♦ Pe măsură ce inteligenţa artificială (AI) devine o parte integrantă a activităţilor economice din România şi din întreaga lume, întrebarea nu mai este dacă, ci cât de bine este pregătit mediul de business să integreze şi să gestioneze aceste tehnologii, a fost una dintre concluziile conferinţei ZF Digital 2024.
Evenimentul a fost organizat de ZF în parteneriat cu Vodafone, Ericsson România, Vantage Towers, OVES Enterprise, INFORM (membră AUSTRIACARD Holdings), NTT DATA România, Bondoc & Asociaţii, Bitdefender, VISA, CEC Bank, MerchantPro, five elements digital, PNSA şi WH Simion & Partners.
„Undeva la 80% dintre angajaţi folosesc AI la muncă. În majoritatea companiilor deja se foloseşte AI fie că managementul ştie acest lucru sau nu“, a spus în cadrul ZF Digital 2024 Robert Pufan, Senior Partner Solution Architect la Microsoft Europa Centrală.
În acest context, peste jumătate dintre manageri nu au un plan clar de integrare a soluţiilor AI în cadrul companiilor, lăsând multe procese expuse, fără un control suficient asupra datelor utilizate, a adăugat Robert Pufan, explicând că soluţiile AI trebuie să fie integrate direct în ecosistemul companiei pentru a permite controlul datelor.
„Undeva la 60% dintre manageri nu au nici un plan de implementare AI. Atunci, ce este de făcut? Trebuie să înţelegem ce înseamnă o soluţie AI profesională. Trebuie să fie legată la datele din companie, nu o entitate separată din companie. Acea soluţie pe care o folosim să funcţioneze în ecosistemul companiei, nu în afara ecosistemului. Practic, dacă vorbim de Chat GPT, în momentul în care mă duc către Chat GPT plec cu acele informaţii din companie, el le rumegă şi vine înapoi cu ele. Ai nevoie de un AI pe care să poţi să îl implementezi în companie, dar să existe control asupra datelor pe care le accesează acel AI. O astfel de soluţie profesională implementată într-o companie permite controlul datelor accesate. Atunci nu discutăm de o entitate către care noi mergem cu datele, ci discutăm de o unealtă care devine accesibilă acolo unde oamenii au nevoie de ea. Genul acesta de unealtă trebuie să ţină cont de permisiunile companiei“, a explicat reprezentantul Microsoft.
De asemenea, AI aduce eficienţă în cadrul companiilor – inclusiv în organizaţiile din domeniul digital, dar pune şi presiune pe profesioniştii din acest sector, care trebuie să fie mai bine pregătiţi, susţine Steffen Heringhaus, CEO şi fondator al five elements digital, care vede în AI un element central pentru eficientizarea şi rafinarea activităţilor din digital.
„Acum, AI vine şi ne ajută să atingem un grad de eficientizare pe care nu l-am avut înainte, de rafinare. Dacă mă uit la cum administram Google Ads în 2006, atunci am făcut totul de mână, am administrat totul de mână. A mers aşa ceva vreme, după aceea au existat programe prin care am putut face totul mai eficient. În 2011-2012 deja nu a mai fost destul şi am făcut scripturi. Se fac diferite produse cu ajutorul AI, există de multă vreme posibilitatea de a uşura activitatea“, a spus Steffen Heringhaus.
„În digital au venit acum o grămadă de instrumente care ne ajută foarte mult să livrăm un serviciu bun. Pentru profesionistul din digital asta înseamnă că va trebui să fie mult mai bine pregătit decât a fost. În trecut putea să lucreze acolo cineva care avea o oarecare pregătire, că ştia unde sunt butoanele, dar asta n-o să mai fie de ajuns pentru că fiecare om o să aibă acces relativ uşor la soluţii de digital marketing care îşi fac treaba relativ bine. Deci ca să adaugi aici o plus valoare trebuie să vii cu mult mai mult în plus.“
Odată cu creşterea rolului AI în industrie, intervin şi provocări legislative şi de conformitate. Lucian Bondoc, Managing Partner la Bondoc & Asociaţii, atenţionează asupra complexităţii reglementărilor.
