♦ Creşterea salariului minim este una dintre propunerile înaintate de antreprenori pentru combaterea deficitului forţei de muncă, în timp ce pentru pregătirea personalului, aceasta ar putea fi rezolvată prin schimbarea culturii şi mentalităţii. ♦ În ceea ce priveşte energia, aşteptările sunt că, inevitabil în Europa, vor suferi o ajustare în jos, dar nu se ştie momentan când.
Antreprenorii văd un an 2022 cu tendinţă de recuperare peste aşteptări, dar principalele probleme cu care se confruntă sunt preţul energiei, lipsa personalului, pregătirea acestuia, în timp ce scăderea galopantă a puterii de cumpărare începe să fie resimţită, au fost câteva dintre punctele atinse în discuţiile cu antreprenorii din Oradea, în cadrul Conferinţei ZF Investiţi în România organizată împreună cu CEC Bank la Oradea.
„Vedem că puterea de cumpărare a oamenilor este în scădere galopantă şi asta se va reflecta exact pe acest segment non-food. Pantofii sau hainele nu vor reprezenta prioritatea de cumpărare a românilor. Este un fenomen general în Europa. Ne preocupă foarte mult creşterea preţurilor la tot ce înseamnă energie şi asta se va reflecta negativ în puterea de cumpărare a oamenilor. Pe de altă parte, o altă problemă majoră cu care ne confruntăm toţi este criza de personal, de oameni. Avem un spor negativ pentru că natalitatea este sub rata mortalităţii”, a explicat Dan Pavel, fondator al Benvenuti.
El a mai adăugat că în Oradea, problema crizei de personal este probabil mai mare decât în alte oraşe din cauza unei dezvoltări industriale care a adus multe fabrici, însemnând cerere de locuri de muncă.
Alexandru Toth-Ardelean, administrator al Sandy Impex, un producător de panificaţie, susţine că într-adevăr prima problemă este cea a lipsei personalului, dar a doua problemă, care este şi mai mare este lipsa pregătirii personalului.
„Avem un deficit de forţă de muncă în România de aproximativ 500.000 angajaţi. Prin ridicarea salariului minim pe economie am reuşi, cel puţin pentru un anumit timp, să blocăm plecarea în străinătate. Ar fi foarte simplu pentru că în momentul de faţă, la 1.450 lei cât este minimul pe economie în alte domenii, nu în alimentaţie publică, nu poţi să trăieşti în ziua de azi cu 1.450 lei. Părerea mea este că salariul minim pe economie ar trebui să fie cel puţin 2.500 lei net şi de acolo toată lumea ar putea să îşi facă salariile”, este de părere Alexandru Toth-Ardelean.
Avem un deficit de forţă de muncă în România de aproximativ 500.000 angajaţi.
♦
Prin ridicarea salariului minim pe economie am reuşi, cel puţin pentru un anumit timp, să blocăm plecarea în străinătate. Părerea mea este că salariul minim pe economie ar trebui să fie cel puţin 2.500 lei net şi de acolo toată lumea ar putea să îşi facă salariile.
Administratorul Sandy Impex a mai explicat că pregătirea profesională este de asemenea importantă şi trebuie schimbate puţin mentalitatea şi cultura. „Pentru a cere o anumită retribuţie trebuie să oferi ceva, să cunoşti ceva. În momentul în care poţi ca şi muncitor, angajat să oferi companiei un surplus evident că şi compania îţi oferă un salariu mai bun”, a mai spus Alexandru Toth-Ardelean.
Din perspectiva lui Răzvan Horga, director al Aeroportului Internaţional Oradea, în pademie sectorul traficului aerian a fost cel mai grav lovit, iar acum se află pe un trend de recuperare neaşteptată.
„Dacă ne uităm la începutul anului previziunile erau ca undeva la nivelul anului 2025 traficul să îşi revină. Acum suntem la aproximativ 85%-90% din nivelul de trafic din 2019 la nivel global în contextul ţării noastre. Din punctul meu de vedere, perspectivele aeroportului sunt bune, sunt pozitive, nu au cum să fie altfel. Avem de recuperat un decalaj. Pot spune că aeroportul nu este pe măsura dezvoltării oraşului. Cred că un aeroport prin conectivitatea pe care o oferă este un argument important pentru a oferi oraşului o încadrare pe o nouă curbă de dezvoltare”, susţine Răzvan Horga.
Din punctul de vedere al sistemului bancar şi aşteptărilor, Bogdan Neacşu, director general al CEC Bank susţine că România s-a obişnuit în ultimii ani să înregistreze creştere economică, iar sistemul bancar este solid, cu un nivel de solvabilitate ridicat care permite chiar şi în această perioadă să facă faţă provocărilor.
„Vorbim de o lichiditate semnificativ îmbunătăţită faţă de alte momente, faţă de criza din 2009-2010. În aceste momente România nu se confruntă cu fugă de capitaluri sau procese de dezinvestire, din contră se confruntă cu procese de investire şi chiar accelerată pe anumite industrii precum agricultura, industria”, a spus Bogdan Neacşu.
