• Leu / EUR4.7627
  • Leu / GBP5.5297
  • Leu / USD4.3164
Special

ZF Branduri româneşti. Brandul nu mai poate exista fără interacţiunea directă cu consumatorul. Trebuie să mergi oriunde este el

ZF Branduri româneşti. Brandul nu mai poate exista fără interacţiunea directă cu consumatorul. Trebuie să mergi oriunde este el

Autor: Georgiana Mihalache, Cristina Bellu

12 oct 2018 1040

Brandurile româneşti au potenţial mare de dezvoltare pe piaţa locală, dar şi pe pieţele străine, lipseşte însă un brand de ţară coerent care să atragă atât consumatorii străini, cât şi pe cei din România. Cheia pentru dezvoltarea unui brand - indiferent de tipul lui - este povestea din spate, care trebuie să fie una autentică şi să diferenţieze produsul în piaţă, iar brandurile trebuie să meargă unde sunt şi clienţii pe care îi ţintesc. Acestea au fost câteva dintre concluziile la care au ajuns speakerii prezenţi ieri la conferinţa „Branduri româneşti. 100 de ani made in Romania“, organizată de Ziarul Financiar. La conferinţă au fost prezenţi peste 100 de participanţi, iar partenerii evenimentului au fost Superbet, Coca-Cola România, Flanco, Dent Estet, Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti.

„Când cineva consumă un produs nu consumă doar brandul, ci şi originea lui. Pentru a avea un brand de ţară câştigător este nevoie ca oamenii să creadă în el“, a spus Jean Valvis, proprietarul Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti. Antreprenorul este creatorul mai multor branduri locale: LaDorna (marcă de lactate ajunsă în portofoliul gigantului francez Lactalis), Dorna (brand de apă preluat de Coca-Cola), Aqua Carpatica (apă) şi Domeniile Sâmbureşti (vin). Acestea două din urmă sunt astăzi brandurile pe care antreprenorul încă le dezvoltă.

Despre brandul de ţară care ar putea să influenţeze pozitiv afacerile româneşti a vorbit şi Jacob Kripp, proprietarul Cramei Ştirbey, care a precizat că turiştii caută produse autentic româneşti care le oferă şi o poveste despre brand.

„Impresia este că în România, în comparaţie cu alte ţări, nu există suficientă încredere în potenţialul propriu, în produse. Trebuie să existe mai multă încredere în posibilităţile proprii, în cetăţeni, în produsele proprii. Aş încerca să motivez tinerii să vină pe piaţă cu mărci care su­nă româneşte pentru că cred că asta pe pieţele de export ne ajută, să vină cu ceva ce alţii nu au“, a spus Jacob Kripp.

Există o relaţie bidirecţională între brandul de ţară şi mărcile româneşti dezvoltate de antreprenori şi uneori de multinaţionale. Mărcile create de antreprenori locali - fie că au rezonanţă locală sau străină - sunt cele care pot contribui şi ele la brandul de ţară. Este nevoie însă de branduri puternice, prezente local şi regional, european sau chiar global. Câteva exemple de mărci puternice româneşti menţionate de participanţii la conferinţă sunt Dacia, Dedeman, Eugenia şi Rom.

„Nu există brand dacă nu dai posibilitatea consumatorului să vadă ceva diferit pe piaţă. Dacă vreţi să construiţi un brand, băgaţi în seamă consumatorul şi puneţi-l să dialogheze cu dumneavoastră“, a spus antreprenorul. Jean Valvis este de părere că promovarea şi investiţiile în marketing şi comunicare sunt esenţiale pentru business. El a precizat că investiţia în promovarea brandului Aqua Carpatica a fost la început de 50% din cifra de afaceri, un procent pe care puţine companii antreprenoriale au curajul să-l investească în partea de marketing.

Valvis este cunoscut pentru crearea altor două branduri importante româneşti, cel de lactate LaDorna şi cel de apă minerală Dorna, pe care le-a vândut către investitori străini. În 2011, după vânzarea celor două branduri, antreprenorul punea pe piaţă un nou brand, Aqua Carpatica, apă minerală care a ajuns pe podium în industria de profil la scurt timp după lansare.

