• Leu / EUR5.2429
  • Leu / GBP6.1598
  • Leu / USD4.5832
Special

ZF Capital Markets 2026. Piaţa de capital de la Bucureşti şi-a dovedit rezilienţa în crize, dar are nevoie de noi motoare de creştere pentru a continua ritmul de dezvoltare impresionant (II)

18.03.2026, 10:48 126

Ştefan Nanu, director, Trezoreria Statului

 În primele trei luni din 2026, în cele două programe, Fidelis şi Tezaur, s-au atras 12,5 miliarde lei.

 Fidelis a suferit un pic faţă de cifrele de anul trecut, pentru că şi noi am dus dobânzile în jos destul de accelerat, în linie cu piaţa.

Te-ar putea interesa și:

 Lăsând la o parte ce s-a întâmplat în ultimile două săptămâni pe plan extern, trendul din ultimile luni al dobânzilor pe intern a fost unul acelerat în jos, curba s-a dus rapid în jos.

 E o lipsă de vizibilitate în privinţa a ce urmează să se întâmple, chiar şi pe un termen de o lună, nu zic mai lung.

 Putem să stăm în afara pieţei pentru o perioadă.

 Din finanţarea de început de an, noi ne-am prefinanţat, am făcut şi emisiunea de obligaţiuni într-o sumă destul de mare, exact înainte să înceapă conflictul, la nişte spreaduri şi dobânzi foarte bune

 Am mai executat şi nişte plasamente private, chiar mai avem unele în curs de implementare, la nişte costuri foarte bune.

 Totul are o temporalitate, deci trebuie să vedem cât ţine acest context. Şi sperăm să se finalizeze cât mai repede.

 Mulţi investitori aşteaptă o stabilizare oarecum şi, din nou, se vor uita unde să investească.

 

George Ciubotaru, vicepreşedinte, Electro-Alfa International

► Listarea ne ajută să punem mai bine în aplicare toate planurile care le avem.

 De aici a început toată iniţiativa noastră cu listarea şi din fericire pentru noi am găsit foarte mulţi parteneri în piaţă care au fost dornici să împărtăşească planurile astea.

 Cred la fel de mult în proiectele pe care le-am prezentat atunci, cred că povestea noastră a fost una care a convins. Acum suntem în etapă de implementare a acelei poveşti.

 Bursa oferă posibilitatea să atragi capitalul necesar pentru creştere, în condiţiile în care rămâi pe un set de proiecte care au fost prezentate transparent la început către toate părţile implicate.

 Dacă vorbim de un private equity, care de obicei cere un pachet de control, şi vine şi cu o viziune a lui acel private equity.

 Foarte rar se întâmplă ca private equity să-ţi lase ţie povestea pe care ai construit-o să o duci mai departe

 Practic, acesta a fost principalul avantaj a bursei. A dat posibilitatea să continuăm să construim un set de proiecte şi o viziune locală, autentică, cu resursele şi credibilitatea afărântă unei companii mari şi stabilizate, să spunem, din perspectiva percepţiei publice. Planurile sunt în aplicare.

 

Cosmina Plaveti, managing director investment banking, BCR

 Asistăm la o maturizare a pieţei, mai ales în ceea ce priveşte investitorii de retail.

 Avem nişte creşteri istorice pentru investitorii de retail prezenţi şi activi la Bursa de Valori Bucureşti.

 Contează foarte mult, într-adevăr, companiile cu care vii în faţa investitorilor. Contează foarte mult povestea, încrederea pe care şi-o pot cultiva în faţa investitorilor, încrederea care se translatează în valoarea suprasubscrierilor.

► Asistăm la nişte maxime istorice pentru tranşele de retail.

 Mi se pare esenţial ca acele companii care sunt lideri de industrie, care pot să aibă în continuare o poveste de succes, să se prezinte în faţa investitorilor pentru a accesa Bursa.

 Investitorii de retail iau deciziile emoţional. Şi atunci compania are nevoie să aibă la masă investitori instituţionali care să uită la fundamente, care nu iau decizii emoţional, dar în acelaşi timp au nevoie de lichiditate.