„Pe legislaţie noi ne mişcăm repede şi copiem tot ce apare. Cred că unde avem o problemă este în modul de a înţelege implicaţiile şi modul de implementare. Avem regulamente pe AI, data privacy, infrastructură. Această complexitate este rapidă şi impune foarte multe reguli. Acum i se cere mai mult privatului să o facă. Este un aspect care favorizează jucătorii mari şi defavorizează pe cei mici“, a spus Lucian Bondoc. “La nivel european, regulile sunt folosite pentru a proteja piaţa de ceea ce vine din afară, nu pentru a afecta proprii jucători. La noi este o tendinţă de a încerca să fie totul cât mai în amănunt, să fie sita cât mai deasă, dar în cazul acesta – proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind transpunerea Directivei NIS2 - se va crea o încărcătură care va expune foarte mulţi jucători.“
Monica Iancu, Partner, Bondoc & Asociaţii, prezentă şi ea în cadrul ZF Digital 2024, a spus că legislaţia din domeniul IT trebuie să fie actualizată în permanent, pentru a ţine pas cu ritmul de dezvoltare al industriei, având în vedere că regulamentele europene trebuie completate în unele cazuri şi de legislaţie locală.
„Ar trebui să existe legislaţie secundară care să particularizeze, să ghideze aplicarea efectivă a actului normativ. Pe zona de AI avem un regulament care de la 1 februarie 2025 va intra în vigoare parţial pentru anumiţi actori, aici suntem mai avansaţi cu procesul. Ar trebui să existe legislaţie secundară care să ajute piaţa să se ducă într-o direcţie corectă. Pe AI avem un regulament cu aplicare directă care nu mai necesită implementare locală. Acest AI regulation cumva forţează părţile unui contract să aibă o opinie cu privire la produsul software pe care îl comercializează sau care face obiectul contractului lor. Asta presupune o colaborare între un avocat şi un specialist IT. Este un element important, de acum încolo orice contract ar trebui să aibă zona aceasta reglementată, pentru că, realmente, expune părţile la un nivel de răspundere foarte mare. În domeniul inteligenţei artificiale, sancţiunile sunt chiar mai mari decât cele pe care le menţionam mai devreme cu privire la cyber security, s-a ajuns şi la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri, ceea ce este enorm, evident“, a spus Monica Iancu.
Pe de altă parte, dintr-o perspectivă de securitate, AI devine un aliat în detectarea şi prevenirea ameninţărilor, a explicat Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice, Bitdefender.
„Inteligenţa artificială sortează, detectează caracteristicile unei ameninţări informatice şi se uită după caracteristicile acelea într-o mare de fişiere din care altfel nu înţelege nimeni nimic. AI poate extrage ameninţări informatice şi poate prezice cum vor arăta ele pe o perioadă de câteva ore. SPre exemplu, algoritmii de AI ne dau voie să detectăm nuditate în fotografii, limbaj de bullying în conversaţii şi comportamente periculoase care vizează copiii. AI-ul ne ajută să păstrăm ştacheta detecţiei ridicată în momentul în care un singur sample pierdut poate însemna un atac de succes“, a spus Bogdan Botezatu în cadrul ZF Digital 2024.
Lucian Bondoc, managing partner, Bondoc & Asociaţii
► La nivel european, regulile sunt folosite pentru a proteja piaţa de ceea ce vine din afară, nu pentru a afecta propriii jucători. La noi este o tendinţă de a încerca să fie totul cât mai în amănunt, să fie sita cât mai deasă, dar în cazul acesta – proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind transpunerea Directivei NIS2 - se va crea o încărcătură care va expune foarte mulţi jucători
► Dacă un sector economic nu este pregătit, cu cât avem mai multe reguli, doar jucătorii mai mari pot face faţă şi atunci jucătorii mai mici vor dispărea pur şi simplu şi vor fi pierderi economice. Adică trebuie înţelese şi consecinţele pe ansamblu (ale implementării în acest mod a Directivei NIS 2).