Brandul trebuie să transmită încredere pe termen lung, susţine Vlad Ardeleanu, directorul general al reţelei de case de pariuri Superbet, care a mai adăugat că digitalizarea ajută la comunicarea către clienţi.

„În zece ani urmărim să ajungem la o reţea bine consolidată la nivel regional. Ne ajută faptul că avem un produs extrem de puternic, bazat pe tehnologie nouă, pe discout şi care poate face diferenţa în ţările în care ne-am propus să intrăm. Social media are o importanţă foarte mare pentru businessul nostruî, a spus Vlad Ardeleanu.

La extinderea regională se uită şi Radu Savopol, cofondatorul lanţului de cafenele 5 to go, care vrea să se extindă în franciză în Polonia. Dacă la început 5 to go nu a avut buget de promovare, în prezent investeşte în această zonă, iar multe dintre idei vin şi din comunicarea cu clienţii.

„Poveştile vând. Eu cred că brandul de ţară îl vom dezvolta prin intermediul celor patru milioane de români plecaţi din ţară. Dacă aceştia vor ajunge să vorbească frumos despre români şi despre ţara lor, atunci România va începe să fie percepută altfelî, a mai spus Radu Savopol.

Brandurile româneşti pot juca un rol important în decizia românilor plecaţi în străinătate de a se întoarce în ţară, mai ales în contextul crizei forţei de muncă de care se plâng antreprenorii, susţine Cristian Taban, director executiv Grupul DentEstet.

„Un brand creşte prin muncă şi investiţii. Brandul poate fi impulsul pentru românii plecaţi în străinătate de a se întoarce în ţară. Luptăm să ţinem lângă noi angajaţii. Deschidem două clinici în Sibiu, am avut medici români din Anglia, Franţa, China care au aplicat pentru clinicile din Sibiuî, a spus Cristian Taban.

Şi Antonela Ciucaşu, directorul de marketing al Flanco, a precizat că branding se face cu şi prin oameni. Astfel, dincolo de bugete, echipa din faţa clienţilor este importantă, astfel că Flanco are programe de instruire a angajaţilor pentru a comunica mai uşor cu clienţii.

„Avem o strategie de a ne reorganiza, de a ne eficientiza, ne dorim să fim prezenţi unde este consumatorul pe care îl ţintim şi aşa ajungem de doi ani în oraşele mici şi foarte mici, ne eficientizăm magazinul online, ne construim propriul market place pentru că ne dăm seama de potenţialul pieţeiî, a spus Antonela Ciucaşu.

 
 

Jean Valvis, proprietar Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti

♦ Au fost două elemente care au condus la succesul brandului, şi anume şansa de a descoperi izvorul din România care are caracteristica principală zero nitraţi şi decizia conştientă de a pune un buget uriaş, 50% din cifra de afaceri, pentru marketing.

♦ Nu există brand, nu există consolidare a valorii produsului dacă nu dai posibilitatea consumatorului să vadă ceva diferit pe piaţă. Ca strategie de promovare am folosit o resursă naturală şi un marketing extrem de bine ţintit.

♦ Când ajungi pe o piaţă în care nu există nimic branduit, este foarte uşor să alegi culoarea sticlei, eticheta, capacul. La lansarea Aqua Carpatica, piaţa era deja formată. Acolo noţiunile de branding şi marketing erau mult mai exigente şi elementul diferenţiator era absolut necesar. Am avut marea şansă să declar Aqua Carpatica ca fiind cea mai pură apă minerală din lume, cu 0% nitraţi.

♦ Când cineva consumă un produs nu consumă doar brandul ci şi originea lui. Selecţionarea unui brand este legată de originea lui, de aici vine problema brandului românesc. Franţa cheltuie anual un milion de euro pentru promovarea vinurilor sale doar pentru piaţa din China. Nu vom ajunge să ieşim din curtea nostră, să mergem în faţa altor branduri, dacă nu credem în primul rând în brandul nostru de ţară.

♦ Pentru a avea un brand de ţară câştigător este nevoie ca oamenii să creadă în el. Nu este suficientă o echipă de specialişti.