Trebuie ajuns la un echilibru între cererea de investitorilor de retail şi structura de investitori instituţionali care să stea alături de companie pe viitor.

 

Bob Homan, head of ING investment office

 Pieţele nu au evoluat prea bine în această perioadă, dar, din punctul meu de vedere, sunt destul de reziliente.

 Dacă ne uităm la MSCI World, indicele global al acţiunilor, acesta este încă pe plus anul acesta, cu aproximativ 2%.

 Pieţele din Europa de Est sunt încă destul de ieftine. De exemplu, cred că piaţa bursieră din România este foarte ieftină.

 Dacă mă uit la indicele bursier, acesta a evoluat foarte bine. Nu este încă prea scump, randamentul dividendelor este destul de bun, iar moneda este relativ stabilă.

 Suntem convinşi că inteligenţa artificială va genera în cele din urmă venituri pentru companii precum Microsoft, Meta şi altele. Aceste companii vor câştiga foarte mulţi bani din inteligenţa artificială.

 Desigur, vor exista şi perdanţi. Poate aţi observat că sectorul software a început anul destul de slab, cu o scădere de aproximativ 20% în ianuarie.

 Dacă ar exista ETF-uri bazate pe Bursa de la Bucureşti care să fie distribuite în Europa sau chiar la nivel global, atunci ar exista cu adevărat intrări de capital.

 Dacă deschideţi aceste pieţe pentru investitorii străini într-un mod relativ simplu, capitalul va veni.

 

Cristian Sporiş, vicepreşedinte, divizia corporate şi investment banking, membru în Consiliul Director, Raiffeisen Bank România

 Raiffeisen se ocupa până acum de partea de M&A, iar în momentul de faţă am revenit pe partea de tranzacţionare.

 Grupul niciodată nu a părăsit Bursa de Valori Bucureşti. Sunt mulţi emitenţi aici cărora le facem market making. Avem contracte de market making cu ei deja din Viena.

 Odată cu creşterea pieţei şi pentru că există un business plan pentru a se putea face local, în aceste condiţii şi cu dezvoltarea tehnologiei, cu platforma prin care practic oferim întregilor clienţi ai grupului Raiffeisen posibilitatea să investească în acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti, am decis să revenim.

 În această regiune, România are cel mai mare exces de economisire.

 Dacă nu reuşim să creăm locul în care aceşti bani să fie investiţi aici, cu siguranţă îşi vor găsi alte platforme şi vor investi oriunde altundeva.

 În momentul de faţă, trebuie să acceptăm că există un paradox. Cred că avem o Bursă care evoluează într-un mod incredibil, în condiţiile în care macroeconomia României arată din ce în ce mai prost. Istoric vorbind, eu niciodată nu am întâlnit aşa ceva.

 Fiind o piaţă de capital, întrebarea este de ce creşte Bursa. Pentru că sunt mai mulţi cumpărători decât vânzători. Este un lucru simplu. Dacă tot timpul există cumpărători şi nu există vânzători, preţul creşte.

 

Ionuţ Lianu, şeful Trezoreriei CEC Bank

 În prima săptămână de la declanşarea conflictului din Iran am văzut mişcări pe dobânzi, pe randamentele titlurilor de stat peste tot, nu numai în România, ci în toată lumea.

 Faptul că gazul lichefiat din Qatar nu mai poate ajunge la preţurile la care ajungea înainte şi nu mai poate menţine preţurile la nivelurile de la Bursa din Amsterdam s-a resimţit imediat.

 Există apetit în continuare şi pentru România, şi pentru regiune.

 Pieţele internaţionale aşteaptă o rezolvare relativ rapidă a situaţiei din Golf, ceea ce pentru noi ar fi esenţial, având în vedere mecanismul de transmisie prin preţul energiei.

 Noi încercăm, ca bănci, să ne poziţionăm pe segmentul de economisire, în sensul în care să oferim tot ce ar putea să îşi dorească un client în materie de economisire.

