♦ Pe măsură ce inteligenţa artificială (AI) devine o parte integrantă a activităţilor economice din România şi din întreaga lume, întrebarea nu mai este dacă, ci cât de bine este pregătit mediul de business să integreze şi să gestioneze aceste tehnologii, a fost una dintre concluziile conferinţei ZF Digital 2024.
Evenimentul a fost organizat de ZF în parteneriat cu Vodafone, Ericsson România, Vantage Towers, OVES Enterprise, INFORM (membră AUSTRIACARD Holdings), NTT DATA România, Bondoc & Asociaţii, Bitdefender, VISA, CEC Bank, MerchantPro, five elements digital, PNSA şi WH Simion & Partners.
„Undeva la 80% dintre angajaţi folosesc AI la muncă. În majoritatea companiilor deja se foloseşte AI fie că managementul ştie acest lucru sau nu“, a spus în cadrul ZF Digital 2024 Robert Pufan, Senior Partner Solution Architect la Microsoft Europa Centrală.
În acest context, peste jumătate dintre manageri nu au un plan clar de integrare a soluţiilor AI în cadrul companiilor, lăsând multe procese expuse, fără un control suficient asupra datelor utilizate, a adăugat Robert Pufan, explicând că soluţiile AI trebuie să fie integrate direct în ecosistemul companiei pentru a permite controlul datelor.
„Undeva la 60% dintre manageri nu au nici un plan de implementare AI. Atunci, ce este de făcut? Trebuie să înţelegem ce înseamnă o soluţie AI profesională. Trebuie să fie legată la datele din companie, nu o entitate separată din companie. Acea soluţie pe care o folosim să funcţioneze în ecosistemul companiei, nu în afara ecosistemului. Practic, dacă vorbim de Chat GPT, în momentul în care mă duc către Chat GPT plec cu acele informaţii din companie, el le rumegă şi vine înapoi cu ele. Ai nevoie de un AI pe care să poţi să îl implementezi în companie, dar să existe control asupra datelor pe care le accesează acel AI. O astfel de soluţie profesională implementată într-o companie permite controlul datelor accesate. Atunci nu discutăm de o entitate către care noi mergem cu datele, ci discutăm de o unealtă care devine accesibilă acolo unde oamenii au nevoie de ea. Genul acesta de unealtă trebuie să ţină cont de permisiunile companiei“, a explicat reprezentantul Microsoft.
De asemenea, AI aduce eficienţă în cadrul companiilor – inclusiv în organizaţiile din domeniul digital, dar pune şi presiune pe profesioniştii din acest sector, care trebuie să fie mai bine pregătiţi, susţine Steffen Heringhaus, CEO şi fondator al five elements digital, care vede în AI un element central pentru eficientizarea şi rafinarea activităţilor din digital.
„Acum, AI vine şi ne ajută să atingem un grad de eficientizare pe care nu l-am avut înainte, de rafinare. Dacă mă uit la cum administram Google Ads în 2006, atunci am făcut totul de mână, am administrat totul de mână. A mers aşa ceva vreme, după aceea au existat programe prin care am putut face totul mai eficient. În 2011-2012 deja nu a mai fost destul şi am făcut scripturi. Se fac diferite produse cu ajutorul AI, există de multă vreme posibilitatea de a uşura activitatea“, a spus Steffen Heringhaus.
„În digital au venit acum o grămadă de instrumente care ne ajută foarte mult să livrăm un serviciu bun. Pentru profesionistul din digital asta înseamnă că va trebui să fie mult mai bine pregătit decât a fost. În trecut putea să lucreze acolo cineva care avea o oarecare pregătire, că ştia unde sunt butoanele, dar asta n-o să mai fie de ajuns pentru că fiecare om o să aibă acces relativ uşor la soluţii de digital marketing care îşi fac treaba relativ bine. Deci ca să adaugi aici o plus valoare trebuie să vii cu mult mai mult în plus.“
Odată cu creşterea rolului AI în industrie, intervin şi provocări legislative şi de conformitate. Lucian Bondoc, Managing Partner la Bondoc & Asociaţii, atenţionează asupra complexităţii reglementărilor.