► Acest proiect de ordonanţă de urgenţă pentru implementarea Directivei NIS 2, în forma actuală, din punctul nostru de vedere va genera foarte multe probleme de punere în practică pentru că are o sită mult prea deasă şi standarde prea ambigue.
Monica Iancu, partner, Bondoc & Asociaţii
► Pentru AI avem un regulament cu aplicare directă care nu mai necesită implementare locală.
► Acest AI regulation cumva forţează părţile unui contract să aibă o opinie cu privire la produsul software pe care îl comercializează sau care face obiectul contractului lor. Asta presupune o colaborare între un avocat şi un specialist IT. Este un element important, de acum încolo orice contract ar trebui să aibă zona aceasta reglementată, pentru că, realmente, expune părţile la un nivel de răspundere foarte mare. În domeniul inteligenţei artificiale, sancţiunile sunt chiar mai mari decât cele pe care le menţionam mai devreme cu privire la cyber security, s-a ajuns şi la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri, ceea ce este enorm, evident.
Andrei Ioniţă, regional director of government affairs and strategic accounts, Bitdefender
► AI este un instrument care analizează seturi imense de date şi care poate să coreleze informaţia pe care o „râşneşte”. Asta ajută angajaţii. Nu ai cum să faci faţă fără un set de algoritmi de machine learning.
► Când vine vorba de a cădea victimă unui atac cibernetic, imposibil este un cuvânt foarte mare chiar şi pentru noi, cei care ne aflăm în domeniu, şi vreau să atrag atenţia în mod special asupra unui aspect ce ţine de falsa senzaţie de siguranţă. Atunci când tu eşti stăpân pe domeniul tău, e natura umană să rişti să devii neatent.
► Suntem în situaţia în care putem să prevedem anumite atacuri cibernetice, însă rămâne un lucru extrem de dificil să prinzi un atac care deja se întâmplă, pe care nu l-ai prevăzut, şi să-l califici cu seturi de date.
Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice, Bitdefender
► AI-ul le permite atacatorilor informatici să depăşească bariera lingvistică, să automatizeze din atacuri, să crească exponenţial rata de succes când vine vorba de scam-uri.
► Atacurile vor fi mai multe, mai dese, mai puternice. Ne aşteptăm la o creştere mai mare a atacurilor pe zona de IoT pentru că segmentul acesta de consumer goods are cea mai mare creştere şi este unul dintre cele mai prolifice pentru criminalitatea informatică. Acum sunt în jur de 28 miliarde de dispozitive din sfera IoT conectate la Internet. Probabil că vor fi circa 32 de miliarde de dispozitive până la sfârşitul lui 2025.
► În general, majoritatea dispozitivelor care se află pe piaţă pot fi sparte într-un mod trivial.
► Inteligenţa artificială se antrenează pe noi, pe obiceiurile noastre, pe felul în care ne comportăm atunci când interacţionăm cu tehnologia. Peisajul atacurilor este foarte diversificat, tehnologiile sunt noi şi utilizatorii trebuie să rămână protejaţi atunci când companiile de securitate nu au văzut atacul dinainte.
Tudor Manea, CEO, eMag
► Mă gândesc la modul în care AI va transforma industria de retail în care operăm. Schimbările vor fi majore pentru că vedem deja din primele teste pe care le facem cât de mult se schimbă experienţa clientului, ce beneficii avem în zona productivităţio când adoptăm AI în anumite segmente din companie. Am început să apăsăm puternic pedala pe acceleraţie în această zonă.
► AI-ul sau automatizarea proceselor nu sunt ceva care se termină, este ca un muşchi care trebuie dezvoltat şi antrenat tot timpul, este o investiţie permanentă. Trebuie să ai o cultură organizaţională anume şi un anumit tip de oameni care să înţeleagă că este o investiţie pe termen lung.
► Noi ne uităm din perspectiva experienţei de client, să-i oferim o experienţă mai bună, iar apoi ne uităm la cea de productivitate, la diferite moduri de utilizare.
