♦ „Când ne uităm la Timişoara, vedem că noi am început cu export de talent, dar nu am avut niciodată export de produs sau parte de inovaţie. Este momentul să vindem skilluri, nu doar execuţie“ ♦ „Timişoara are nevoie de o strategie unitară şi coerentă, agreată de toţi actorii: universitate, administraţie locală, companii“ ♦ „Timişoara este într-un moment de inflexiune, cu potenţial clar de a deveni un hub tehnologic european.“
Într-o regiune unde industria a fost dintotdeauna un motor economic esenţial, liderii din educaţie, tehnologie şi business prezenţi în cadrul conferinţei ZF Digital 2025 - Ediţie regională Timişoara au transmis că este momentul ca Timişoara să îşi asume un rol strategic în digitalizare, inovare şi transformare economică. Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara, a subliniat nevoia unei strategii comune care să reunească autorităţi locale, companiile şi mediul academic şi să ajute Timişoara să îşi plănuiască paşii pentru următorii 10 ani.
„Timişoara rămâne pe locul doi în industrie şi nu ne încântă faptul că suntem pe locul trei la servicii şi IT&C. Nu prea am văzut în Timişoara o strategie foarte clară. Există strategii la nivel de companii care bineînţeles că trebuie să ţină cont de companiile mame din străinătate, companiile româneşti au propriile strategii, la Consiliul Judeţean o strategie, una la primărie. Dar avem nevoie de o strategie comună pentru a seta obiective. Avem nevoie de strategie în care toţi aceşti actori să îşi spună cuvântul, în care să stăm împreună şi să spunem ce vrem să facem în Timişoara următorii 10 ani, fie că e vorba de antreprenoriat, de partea de dezvoltare, de industrie sau de tehnologie“, a spus Florin Drăgan în cadrul conferinţei ZF Digital 2025 - Ediţie regională Timişoara, realizată de ZF împreună cu Universitatea Politehnica Timişoara, Vodafone, ADR Vest, ING Bank şi Plexus.
Atilla Simo, prodecan la Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, UPT, a întărit ideea colaborării strânse între universităţi şi companii. „Această apropiere de mediul privat ne scoate din zona de confort, dar ne ajută enorm. Am creat curicule agile, conectate la cerinţele industriei şi dezvoltăm proiecte de diplomă, master şi doctorat împreună cu companiile. Viitorul înseamnă cercetare aplicată, centre interdisciplinare şi spin-offuri universitare care aduc valoare pe piaţa locală şi internaţională“, consideră Atilla Simo.
Raul Geană, managing director al Haufe Group România, a menţionat că Timişoara are toate ingredientele pentru a deveni un hub regional de inovaţie tehnologică, dar încă lipseşte coordonarea strategică care să transforme capitalul uman în valoare adăugată concretă.
„Cred că am început bine şi ne-am pierdut puţin pe parcurs. Când ne uităm la Timişoara, vedem că noi am început cu export de talent, dar nu am avut niciodată export de produs sau parte de inovaţie. În momentul în care ne uităm la companii, focusul pe care-l avem este să fim cei mai buni în domeniul în care acţionăm, dar de fiecare dată când apare câte un shift al industriei, cum este AI, vedem că lucrurile te pot afecta mai mult decât dacă ai parte de inovaţie şi parte de conducere, parte de coordonare, lucru care ne lipseşte. În ultimii doi - trei ani am văzut că există tot mai multe programe de antreprenoriat, mastere, programe facultative care ne aduc un pic în zona de inovaţie şi creare şi ne îndepărtează de zona de execuţie. Cât timp ne vom concentra doar pe zona de execuţie în Timişoara, şansele să ne regăsim în situaţia de acum trei-patru ani este foarte mare. Trebuie să ajungem să vindem skilluri, inovaţie“, a spus Raul Geană.
Ilian Nistor, Regional Sales Manager Vodafone România, a accentuat potenţialul Timişoarei de a deveni un hub de digitalizare, dar a atras atenţia că IMM-urile au nevoie de sprijin real pentru a face pasul către tehnologiile viitorului.
„Digitalizarea IMM-urilor nu trebuie să fie forţată, ci inteligentă. Avem percepţia că e nevoie de bugete mari sau de un departament IT complet pentru digitalizare - nu e adevărat. Ce facem la Vodafone este să oferim consultanţă care să aducă predictibilitate businessului. La Timişoara am organizat bootcampuri şi hackathoane tocmai pentru a le arăta antreprenorilor, pe înţelesul lor, cum pot integra AI şi digitalizare în business“, a spus Ilian Nistor în cadrul conferinţei.
Pe de altă parte, Daciana Popescu, Finance Director în cadrulPlexus, a oferit perspectiva unei companii din zona de producţie avansată, subliniind că inteligenţa artificială nu mai este o opţiune, ci o componentă de bază a strategiei de business.
„Întrebarea nu mai este dacă adoptăm AI, ci cât de rapid o facem. Am integrat accesul la AI pentru toţi angajaţii, pentru a accelera inovaţia şi adaptarea. Automatizarea este esenţială, mai ales în contextul presiunii pe forţa de muncă. România are acum o oportunitate unică - dar trebuie să construim platforme solide de implementare“, a explicat Daciana Popescu.
Conf. univ. dr. ing. Florin Drăgan, rector, Universitatea Politehnica Timişoara
► Avem nevoie de o strategie comună pentru a seta obiective, iar pentru această strategie trebuie să ne gândim care este rolul Timişoarei. Există strategii la nivel de companii care, bineînţeles, trebuie să ţină cont de companiile-mamă din străinătate; companiile româneşti au propriile strategii. Există o strategie sau am început să văd la Consiliul Judeţean o strategie, una la primărie sau elemente de strategie. Trebuie să ne gândim împreună cu liderii din zona companiilor private.