În ceea ce priveşte preţul energiei, Ionuţ Lianu, ofiţer şef management active şi pasive din cadrul CEC Bank susţine că acesta este dat de preţul marginal care închide necesarul de consum.
„În cazul de faţă şi practic în ultimii ani a fost gazul. Aşa este construit sistemul. Acum sunt discuţii privind ajustarea acestui sistem. Foarte mare parte din creşterile de preţ la energie, în special anul acesta, vin din preţul gazului. Soluţia pe termen mediu probabil că va fi o ajustare a cererii consumului de energie ori identificarea altor surse care să înlocuiască gazul, inclusiv alte surse de gaz, cum ar fi gazul lichefiat transportat pe mare. Preţurile la energie, inevitabil în Europa, vor suferi o ajustare în jos, dar nu ştim când”, a explicat Ionuţ Lianu.
Bogdan Neacşu, director general, CEC Bank
► România este din ce în ce mai industrializată.
► Important de observat acum este că raliul acesta al dobânzilor cu care ne confruntăm din luna martie şi până acum este important să îşi găsească un anumit nivel de predictibilitate. Atât pentru ce înseamnă dobândă la parte de credite, cât şi la cea pasivă, la deponenţi. Cei care au credite sunt nefericiţi, dar cei care fac depozite sunt foarte fericiţi pentru că estompează puţin din creşterea inflaţiei.
► Rolul nostru este până la urmă să oferim un mediu predictibil, atât pentru ce înseamnă plasamente, economii depozite, cât şi pentru ce înseamnă partea de creditare. Până la urmă ca bănci din asta trăim. Banii pe care îi luăm ca economii de la populaţie sau companii îi plasăm în credite, investiţii şi aşa mai departe.
► În sistemul bancar nu ne confruntăm cu o creştere a marjelor de dobândă, ci o creştere a ROBOR-ului, nu a marjelor comerciale. Nu putem influenţa partea de ROBOR. Suntem conştienţi de ce se întâmplă în piaţă. Idealul nostru este să ducem evoluţia ROBOR în palierul dobânzii de politică monetară pentru că dacă ne uităm la ROBOR la 1 lună sau 6 luni el evoluează fix în palierul cu decizia BNR, în schimb ROBOR la 3 luni încă nu evoluează în acel palier. Volatilitatea s-a mai redus şi facem eforturi considerabile tocmai ca să ducem această evoluţie la acel palier pentru a oferi un nivel predictibil.
Dan Pavel, fondator, Benvenuti, retailer de încălţăminte
► Anul 2022 este un an foarte bun în ciuda estimărilor şi aşteptărilor noastre. Datele pe 2022 sunt parţiale, dar pe retail lucrurile merg bine. Tot retailul performează în momentul de faţă. În ciuda aşteptărilor noaste, avem un an bun. Venim după doi ani mult mai grei, după un 2020 în care am suferit mult, un 2021 care a pornit greu, dar ne preocupă foarte mult ce se va întâmpla în următorii ani.
► Ne preocupă foarte mult creşterea preţurilor la tot ce înseamnă energie şi asta se va reflecta negativ în puterea de cumpărare a oamenilor. Pe de altă parte, o altă problemă majoră cu care ne confruntăm toţi este criza de personal, de oameni. Avem un spor negativ pentru că natalitatea este sub rata mortalităţii.
► Trebuie să sprijinim natalitatea, trebuie să fie facilităţi mult mai generoase decât în momentele de faţă pentru stimularea natalităţii şi pentru reatragerea românilor stabiliţi în străinătate, respectiv convingerea tinerilor care merg în masă să studieze în străinătate, să rămână în ţară.
► Sunt ţări de la care cred că putem prelua modele pentru a stimula natalitatea. Sunt mai multe mecanisme prin care putem reduce această criză de personal. Ceea ce se întâmplă acum se va reflecta pe piaţa muncii în următorii 20 de ani.
Alexandru Toth-Ardelean, administrator, Sandy Impex, producător de panificaţie
► Prima problemă este într-adevăr lipsa personalului, iar a doua problemă care este şi mai mare este pregătirea personalului.
► Avem un deficit de forţă de muncă în România de aproximativ 500.000 angajaţi. Prin ridicarea salariului minim pe economie am putea reuşi, cel puţin pentru un anumit timp, să blocăm plecarea în străinătate. Ar fi foarte simplu pentru că în momentul de faţă, la 1.450 lei cât este minimul pe economie în alte domenii, nu în alimentaţie publică, nu poţi să trăieşti în ziua de azi cu 1.450 lei. Părerea mea este că salariul minim pe economie ar trebui să fie cel puţin 2.500 lei net şi de acolo toată lumea ar putea să îşi facă salariile.
► Acest impact de care toată lumea spune că dacă am ridica salariul minim pe economie ar rămâne foarte mulţi şomeri este fals pentru că avem loc în piaţă pentru toţi. S-ar putea face reconversie profesională plătită şi atunci poţi folosi oamenii în alte domenii, unde se plăteşte mult mai bine, iar statul, cu cât se dau salarii mai mari, cu atât încasează mai mulţi bani la buget.