♦ Astăzi brandingul nu mai poate exista fără interactivitatea directă cu consumatorul. Nu vă imaginaţi câte idei au venit din interacţiunea cu consumatorii apei noastre. Dacă vreţi să construiţi un brand, băgaţi în seamă consumatorul şi puneţi-l să dialogheze cu dumneavoastră.

♦ Peste zece ani România va fi ţara prin excelenţă a apelor minerale mondiale. Avem debit, avem o regiune protejată fizic, avem calitate.

 

Vlad Ardeleanu, director general Superbet

♦ Brandul este foarte important. Industria noastră are similarităţi cu industria asigurărilor. Trebuie să trasmită încredere pe termen lung, iar acesta reprezintă principalul nostru atribut.

♦ Superbet este un brand relativ nou pe piaţa locală. Este un exerciţiu antreprenorial românesc plecat din Timişoara în urmă cu zece ani, iar astăzi a ajuns la 1.000 de unităţi fizice pe plan local şi peste 3.000 de angajaţi. Nivelul de validare din România ne-a permis să-l exportăm şi în ţările din jur.

♦ Am început cu Polonia anul trecut, apoi am dezvoltat un hub de tehnologie în Anglia unde avem 50 de angajaţi şi am deschis o unitate în Belgrad. Pentru 2019 tatonăm intrarea pe pieţele din Cehia şi Slovacia. În zece ani urmărim să ajungem la o reţea bine consolidată la nivel regional.

♦ Ne ajută faptul că avem un produs extrem de puternic, bazat pe tehnologie nouă, pe discount şi care poate face diferenţa în ţările în care ne-am propus să intrăm.

♦ Social media are o importanţă foarte mare pentru businessul nostru. Avem 1.000 de agenţii în România, dar observăm o direcţie total ireversibilă către digital, iar social media joacă un rol pivotal în comunicarea produsului.

♦ Suntem în discuţii cu jucători din afara României să dezvoltăm contextul de marketing şi să aducem conţinut de sport. Zona de media s-a apropiat foarte mult de zona pariurilor sportive, iar susţinerea sprortului românesc este următorul proiect pe care vrem să-l legăm de Superbet.

♦ Obiectivele pe termen lung vizează consolidarea la nivel regional şi construirea unei platforme de tehnologie în Anglia care va avea componentă de e-commerce şi se va adresa la nivel global.

 
 

Ce au declarat invitaţii prezenţi la eveniment

 

Cristian Taban, director executiv Grupul DentEstet

♦ De la un medic, am ajuns la 90 de medici, 10 sedii, o echipă de 300 de oameni. Suntem lideri într-o piaţă atomizată cu 17.000 de cabinete individuale, foarte puţini s-au coagulat.

♦ Un brand creşte prin muncă şi investiţii. Brandul poate fi impulsul pentru românii plecaţi în străinătate de a se întoarce în ţară. Luptăm să ţinem lângă noi angajaţii. Prin social media avem un proiect prin care le arătăm medicilor că se pot dezvolta aici. Deschidem două clinici în Sibiu, am avut medici români din Anglia, Franţa, China care au aplicat pentru clinicile din Sibiu.

♦ În 2008, în plină criză, noi deschideam o clinică pentru copii. Aceasta a creat atmosfera astfel încât apoi a trebuit să deschidă trei sedii pentru copii pentru a putea face faţă cererii.

♦ A trebuit să ne asociem cu branduri internaţionale puternice. Nivelul de educaţie al medicului din România ar trebui sprijinit cu branduri de top în echipamente.

♦ Dent Estet a crescut, undeva acum 12 ani am înţeles că suntem primii în piaţă, am început să cercetăm lucrurile, a fost un imbold să creştem. Cu cinci-şase ani înainte de 2016 (anul în care MedLife a intrat în acţionariatul Dent Estet - n.red.) am început să ne gândim la o dezvoltare mai accentuată, eram vizitaţi de fonduri, de companii, care se uitau la afaceri de peste 10 mil. euro. Discutam cu consultanţi, dar nu ne plăcea ideea de fond de investiţii, pentru că ei vin şi pleacă. Astăzi 60% din acţiuni sunt la MedLife.

