentru produse de mass market, produse de lux şi produse de farmacie, când vorbim de produse de farmacie nu este preţul atât de important, sunt cam la fel.
Bogdan Buzu-Vasilache, managing partner, Balkanika
► Avem peste 4400 de articole pe care le exportăm şi ajugem acum pe 19 pieţe. Avem parteneri locali care au înţeles că pieţele externe pot fi testate prin intermediul comunităţilor de români de acolo. Focusul nostru rămâne pe diasporă, dar când vine un producător şi identifică oportunităţi pe alte pieţe noi răspundem la aceste provocări.
► Am vizitat multe fabrici din Europa şi ce s-a construit în România în ultimii ani arată mult mai bine. Doar că ne trebuie mai mult curaj şi de o poveste a produsului pentru a merge afară.
► Ca greşeli, cred că uneori m-am grăbit. Am dat o speranţă producătorilor, că pot ieşi afară, şi apoi au fost ani e muncă să reuşim. Trebuie să livrăm constant valoare. Au fost situaţii în care o vreme primeşti o anumită calitate, apoi nu. E nevoie de timp ca să ajungi la un anumit nivel. Există o tendinţă la unii antreprenori să îşi dorească ca lucrurile să se întâmple foarte repede. Dar e nevoie de răbdare.
► Eu visez ca niciun român plecat în diaspora să nu facă un efort prea mare pentru a mânca un produs original de acasă. Cel mai căutat produs românesc de afară este Borsec. Dar şi pufuleţii Gusto, sunt câteva ţări din Europa unde sunt lideri de piaţă pe categoria lor. De exemplu în Austria au 38% pe chipsuri expandate.
► Când e o criză în Europa, noi ar trebui să profităm. Acum 3-4 ani era o criză a muştarului în Franţa şi a fost un producător din regiunea noastră care a intrat puternic atunci pe pieţele externe şi a rămas acolo. Trebuie să profităm de astfel de situaţii.
Tiberiu Dăneţiu, director corporate affairs & retail media, Auchan
► Clienţii vin la Auchan pentru că e mai ieftin decât la alţii. Clienţii fac parte din segmente diferite şi trebuie să fii plasat în segmentul pe care concurezi, ca preţ. Altfel trebuie să ai ceva foarte individualizat ca cineva să fie dispus să plătească mai mult. Clientul este atent la raport valoare-preţ, ce primesc pentru ce plătesc.
► Brandurile nu au fost paraşutate pe piaţă. Ele au fost construite.
► Trebuie să ne uităm la ce reprezintă produsul, marca pentru consumator.
► La mezeluri de exemplu, să ne amintim cum era acum 20 de ani. Acum clientul se uită la etichete, la sursa cărnii, este mult mai informat, aşa că preţul contează, dar nu doar el. Cris-Tim de exemplu a revoluţionat piaţa când a lansat mezelurile fără E-uri.
► Sunt branduri româneşti de cosmetice cu tradiţie, cu vânzări foarte bune pentru că oferă value for money foarte bun.
► În Franţa încep să fie şi produse româneşti, branduri de aici. Vrem să putem producătorii români în contact cu colegii care se ocupă de listări acolo pentru a putea fi prezente şi mărci româneşti acolo. Ele trebuie testate şi trebuie să se vândă. Dacă ajungi în zone cu comunităţi româneşti , ai deja un cap de pod.
► Mai e mult loc de crescut în România. A avut cea mai mare creştere din Europa în ultimii ani. Încetinirea de acum e doar temporară.
► Producătorii români, marii tigri, cu volume, cu capacităţi de producţie importante, au toate şansele să devină producători pentru Europa şi spre asta ar trebui să ţintească. Inclusiv pentru echilibrarea balanţei comerciale, dar nu numai. Am ajuns la nivelul la care, de acum încolo, e mult mai uşor să devii mare producător şi să ai acces la piaţa europeană, faţă de cum era acum 20 de ani.
Aurelia Vişinescu, fondatoare, Aurelia Vişinescu
► Nebunie a fost când am decis să încep această afacere acum mai bine de 20 de ani, eu fiind crescută într-o companie de export de vinuri, companie care făcea aproape integral exporturi de vin românesc în aproape toată lumea.
► De când am pornit, de altfel şi denumirile brandurilor au înţeles atât în limba română, cât şi în limba engleză, exportul a fost de la început în strategie. Ştiam care sunt cerinţele, cunoaşteam în mare parte pieţele importante la vremea respectivă şi ideea de a construi un brand, cred că un brand este puternic şi când este afară, nu este suficient să fie doar în piaţa locală, este important să iasă şi în afară.