► Din punctul meu de vedere este foarte necesar creşterea salariului minim pe economie pentru că nu avem cu cine lucra. Pregătirea profesională este de asemenea importantă. Trebuie să schimbăm puţin cultura şi mentalitatea. Pentru a cere o anumită retribuţie trebuie să oferi ceva, să cunoşti ceva. În momentul în care poţi ca şi muncitor, angajat să oferi companiei un surplus evident că şi compania îţi oferă un salariu mai bun.
Răzvan Horga, director al Aeroportului Internaţional Oradea
► În momentul de faţă suntem pe un trend de recuperare neaşteptată. Dacă ne uităm la începutul anului previziunile erau ca undeva la nivelul anului 2025 traficul să îşi revină. Acum suntem la aproximativ 85-90% din nivelul de trafic din 2019 global în contextual ţării noastre. Dacă discutăm despre Aeroportul Oradea suntem peste nivelul din 2019. Este un efect neaşteptat, surprinzător, care a lăsat foarte mulţi operatori aerieni nepregătiţi în această vară.
► Practic a îngheţat efectiv industria, iar dezgheţul a fost covârşitor şi nu au reuşit să facă faţă cu capacitatea la nivelul de cerere. Nivelurile din lunile de vară au fost similare cu 2019. Pe piaţă se discută însă despre un posibil efect de elastic, întrucât creşterea a fost mare, s-a introdus foarte multă capacitate înapoi în serviciu şi este de văzut dacă această capacitate este sustenabil a fi menţinută şi dacă nivelurile de trafic se vor menţine şi în 2023
► O treime din costul unei companii aeriene este dat de preţul petrolului. Preţul mediu variază în jur de 40 euro şi se bazează, cel puţin în cazul companiilor aeriene low cost, foarte mult pe serviciile conexe pe care le vând la bord şi este important să umple avionul pentru că un scaun ocupat este un potenţial client căruia îi poate vinde.
Bogdan Alexandrescu, director al direcţiei agro, CEC Bank
► Văd multe progrese în Oradea faţă de acum 10 ani mergând la producătorii agricoli. Sunt utilaje mult mai performante, oameni care au realizat multe lucruri, ferme mari, profitabile.
► Având în vedere agricultura din anul acesta, a fost un an destul de dificil. Uitându-mă la culturile de toamnă, respectiv grâu şi rapiţă eram optimist, acum pentru culturile de toamnă au fost anumite probleme. Anul agricol 2022 va fi mai bun decât 2020, dar sub anul 2021.
► În anul 2021, care a fost cel mai bun an agricol din istoria României a fost la 34 mil. tone de cereale, 2020 a fost la 19 mil. tone, anul acesta, din statisticile noastre ar ajunge la 24 mil. tone.
► De multe ori agricultura ţine de vreme. În România sunt înscrişi 770.000 producători agricoli la APIA, dintre care cei care lucrează mai mult de 500 ha şi fac o producţie puţin mai mare sunt 5.000. Agricultura este puţin fragmentată. Mulţi agricultori au început să investească. Toate băncile cred că se vor reorienta mai mult către agricultură pentru că în condiţiile geopolitice de acum, mâncarea este un element vital spre deosebire de alte lucruri.
► Anul acesta au fost mai multe programe care au fost benefice pentru agricultori. A fost Agro Invest şi Rural Invest. La Rural Invest am fost cel mai mare finanţator din sistemul bancar. Este foarte important pentru bănci ca atunci când se uită la agricultor să se uite ca la un agricultor. Modul de analiză este un mix specific. Băncile se uită la trei indicatori în mare parte, profitabilitate, equity şi lichiditate.
Ionuţ Lianu, ofiter şef management active şi pasive, CEC Bank
► Preţul energiei în Europa este dat de preţul marginal care închide necesarul de consum. În cazul de faţă şi practic în ultimii ani a fost gazul. Aşa este construit sistemul. Acum sunt discuţii privind ajustarea acestui sistem. Foarte mare parte din creşterile de preţ la energie, în special anul acesta, vin din preţul gazului. Nu au crescut preţurile de producţie nici pentru hidro, nici pentru nuclear. Pentru energiile verzi costurile de producţie ar fi în scădere datorită inovaţiei. La petrol ar putea să fie o variaţie, dar nu să justifice creşterile de preţ care au fost în Europa şi inclusiv în România la energie electrică.
► Problema este că mare parte din cantitatea de energie electrică consumată provine din surse la care costurile nu au crescut semnificativ, dar o mică parte provine din gaz. Soluţia pe termen mediu probabil că va fi o ajustare a cererii consumului de energie ori identificarea altor surse care să înlocuiască gazul, inclusiv alte surse de gaz, cum ar fi gazul lichefiat transportat pe mare. Preţurile la energie, inevitabil în Europa, vor suferi o ajustare în jos, dar nu ştim când. Va exista şi un efect de bază în momentul în care se va întâmpla acest lucru.