♦ Tehnologia vine din două părţi. Avem digitalizarea, care acum e prezentă în toate domeniile, procesele din clinici sunt la nivel înalt digitalizte. Digitalizarea aduce confort pacienţilor. Al doilea nivel este modul în care comunicăm, tot ce apare nou le comunicăm pacienţilor pe social media. Acesta e felul în care reuşim să ne facem cunoscuţi în ţară şi în afară. Pe lângă tehnologizare, avem oameni. Să fii lider de piaţă înseamnă să comunici cu ceilalţi.

 

Antonela Ciucaşu, director de marketing Flanco

♦ Flanco este în România de 24 de ani. E un brand la care construim în continuare, pentru că trebuie să ne reinventăm pentru toţi clienţii care apar. Este important pentru un brand să atingă poziţia pe care şi-o doreşte în mintea şi sufletul consumatorului. Asta dorim noi, săfacem viaţa mai uşoară şi mai frumoasă clienţilor noştri cu ajutorul tehnologiei.

♦ În ultimii 30 de ani am făcut faţă unei explozii tehnologice, care a contribuit la modalitatea noastră de a face branding. Cred că important să fii relevant şi după 24 de ani de la înfiinţare pentru a fi cumpărat de consumatori.

♦ Investim an de an, suntem creativi şi adaptabili, şi am învăţat ca an de an să facem multe cu puţine resurse şi comunicare integrată. Totodată, reuşim să aducem către consumatori, pe lângă produse, şi plusvaloare prin serviciile pe care le oferim. Bugetul poate să nu mai fie cel care dă muzica.

♦ Suntem într-o competiţie din care cu toţii avem de câştigat, pentru că din această competiţie ajungem la consumatorii care ne aleg pentru ceea ce oferim. E important să avem viziunea şi curajul să facem lucrurile diferit şi totodată să fim relevanţi în piaţă.

♦ Avem o strategie de eficientizare, ne dorim să fim prezenţi acolo unde este consumatorul pe care îl ţintim şi aşa ajungem de doi ani în oraşele mici şi foarte mici. Ne dezvoltăm magazinul online, suntem prezenţi în marketplace-ul eMag, ne construim propriul marketplace pentru că ne dăm seama de potenţialul pieţei.

♦ Trebuie să facem lucrurile astfel încât să fim cât mai credibili, pentru că e important să oferim încredere consumatorului, să vină să cumpere produse de la noi cu siguranţa că suntem alături de el în tot procesul de achiziţie, dar şi după.

♦ În Flanco, ataşamentul faţă de brand al angajaţilor este important. Suntem în aceeaşi situaţie ca multe companii din alte industrii, recrutăm colegi care pleacă după câteva luni din companie. Avem peste 1.000 de colegi care fac cursuri în platforma de e-learning, din dorinţa de a-i menţine şi de a creşte în companie. Important e să şi avem un dialog permanent cu ei, să le oferim încredere, pentru că e mai ieftin şi eficient pentru angajator să menţină angajaţii decât să angajeze personal nou.

♦ Nu şftiu în momentul acesta dacă vom trece graniţa ţării. Pentru un brand, indiferent că e Flanco sau Aqua Carpatica, este important să fie acolo unde e clientul. Ne vom păstra direcţia de omnichannel şi vom fi prezenţi atâîn mediul offline, câşi în social media în contextul în care vânzarea, e-commerce-ul se mută aici şi e important, deci, să fim acolo unde sunt clienţii noştri şi să dialog`m cu ei.

 

Cătălin Mahu, proprietar La Mama

♦ Este nevoie de ani de zile pentru a şti că businessul pe care l-ai creat a reuşit pe piaţă şi că te poţi baza pe el în a-ţi aduce beneficii. În industria restaurantelor este foarte important să ai un brand. El te susţine.

♦ La Mama s-a consolidat ca brand după ce am deschis cea de-a treia unitate în Capitală. Odată cu deschiderea restaurantului din zona Ateneului am devenit foarte vizibili. Nu este simplu să găseşti locuri bune unde să deschizi un restaurant. Personal, întotdeauna m-am gândit cu sufletul atunci când am luat decizia de a deschide într-un anumit loc.

♦ S-a pus problema vânzării businessului în 2007-2008 când fondurile ar fi cumpărat orice. La acea dată am fost tentat să fac şi eu acest lucru, dar mi-am pus întrebarea ce voi face pe urmă şi iată că am ajuns la 20 de ani de existenţă.