Alexandru Mihalache, head of product go to market, România, Croaţia, Slovenia şi Bulgaria, VISA
► Toate instrumentele de AI care se uită la comportamente frauduloase trebuie hrănite cu informaţie corectă. În general frauda este redusă în România, dar se întâmplă parţial şi pentru că raportarea fraudei nu e 100% exactă. E foarte importantă o raportare corectă a fraudei, făcută de către instituţiile financiare, pentru că această raportare hrăneşte algoritmul. Şi atunci şi algoritmul o să fie mult mai puternic şi o să identifice mult mai uşor fraude
► Tokenizarea, un proces de securitate prin care datele sensibile ale cardului sunt înlocuite cu un cod unic numit „token“, este foarte importantă. Atunci când cineva salvează datele unui card, salvează un cod unic în relaţia cu un comerciant. Dacă baza este spartă, atacatorul are acces doar la cod, la token. Asta este foarte important. Tokenizarea este importantă pentru că reduce frauda.
► În ultima an am eliminat fraude potenţiale în valoare de 650 de miliarde de dolari la nivel global. Tokenizarea poate să reducă numărul fraudelor cu până la 60%.
► Din punct de vedere al adopţiei de plăţi mobile, România este la cel mai ridicat nivel din ţările pe care le reprezint. În regiune România este pe locul al doilea, după Cehia.
Arthur Rădulescu, Founder & CEO MerchantPro
► Sunt două modalităţi în care folosim AI la nivel de business, pe de-o parte integrările pe care le oferim clienţilor noştri, iar pe de altă parte, intern.
► Pe partea de integrări am început să introducem o serie de funcţii specifice încă de anul trecut. AI este prezent de mulţi ani, funcţiile de traducere sunt bazate pe AI. Am introdus sisteme de precomandă bazate pe AI, care dau nişte rezultate extraordinare.
► Mai folosim AI-ul pentru un sistem de analytics dezvoltat de noi, pentru a înţelege cum navighează utilizatorii online.
► Avem în dezvoltare un sistem de chatbot de tip asistent virtual pentru în aşa fel încât comercianţii să poată discuta cu clienţii lor folosind acest chatbot.
► Inteligenţa artificială poate fi văzută ca o portavoce, care amplifică mesajul pe care tu vrei să-l transmiţi şi de multe ori comunică pentru tine chiar. Acest chatbot ar trebui să aibă inclusiv posibilitatea de a lansa nişte funcţii specifice.
Steffen Heringhaus, Founder & CEO, five elements digital
► Cred că AI aşa cum se foloseşte în ziua de astăzi este un buzzword care cuprinde nu doar language models precum ChatGPT, ci şi foarte mulţi algoritmi de machine learning sau de administrare programatică a advertisingului pe care noi, agenţiile, îi folosim de 10-15 ani, şi unde noi, pe baza unor reguli, administrăm foarte eficient reclamele, aşa cum nu a fost posibil înainte de AI. Acum, AI vine şi ne ajută să atingem un grad de eficientizare pe care nu l-am avut înainte, de rafinare.
► Dacă mă uit la cum administram Google Ads în 2006, atunci am făcut totul de mână, am administrat totul de mână. A mers aşa ceva vreme, după aceea au existat programe prin care am putut face totul mai eficient. În 2011-2012 deja nu a mai fost destul şi am făcut scripturi.
► Se fac diferite produse cu ajutorul AI, există de multă vreme posibilitatea de a uşura activitatea. În digital au venit acum o grămadă de instrumente care ne ajută foarte mult să livrăm un serviciu bun. Pentru profesionistul din digital asta înseamnă că va trebui să fie mult mai bine pregătit decât a fost.
Cosmin Oţel, Head of Digital, Initiative Media
► AI-ul vine mănuşă pentru industria noastră. Cred că toată lumea, de la agenţii, clienţi, furnizori, va îmbrăţişa AI, întrebarea este cât de bine şi repede poţi să-l foloseşti ca să ai un avantaj competitiv.
► Noi folosim de exemplu în toţi paşii unei campanii cel puţin o componentă de AI. Una importantă este în zona de analiză predictivă şi rezultate pentru o campanie. Procesarea instantă a unui volum enorm de date este principalul atribut al AI.