 În momentul în care discutăm de titluri la 10 ani sau de acţiuni, aici clar este componenta de investiţii.

 Nouă ni se pare că piaţa se dezvoltă oarecum separat, în sensul în care nevoile de economisire sunt acolo şi vor continua să existe. Dar, pe măsură ce populaţia devine mai bogată, oamenii încep să aibă şi mult mai multe nevoi de investiţii.

► Aici vedem o migrare dinspre ceea ce făceau oamenii în mod tradiţional ca investiţii.

 

Costin Brumă, broker, Swiss Capital

 În pofida tuturor riscurilor geopolitice, există totuşi un anumit entuziasm la Bursa de Valori.

 Dacă ne uităm la evoluţia bursei, nu am văzut volatilităţi foarte mari, ci fluctuaţii de aproximativ 2–3% la nivelul indicelui BET, ceea ce este un lucru pozitiv.

 Legat de potenţiale noi IPO-uri, putem spune că lucrăm la unele tranzacţii potenţiale.

 Rolul brokerului este de a transpune povestea de succes a potenţialului emitent şi planurile sale viitoare în limbajul mediului investiţional.

 În acelaşi timp, trebuie să îl ajutăm pe antreprenor să înţeleagă că, dacă planurile sale sunt convingătoare şi există transparenţă, atunci nu există o problemă.

 Mulţi antreprenori văd Bursa de Valori sau listarea ca pe un potenţial risc de expunere a secretelor economice. Ceea ce nu este cazul.

► Prezentarea rezultatelor financiare şi o anumită detaliere a activităţii nu înseamnă că îţi pierzi avantajul economic în faţa competitorilor. Acest lucru ţine, într-un fel, de transparenţă şi de guvernanţă.

 Fondurile de pensii devin din ce în ce mai mari, iar piaţa noastră este totuşi de dimensiuni reduse comparativ cu apetitul acestor fonduri.

 Trebuie să găsim soluţii pentru a acomoda oferte cu free-floaturi mai mari, de exemplu în jurul a 100 de milioane de euro.

 

Radu Ropotă, partner, Clifford Chance Badea

 Sunt companii care devin din ce în ce mai curioase să înţeleagă ce înseamnă piaţa de capital şi să se pregătească din timp, pentru că acest lucru le permite să fie în control atunci când apare o fereastră de oportunitate.

 Astfel de oportunităţi apar din când în când, însă pregătirea din timp îţi permite să le accesezi atunci când apar.

 IPO-ul nu este un scop în sine. IPO-ul este un mijloc pentru atingerea strategiei.

 Sunt anumite lucruri pe care o companie trebuie să le aibă în vedere atunci când vrea să acceseze piaţa de capital. Este vorba despre proces şi despre pregătire.

 Statul poate fi o sursă pentru susţinerea pieţei de capital, prin listarea unor companii de stat. Avem exemple foarte bune de companii listate: Romgaz, Electrica, Hidroelectrica.

 Există multe companii de stat care ar putea face pasul către piaţa de capital pentru a deveni mai eficiente, mai competitive.

 Şi, bineînţeles, există companiile antreprenoriale. Companiile pot accesa şi pot diversifica sursele de finanţare prin piaţa de capital.

 Fonduri exista, trebuie doar ca acestea să se întâlnească cu oferta. Iar unul dintre lucrurile pe care companiile le pot face în acest moment este să înceapă să se pregătească.

 O companie poate începe să se gândească la acest lucru analizând o eventuală reorganizare de grup, o reorganizare juridică, forma juridică a companiei sau îmbunătăţirea guvernanţei.

 

Peter De Boer, CEO, DN Agrar

 Am atras 5 milioane de euro în urmă cu cinci ani.

 Listarea ne-a oferit vizibilitate şi, în acelaşi timp, a contribuit la profesionalizarea organizaţiei noastre.

 Am reuşit să standardizăm procesele din companie, am implementat un sistem ERP (Planificarea Resurselor Întreprinderii) şi am făcut mai multe schimbări interne.