♦ În domeniul restaurantelor este un pic mai dificil să ieşi din oraşul în care ai început pentru că este un domeniu în care implicarea trebuie să fie mai mare. Trebuie să fii tot timpul acolo. Probabil că acesta este şi motivul pentru care francizele în acest sector nu sunt chiar de succes.

♦ Referitor la rolul pe care îl are social media în business, în cazul restaurantelor, puţine îşi permit să-şi facă reclamă la televizor şi, atunci principalul marketing se face la masa clientului printr-un serviciu bun şi printr-un produs bun. Evident că ai nevoie de Facebook sau Google. Dacă eşti pe prima pagină la căutare, ai câştigat. La fel, dacă eşti în memoria clientului, eşti câştigător.

♦ În zece ani văd brandul La Mama dezvoltându-se la nivelul Capitalei şi la nivelul întregii ţări, iar apoi poate şi în Europa.

 

Radu Savopol, cofondator 5 To Go

♦ 5 To Go este un brand 100% românesc. La început m-am jucat cu mai multe denumiri şi am pornit de la ideea de a face 2-3 unităţi, iar astăzi am ajuns la 100 de cafenele şi am reuşit să intrăm în top 20 al celor mai extinse lanţuri de cafenele din Europa.

♦ Sperăm să ieşim de pe piaţa locală, vrem să preluăm o reţea de mici dimensiuni din Anglia, o reţea care are nevoie de un rebranding. Totodată, mergem în Polonia la un târg de francize pentru a căuta parteneri.

♦ După ce am vândut primele francize şi am început să dezvolt brandul, am început să-l asociez cu nişte etichete galbene pe care este specificat „antreprenori locali“. Majoritatea furnizorilor noştri sunt firme româneşti cu produse locale. Am încercat să insuflăm faptul că este o organizaţie şi o franciză românească.

♦ Noi am avut şansa de a fi un brand plăcut încă de la început. Am vândut un preţ fix comunicând lucrul acesta şi a fost prima ancoră a brandului. După acest pas am început să dăm viaţă paharelor care au început să fie identificate cu brandul. La început nu am avut bugete de promovare, dar acum investim tot mai mult în diverse canale.

♦ Multe idei ne-au venit din paginile de social media. Dacă eşti atent la piaţă, dacă eşti prezent şi interacţionezi activ cu ea, nu ai cum să greşeşti în business. Este foarte important să fii acolo şi să ai grijă de brandul tău.

♦ Poveştile vând. Eu cred că brandul de ţară îl vom dezvolta prin intermediul celor 4 milioane de români plecaţi din ţară. Dacă aceştia vor ajunge să vorbească frumos despre români şi despre ţara lor, atunci România va începe să fie percepută altfel.

 

Mihai Bogdan, managing director Brand Finance Romania

♦ Relaţia dintre brandul România şi brandurile comerciale româneşti este un subiect sensibil. Statul ar trebui să se implice în crearea unui brand puternic de ţară. Deocamdată doar brandurile comerciale fac acest lucru şi îl fac foarte bine. Încet-încet, fiecare interacţiune pozitivă a consumatorului cu brandurile româneşti contribuie la brandul de ţară şi fără ajutorul guvernului.

♦ Valoarea brandului este influenţată de forţa brandului. La nivel mondial, brandurile cunosc o dezvoltare foarte mare. Primele cinci branduri sunt cele din domeniul tehnologiei. Cred că în următorii ani aceasta va fi trendul şi pentru România.

♦ Valoarea brandurilor româneşti contează din mai multe motive - ce se poate măsura se poate dezvolta cu intenţie şi cu strategie.

♦ Există conceptul de soft power, care spune că poţi avansa prin creativitate, inovaţie şi aici brandurile ocupă un loc important. Brandul îţi permite să câştigi mai mult teren în comparaţie cu categoria ta.

♦ Sunt branduri cu un ritm foarte mare de creştere - Q Fort, de exemplu, se dezvoltă şi a ajuns în Italia să ocupe un loc fruntaş în ierarhia brandurilor din sectorul de tâmplărie.