► Evident că nu este uşor, suntem într-o piaţă foarte competitivă, chiar cu supraproducţie, cu presiune foarte mare, un domeniu extrem de frumos, care atrage mulţi investitori şi mulţi care nu privesc ca un business acest sector, dar ale căror produse ajung pe piaţă şi noi trebuie să trăim din ele.
► Cu siguranţă, vinurile pe care compania mea le produce ajung pe mese şi intră în competiţie cu vinuri din zone renumite, avem în spate un nume care nu neapărat ne avantajează, în sensul în care România este privită ca o ţară producătoare de vin ieftin, neexportând niciun renume de vin de calitate, calitatea a apărut în ultimii 15-10 ani, odată cu investiţiile masive, aderarea la UE şi fondurile europene.
► Visul meu e acelaşi cu care am pornit la drum în acest domeniu, am pornit cu gândul de a face vinuri bune, de a pune România pe hartă ca un producător de vinuri de renume, de a pune Dealu Mare şi Aurelia Vişinescu pe hartă.
► Odată ce produsul a ajuns la standardul pe care noi ni l-am propus, a venit şi partea financiară, prima dată a fost produsul şi brandul.
Eduard Alexianu, director de dezvoltare, Merlins Beverages
► Eu cred că ar trebui să ne uităm la nivel global, şi la americani, polonezi, concurenţi, companii din alte domenii. Noi nu suntem o corporaţie, suntem un business de familie.
► Organizaţia a crescut şi ca număr de angajaţi în cei 14 ani de la înfiinţarea companiei şi cei 10 ani de pe piaţa de băuturi răcoritoare. Am încercat, nefiind o corporaţie şi lucrând cu foarte multe corporaţii, să analizăm exemplele mai puţin fericite şi să nu le aplicăm şi să implementăm exemplele bune din corporaţii.
► În ceea ce priveşte exportul, a reuşit să spargem o barieră şi să fim un mic ambasador în cele 10 ţări în care activăm, excepţie piaţa domestică din România, cu brandul Vitamin Aqua în principal, dar şi cu Pop Cola şi Merlins Lemonade. Astfel, am reuşit să fim un mic ambasador în relaţia, care funcţionează cu deficit comercial, între România şi Polonia.
► Industria de băuturi răcoritoare, fiind produse grele, nu s-ar putea produce tot aici, dar brandul rămâne românesc.
► De la începutul businessului nostru niciodată nu ne-am gândit la bani. Tot ce am făcut a fost în beneficiul brandului, de a crea un nume şi o sonoritate în piaţa de băuturi răcoritoare şi am reuşit, având 95% cotă de piaţă pe segmentul apă cu vitamine, 35% pe segmentul de limonadă şi undeva sub 2% pe segmentul de băuturi negre de tip Cola.
► La nivel de B2B suntem români, companie 100% românească, însă B2C nu am simţit nevoia să comunicăm acest aspect pentru că stigmatizarea brandurilor româneşti a fost în a face produse low cost o bună perioadă de timp pe segmentul băuturilor răcoritoare şi am venit din 2015 cu un produs premium accesibil, care a depăşit standardele de imaginaţie ale consumatorului român.
Andrei Severin, fondator, Cahm
► Dintre brandurile româneşti, Artesana este un brand extrem de expresiv, pe cosmetice aş zice Rituals, care a ajuns la peste 1 miliard de dolari în doar 10 ani.
► Vreau să vă spun că în domeniul nostru, în zona de cosmetică hotelieră, indiferent dacă discutăm cu companii de sute de milioane de dolari, faţă de noi, care avem o cifră de afaceri sub 10 milioane dolari, toată lumea ştie cum ne cheamă, pentru că am inovat. Am făcut primul ambalaj fără plastic, avem un biomaterial pe care l-am dezvoltat în urma unui proces de cercetare de 8 ani de zile.
► Designul e o parte a brandului, povestea completează. Când lansezi un brand, ai nevoie de ambele perspective. Estetica este cea care, practic, poate să declanşeze o conversaţie.
► Iar povestea din spate, că e vorba de valori, că e vorba de evoluţia companiei, că este vorba de o poveste extraordinară, poate fi o legendă, poate fi povestea antreprenorului, sunt cele care creează emoţia şi atrag.