 Planurile de tip stock option sunt, de asemenea, utile.

 Ne-ar plăcea să creştem în continuare prin piaţa de capital, deşi în ultimii ani am crescut în principal prin finanţare bancară şi estimez că vom continua în această direcţie şi în anii următori.

 Primul obiectiv a fost poziţionarea companiei atunci când am atras cele 5 milioane de euro, pentru a putea realiza ulterior tranzacţii de tip M&A mai mari, lucru pe care l-am făcut ulterior cu finanţare bancară.

 Al doilea obiectiv a fost profesionalizarea şi standardizarea companiei.

 Atunci când ne-am listat, ni s-a recomandat să facem trecerea pe piaţa principală cât mai repede posibil.

 Acum mă bucur că nu am făcut acest lucru, pentru că este nevoie de timp pentru a pregăti organizaţia: pentru raportări trimestriale, pentru a îmbunătăţi procesele astfel încât să nu existe erori, etc.

 

Aurel Bernat, director executiv instituţii financiare şi investor relations, Banca Transilvania

 Uitându-ne în regiune, suntem undeva la un multiplu P/E de 9 şi, comparativ cu Cehia şi alte ţări din zona noastră, vorbim despre valori de două cifre. Piaţa din România este atractivă, cu atât mai mult cu cât are o caracteristică de expunere pe sectorul bancar - care, dacă ţara merge într-o direcţie bună, este cel mai bun proxy investiţional posibil - şi pe zona de energie şi utilităţi.

 Dacă reuşim să avem un comportament predictibil din punct de vedere politic şi un brand de ţară, din perspectiva companiilor listate şi a discursului public către investitorii instituţionali internaţionali, avem o şansă clară de dezvoltare viitoare.

 Vedem, la nivel global, că investitorul persoană fizică recurent începe să îşi arate cu adevărat valoarea, pentru că cei care investesc recurent oferă şi muniţie investiţională pentru investitorii instituţionali, cum sunt fondurile de investiţii.

 Cu cât eşti mai bine poziţionat în piaţă, reuşeşti să acaparezi mai multă cotă de piaţă, mai multă stabilitate pe termen lung, iar atunci şi investitorii au încredere.

 Cel mai mare risc este riscul de a nu avea curaj.

 

Horia Cardoş, fondator şi CEO, Agroland

 Cei peste 50 de milioane de lei atraşi în ultimii cinci ani de prezenţă pe piaţa de capital reprezintă unul dintre principalele motive pentru care suntem aici.

 Probabil că toţi emitenţii au avut această experienţă: după listarea pe piaţa de capital, inclusiv băncile au devenit mai deschise în a acorda finanţări.

 În acelaşi timp, există şi posibilitatea pentru emitenţi de a atrage talente mai uşor decât în cazul unui SRL, chiar dacă este o companie vizibilă pe piaţă şi cu tradiţie.

 Nu găsesc un loc mai bun în care am putea fi pentru a ne realiza planurile.

 Faţă de acum cinci ani, Agroland are un business de trei ori mai mare.

 Ne propunem ca până în 2030 să fim de peste două ori mai mari decât suntem acum, atât ca venituri, cât şi ca profituri.

 În prezent suntem listaţi pe piaţa AeRO. Suntem de cinci ani pe AeRO, iar planul este ca în următorii doi ani, undeva în 2028, să trecem pe piaţa principală.

 Vrem să facem acest pas atunci când vom avea o dimensiune suficientă pentru a intra pe radarul investitorilor instituţionali.

 Atunci când am venit prima dată pe piaţa de capital am spus că avem planuri mari.

 Am crescut de trei ori şi vrem să continuăm să creştem, pentru a deveni unul dintre cele mai mari grupuri integrate din zona agro-food.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Principalele valute BNR - ieri, 13:37
EUR
USD
GBP
Azi: 5.2429
Diferență: 0,0286
Ieri: 5.2414
Azi: 4.5832
Diferență: 0,2603
Ieri: 4.5713
Azi: 6.1598
Diferență: -0,2526
Ieri: 6.1754