► Recomand să nu se sară paşi, cred că cea mai bună folosire a AI presupune o automatizare precedentă care te obligă să ai curăţenie în procese şi data. Atunci creşte şi mai mult performanţa.
► În digital media este importantă targetarea-segmentarea, este nevoie de un mesaj particularizat. Prin AI poţi face asta rapid, uşor, poţi creşte performanţa. Este imposibil ca un om să facă muncă de creaţie particularizată pentru toate cele 25 milioane de produse. E clar că trebuie să ai un AI în spate.
Cosmina Maria Simion, Managing Partner, WH Simion & Partners
► Mă aştept să fie tot mai mult folosită AI. Eu personal folosesc Microsoft, care are integrate multe instrumente de AI. Folosesc Microsoft şi pentru traduceri automate, îl folosesc şi pentru crearea prezentărilor. Chiar dacă folosesc Chat GPT, nu rămân la acel text.
► Avem deja GPT-uri în domeniul juridic. Noi testăm unul american acum, Harvey se numeşte. Acum două săptămâni s-a lansat unul românesc. Nu cred că poţi să te bazezi pe aceste instrumente în mod exclusiv, dar pot să te ducă în anumite direcţii în care pentru există nişte riscuri. Dar de exemplu, înainte să te duci la un avocat, poţi să faci o căutare acolo să vezi că ai motive întemeiate să te duci la un avocat.
Mugur Podaru, director, direcţia Operaţiuni la Distanţă, CEC Bank
► Folosim AI în analiza persoanelor în comparaţie cu actele de identitate. Verificăm identitatea persoanei şi apoi bonitatea ei, după ce interogăm baza de date a ANAF. După ce vedem că persoana este cine spune că este, facem interogările.
► Procesele vor fi digitalizate pentru cine doreşte ca serviciile să fie în continuare aşa, mai sunt şi clienţi care vor serviciile în mod tradiţional. Tinerii în general doresc să obţină ceea ce doresc acum, nu au timp să aştepte sau să mai vină încă o dată. Şi dacă nu le dai acum, atunci există o problemă, de aceea AI-ul trebuie să automatizeze nişte procese, nişte fluxuri, pentru ca un client să obţină ce-şi doreşte imediat.
Octavian Dumitrescu, cofounder & CEO, Dyver
► Noi rezolvăm deja nişte probleme cu AI, democratizarea AI ne-a ajutat foarte mult. Noi am început business-ul acesta cu scopul de a uşura foarte mult munca manuală. Încercăm să automatizăm procesul manual de listare a produselor în online. Noi putem scurta cu până la de zece ori timpul petrecut în acest proces.
► AI este un ajutor al oamenilor în general, nu este un înlocuitor al omului, este un fel de asistent care ne ajută să ne facem sarcinile mai repede şi mai bine. Este foarte important ca programatorii să ştie să folosească AI.
► Scopul nostru este să acoperim cât mai complet procesul de listare de produse în online. Pe măsură ce avansăm pe pieţe noi, ne dezvoltăm astfel încât să avem un produs complet.
Robert Pufan, senior partner solution architect, Microsoft Europa Centrală
► Undeva la 80% dintre angajaţi folosesc AI la muncă. În majoritatea companiilor deja se foloseşte AI fie că managementul ştie acest lucru sau nu. Partea un pic mai tristă este că peste o jumătate dintre echipele de management nu au niciun plan, undeva la 60%, nu au niciun plan de implementare AI. Atunci, ce este de făcut? Trebuie să înţelegem ce înseamnă o soluţie AI profesională. Trebuie să fie legată la datele din companie, nu o entitate separată din companie. Acea soluţie pe care o folosim trebuie să funcţioneze în ecosistemul companiei, nu în afara ecosistemului.
► Companiile au nevoie de un AI pe care să poţi să îl implementezi în companie, dar să existe control asupra datelor pe care le accesează acel AI. O astfel de soluţie profesională implementată într-o companie permite controlul datelor accesate. Atunci nu discutăm de o entitate către care noi mergem cu datele, ci discutăm de o unealtă care devine accesibilă acolo unde oamenii au nevoie de ea.