♦ Oamenii vor să cunoască tot mai mult despre cum se poate dezvolta în mod profesionist un brand.

♦ Apariţia unui brand românesc în top 500 la nivel mondial probabil că nu se va face foarte repede, dar există semnale pozitive totuşi. Dacia este cel mai valoros brand românesc şi se află în topul mondial al sectorului auto, iar pe zona de bănci Banca Transilvania a intrat în topul 500 cele mai valoaroase branduri bancare din lume, iar acesta este un semnal bun.

 

Alexandru Neştian, fondator iTux

♦ Brandul se construieşte pas cu pas, de la client la client. Când vrei să construieşti un brand, este important să bagi oamenii în povestea ta. Clienţii pot genera conţiunt foto şi video prin care îţi pot promova businessul.

♦ La început n-am fost un mare fan al numelui, dar în timp s-a dovedit că a fost o alegere inspirată.

♦ Să închiriezi costume bărbăteşti a fost o nişă care nu exista în România. În dezvoltarea businessului a contat foarte mult modul în care am comunicat. Am încercat să fie ceva diferit faţă de ce exista pe piaţă, iar obiectivul nostru a fost de la bun început să oferim clientului posibilitatea să găsească ce-i trebuie în materie de costume şi de accesorii bărbăteşti.

♦ În următoarea perioadă vrem să ne extinem în ţară cu două noi locaţii, iar în 2020 să începem francizarea businessului.

♦ Promovarea a fost aproape sfântă pentru noi şi a contat foarte mult şi faptul că am ştiut exact care este publicul ţintă - bărbatul de 25-35 de ani, foarte bine acomodat cu reţelele de social media.

♦ Personal, nu mai am încredere că statul va mai face ceva pentru construirea unui brand de ţară. Depinde doar de noi, antreprenorii, să ieşim afară, să aratăm că există branduri româneşti de calitate, în care poţi avea încredere.

 

Jacob Kripp, proprietar Crama Ştirbey

♦ Un consumator de vinuri din România se bucură dacă găseşte un vin românesc pe raft şi îl preferă pe acesta în faţa unuia de import, e un specific al produsului. Mai mult, fiecare străin care vine în România, să muncească sau ca turist, caută un vin din România, caută soiuri autohtone, produse autentice româneşti. Vinul e un produs emoţional şi povestea din spate e esenţială. Dacă e autentică, personală, atunci se simte dorinţa de a afla mai mult despre istoria personală şi a vinului.

♦ Am moştenit un nume, un domeniu care îi oferea această şansă şi am decis în 2001 să-l punem în valoare. Consumatorii au recunoscut renumele legat de istoria ţării. Căutăm încă momente din istoria vinului Ştirbei. Când am relansat această marcă, piaţa internă pe acest segment de vinuri (premium - n.red.) nu prea exista. Era aproape imposibil să găseşti un vin românesc la peste 10 euro. Planul nostru era pe export, de aceea ne-am focusat pe soiuri locale, pentru că ştiam că în străinătate se caută aceste vinuri autohtone. Încă avem în plan dezvoltarea exporturilor, dar piaţa locală este focusul.

♦ Calitatea produsului, soiurile autohtone şi o poveste autentică în spate sunt cheia pentru un brand puternic în domeniul de vinuri, mai ales pentru a deveni vizibil în străinătate. Pentru a fi competitivi pe o scară mai largă ar trebui să adaptăm un program de promovare a brandurilor care ne lipseşte. Aproape toate ţările producătoare de vinuri finanţează cu zeci de milioane de euro anual promovarea. Concurenţa este cu restul lumii, nu noi între vecini, noi trebuie să ne unim forţele.

♦ Din start am conştientizat că suntem complet diferiţi faţă de restul pieţei şi am înţeles că această marcă dă o valoare vinului nostru. Lumea s-a bucurat să vadă ceva legat de istoria ţării pe etichetă. Brandul Ştirbei era legat de noţiunea de excelenţă şi această legătură între membrii familiei şi produsul ne-au ajutat.

♦ Ar fi tentant să folosim brandul şi în alte domenii, dar cred că trebuie să lăsăm acest proiect următoarei generaţii. Dezvoltarea ar fi tot în domeniul agriculturii pentru că în istoria mărcii avem etichete de conserve, de muştar din perioada interbelică.