„Pe legislaţie noi ne mişcăm repede şi copiem tot ce apare. Cred că unde avem o problemă este în modul de a înţelege implicaţiile şi modul de implementare. Avem regulamente pe AI, data privacy, infrastructură. Această complexitate este rapidă şi impune foarte multe reguli. Acum i se cere mai mult privatului să o facă. Este un aspect care favorizează jucătorii mari şi defavorizează pe cei mici“, a spus Lucian Bondoc. “La nivel european, regulile sunt folosite pentru a proteja piaţa de ceea ce vine din afară, nu pentru a afecta proprii jucători. La noi este o tendinţă de a încerca să fie totul cât mai în amănunt, să fie sita cât mai deasă, dar în cazul acesta – proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind transpunerea Directivei NIS2 - se va crea o încărcătură care va expune foarte mulţi jucători.“
Monica Iancu, Partner, Bondoc & Asociaţii, prezentă şi ea în cadrul ZF Digital 2024, a spus că legislaţia din domeniul IT trebuie să fie actualizată în permanent, pentru a ţine pas cu ritmul de dezvoltare al industriei, având în vedere că regulamentele europene trebuie completate în unele cazuri şi de legislaţie locală.
„Ar trebui să existe legislaţie secundară care să particularizeze, să ghideze aplicarea efectivă a actului normativ. Pe zona de AI avem un regulament care de la 1 februarie 2025 va intra în vigoare parţial pentru anumiţi actori, aici suntem mai avansaţi cu procesul. Ar trebui să existe legislaţie secundară care să ajute piaţa să se ducă într-o direcţie corectă. Pe AI avem un regulament cu aplicare directă care nu mai necesită implementare locală. Acest AI regulation cumva forţează părţile unui contract să aibă o opinie cu privire la produsul software pe care îl comercializează sau care face obiectul contractului lor. Asta presupune o colaborare între un avocat şi un specialist IT. Este un element important, de acum încolo orice contract ar trebui să aibă zona aceasta reglementată, pentru că, realmente, expune părţile la un nivel de răspundere foarte mare. În domeniul inteligenţei artificiale, sancţiunile sunt chiar mai mari decât cele pe care le menţionam mai devreme cu privire la cyber security, s-a ajuns şi la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri, ceea ce este enorm, evident“, a spus Monica Iancu.
Pe de altă parte, dintr-o perspectivă de securitate, AI devine un aliat în detectarea şi prevenirea ameninţărilor, a explicat Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice, Bitdefender.
„Inteligenţa artificială sortează, detectează caracteristicile unei ameninţări informatice şi se uită după caracteristicile acelea într-o mare de fişiere din care altfel nu înţelege nimeni nimic. AI poate extrage ameninţări informatice şi poate prezice cum vor arăta ele pe o perioadă de câteva ore. SPre exemplu, algoritmii de AI ne dau voie să detectăm nuditate în fotografii, limbaj de bullying în conversaţii şi comportamente periculoase care vizează copiii. AI-ul ne ajută să păstrăm ştacheta detecţiei ridicată în momentul în care un singur sample pierdut poate însemna un atac de succes“, a spus Bogdan Botezatu în cadrul ZF Digital 2024.
Lucian Bondoc, managing partner, Bondoc & Asociaţii
► La nivel european, regulile sunt folosite pentru a proteja piaţa de ceea ce vine din afară, nu pentru a afecta propriii jucători. La noi este o tendinţă de a încerca să fie totul cât mai în amănunt, să fie sita cât mai deasă, dar în cazul acesta – proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind transpunerea Directivei NIS2 - se va crea o încărcătură care va expune foarte mulţi jucători
► Dacă un sector economic nu este pregătit, cu cât avem mai multe reguli, doar jucătorii mai mari pot face faţă şi atunci jucătorii mai mici vor dispărea pur şi simplu şi vor fi pierderi economice. Adică trebuie înţelese şi consecinţele pe ansamblu (ale implementării în acest mod a Directivei NIS 2).
► Acest proiect de ordonanţă de urgenţă pentru implementarea Directivei NIS 2, în forma actuală, din punctul nostru de vedere va genera foarte multe probleme de punere în practică pentru că are o sită mult prea deasă şi standarde prea ambigue.