► Sunt studii care spun că, practic, povestea, emoţia este cea care vinde.
► A fost un vis să ajung furnizor pentru cei de la Hilton şi am ajuns, în 2017.
► În Polonia, Nivea nu reuşea să vândă până nu a deschis o fabrică acolo şi să scrie pe produs Made in Poland.
n Noi nu am spus că sunt branduri româneşti iniţial, dar încet şi românii au început spă aibă incredere în ce putem face şi şi-au schimbat părerea faţă de achiziţii. Naţionalismul poate fi o problemă când te duci pe altă piaţă. Nemţii de exemplu sunt foarte conservatori şi cumpără din acelaşi loc, în timp ce francezii sunt dispuşi să încerce lucruri noi.
► E important unde te duci, care e brandul tău pentru a reuşi.
Dan Lupu, fondator, Mizar
► Noi am lucrat doar sub brand propriu. Nu putem spune că de la început am plecat cu ideea de a avea un brand. La început eram producători de confecţii pe care încercam să le promovăm în diferite magazine din ţară. Apoi, s-a concretizat ideea de brand văzând ceea ce fac reţelele mari de magazine din lume şi a apărut ideea Mizar, care în prezent are un număr de 19 magazine, avem şi 3 magazine în franciză, deci am dovedit că este un business de succes.
► În ultimii 35 de ani am evoluat foarte mult. Dacă ne gândim că după revoluţie nu prea erau branduri româneşti, doar foarte puţine, între timp au apărut jucători foarte importanţi, etalon pentru industria din care fac parte şi nu numai ca companii, ci şi ca piaţă de desfacere am evoluat foarte mult.
► Privind la începuturile firmei noastre în urmă cu peste 30 de ani, made in România nu însemna un plus de valoare pentru că atâţia ani de comunism, consumatorii îşi doreau atceva, noutatea, produsele din afară. Între timp, tendinţa s-a schimbat. Brandurile româneşti reuşesc să producă produse cu o calitate mult mai bună decât cele venit din afara, astfel încât am reuşit să fidelizăm clienţii. Peste 40% din vânzările noastre sunt realizate de posesorii de carduri de fidelitate Mizar. Mizăm foarte mult pe partea de calitate, atât în ceea ce priveşte conceptul produselor, noi realizând şi partea de design, nu doar cea de producţie, terminând cu partea de produs finit realizat în fabrica proprie şi calitatea produselor.
► În continuare producem pentru piaţa din Europa, dar în ultima vreme calitatea este mai bună.
Dochiţa Zenoveiov, fondatoare, Inoveo
► Avem nevoie de claritate, dacă nu consturim branduri, construim confuzie, iar acesta este un lucru pe care trebuie să îl înţeleagă antreprenorii că trebuie să aducem claritate pentru că dacă o facem noi, proiectăm această imagine şi stakeholderii noştri ne vor alege mult mai uşor.
► Ce pot să văd şi la partenerii cu care lucrăm, cred că antreprenorii au devenit conştienţi că brandurile au nevoie şi de povestea lor, nu doar de Made in România, ci şi de made by romanians, lumea are nevoie de poveste, vrea să ştie cine a fost cel care a iniţiat, a fondat şi a dezvoltat brandul până la un anumit brand. Asta are sens pentru că atunci când spui cine eşti, care sunt valorile în care crezi, alţi antreprenori care cred în aceleaşi în care crezi şi tu, sunt mult mai deschişi să facă un parteneriat cu tine. Pot să spun că în 2004, când faceam branding, munceam cu antreprenorii care făceau eforturi imense să dezvolte companiile să vină să îşi spună povestea, era o reţinere, se mai întâmplă şi astăzi, dar nu merită comparaţie.
► În construcţia de brand, există o reţetă pentru că altfel nu poţi să faci doar design, designul este doar o parte a brandului, povestea completează. Când lansezi un brand, ai nevoie de ambele perspective, estetica este cea care poate să declanşeze o conversaţie, iar povestea din spate, că e vorba de valori, că e vorba de evoluţie, acestea sunt cele care creează emoţia şi atrag.
► Fără reţetă, branding nu se poate face, dacă nu ai metodologie foarte clară, nu te duci la antreprenori să îi spui care sunt paşii, care sunt livrabilele, care sutn activităţile pe care le faci tu şi el. Brandul nu este doar poezie, dar brandingul este ştiinţă efectiv.