♦ Aş încerca să motivez tinerii să vină pe piaţă cu mărci care sună româneşte pentru că cred că pe pieţele de export ar ajuta această strategie, să vină cu ceva ce alţii nu au. Impresia este că în România faţă de altă ţări nu există suficientă încredere în potenţialul propriu, în produse. Şi ar trebui să existe.

 

Simona Crăciun, proprietar Tort de bezea

♦ Tort de bezea s-a născut dintr-o oportunitate a micilor antreprenori, a pornit din pasiune, de la generaţia social media, care îşi poate transforma o pasiune într-un brand.

♦ Românii sunt din ce în ce mai educaţi şi vor să înţeleagă ce mănâncă. Pe segmentul de food, dar nu numai, brandul e vital. Remarc pe segmentul de panificaţie şi cofetărie o mişcare de nişare a brandurilor româneşti. E o piaţă cu multe avantaje.

♦ Până am devenit un brand accesibil în Bucureşti, primii clienţi au fost oamenii apropiaţi. Am avut mulţi clienţi care nu mâncaseră niciodată tort de bezea. Am simţit că brandul a prins contur când am început să livrez torturi pentru companii mari, precum Bursa de Valori, Raiffeisen, eMag, BMW, companii cu cifre de afaceri de milioane de euro şi mii de angajaţi. Acestea au ales să lucreze cu un antreprenor local.

♦ Brandul a fost gândit de la început pentru clienţii care caută produse artizanale. Este o şansă pentru viitorii antreprenori să facă o investiţie mică, fără bugete uriaşe de marketing. România este o piaţă în care poţi crea un brand cu investiţii mici.

♦ Tort de bezea rămâne un brand local. În România se poate dezvolta - Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov şi Timişoara sunt oraşele în care mi-aş dori să dezvolt brandul prin deschiderea unor cofetării.

♦ Brandul de ţară se construieşte prin muncă şi performanţă, să nu lăsăm statului responsabilitatea să ne ducă numele mai departe.

 

Oana Stincel, marketing director Macromex

♦ Sloganul României ar trebui să fie „Mai mult decât te aştepţi“. Ne trebuie curaj.

♦ Îngheţata La Strada a apărut având ca inspiraţie lumea modei, am îmbrăcat produsele în imprimeuri de modă. Produsele sunt fabricate în Franţa, nu în România, iar numele are sonoritate italiană.

♦ Istoric, îngheţata îşi are originea în alta parte, cea italienească - gelato - e renumită. Poziţionându-ne ca o îngheţată românească, nu este neapărat un atu, dat fiind că sunt alte ţări cu tradiţie în domeniu.

♦ Noi am decis relativ recent să lansăm două branduri pe o categorie extrem de aglomerată. Piaţa de îngheţată e aglomerată, sunt 40 de jucători, 300 branduri şi peste 3.500 sortimente diferite.

♦ Şansa noastră a fost să facem lansări cu un marketing altfel. Brandul Corso a reuşit ca în anul lansării să ajungă de la 0 la o cotă de piaţă de 4,7% la sfârşitul sezonului. Liderul la momentul respectiv avea 3,8% din piaţă.

♦ Performanţa nu s-ar fi întâmplat fără marketing. Trebuie să investim în continuare, e o construcţie care se desfăşoară continuu. Am încercat să mergem în magazine reprezentative şi să punem în piaţă o infrastructură de vitrine. A contat mult şi comunicarea pentru a răzbi cu un buget mic comparativ cu al multinaţionalelor.

♦ Nu există un şablon de investiţii în promovare. Un specific al antreprenoriatului românesc e că nu există bugete date, aici dacă nu produci, nu cheltui.

♦ Procentul pentru promovare raportat la cifra de afaceri scade de la an la an pentru că am crescut cifra de afaceri în fiecare

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7627
Diferență: 0,1619
Ieri: 4.7615
Azi: 4.3164
Diferență: 1,0417
Ieri: 4.3137
Azi: 5.5297
Diferență: 0,0344
Ieri: 5.5270
Azi: 4.3386
Diferență: 0,893
Ieri: 4.3304