► Politehnica s-a deschis şi a fost întotdeauna deschisă pentru o colaborare şi o dinamică foarte puternică cu sectorul privat, să vedem cum putem gândi lucrurile în viitor, în următorii ani - nu neapărat 50 de ani, pentru că e puţin mai greu să gândim peste 50 de ani - dar cum putem seta acum lucrurile ca peste 50 de ani, poate, un alt rector al Politehnicii să poată să facă referire la această generaţie din Timişoara, care a gândit lucruri într-un anume fel.
Ilian Nistor, regional sales manager, Vodafone România
► Cred că predictibilitatea şi implementarea serviciilor de inteligenţă artificială ne pot ajuta; nu o să elimine toate problemele, asta e clar, dar ne pot ajuta în zona de marketing, ne pot ajuta în zona financiară şi ne pot ajuta foarte mult în zona de servicii.
► Sugestia şi sfatul meu pentru fiecare antreprenor, pentru fiecare IMM în momentul de faţă, este să adopte digitalizarea. Încercaţi, dar faceţi asta alături de un consultant care să dea predictibilitate businessului, astfel încât să nu devină un impediment în dezvoltarea ulterioară a firmei.
Atilla Simo, prodecan IEE, Universitatea Politehnica Timişoara
► Viitorul ne spune că trebuie să avem parteneriate solide atât cu mediul privat, cât şi cu celelalte universităţi din Europa şi din lume, ca să avem o viziune concretă care nu se rezumă la un punct de vedere, ci la un orizont. Am auzit de multe ori de „ecosistem“, un ecosistem din care UPT face parte.
► Noi încercăm să contribuim la acest ecosistem prin conferinţe internaţionale şi naţionale, prin evenimentele noastre - Tech Talks. Deci noi suntem aici, încercăm să fim o componentă vie a tot ce înseamnă acest hub tehnologic.
Andrei Munteanu, cofondator şi CEO, Cowork Timişoara
► Cred într-un viitor în care creăm produse locale pentru pieţe globale şi cred că putem să facem asta în Timişoara. Cred într-un moment în care avem un echilibru între mai mulţi antreprenori de tehnologie care, într-un dans cu companiile mai mari, pot să creeze produse împreună, pot să fie clienţi, să aibă relaţii de clienţi-furnizori între ei, sau pot să ajungă chiar să dezvolte produse împreună, ca şi companiile mari să aibă poate noi game de produse.
► Creşterea de până acum ne-a dus în locul în care suntem, dar ne-a făcut şi „confortabili“, iar din confort nu iese prea multă inovaţie, nu prea iese progres mai acerb.
Sabin Totorean, country senior officer, Nokia România
► Dezvoltarea nu o poate face o singură companie. Principalul element este colaborarea şi dezvoltarea de ecosisteme de inovare pe care trebuie să le avem între noi şi, aici când spun „noi“, vorbesc despre companiile multinaţionale, cum este Nokia, cum sunt alte companii din zona de automotive - precum Continental şi alte companii.
► Colaborarea trebuie să ne unească cumva, să ne împingă mai mult în zona aceasta de ecosistem care ar putea fi un diferenţiator în piaţă, dar noi nu putem să facem asta singuri.
Daciana Popescu, finance director, Plexus
► O întrebare, când vorbim de AI şi digitalizare, ar fi nu dacă suntem gata să o adaptăm, ci dacă avem baza de date capabilă să o susţină. Pe piaţă sunt companii care folosesc sisteme care nu sunt integrate.
► Fericiţi sunt cei care folosesc sisteme integrate, dar majoritatea companiilor nu folosesc aceste sisteme integrate. Prin urmare, avem baze de date pe care va trebui să le uniformizăm, astfel încât AI să nu fie mai confuz decât noi în momentul în care îi cerem o analiză. Şi cred că asta este provocarea cea mai mare cu care Plexus se va confrunta în următorii ani. Şi cred că asta va fi şi o oportunitate să vedem cum uniformizăm aceste baze de date.
Gabriel Costache, ADR Vest
► Noi în prezent funcţionăm în cadrul unui program care are ca durată anii 2021-2027, care a fost lansat recent, şi începând cu 1 iulie IMM-urile pot depune dosare cu proiecte. În curând vom începe pregătirea pentru următoarea perioadă. Este clar că apelul de digitalizare face parte dintr-un program mai larg.
► Vom pregăti instrumente şi oportunităţi de finanţare inovative, atât prin modul în care vor fi gândite, cât şi implementate. Nu pot să dau detalii pentru că nu sunt încă finalizate, dar vor fi publicate şi supuse consultării publice şi sperăm să avem parte de o participare cât mai largă în construirea şi definirea lor.
Manuela Murariu, profesor, membru fondator, Şcoala Babel
► Mi-a plăcut mult ideea asta: „livraţi-ne copiii cu cunoştinţe teoretice bune şi după aceea ne ocupăm noi de ei mai departe“. Deci cumva am rămas cu ideea asta, că e important pentru ce se va întâmpla peste cinci-zece ani, când copiii vor fi integraţi şi o să aibă un job şi o să contribuie la PIB-ul României.
► Rezonez foarte tare cu ideea de „viaţa cu AI“. Copiii încearcă AI-ul pentru diverse lucruri care lor li se par utile. De exemplu, să facă o temă care nu li se pare relevantă câteodată sau poate nu au timp să o facă sau să o livreze la timp. Important e să înţelegem de ce folosesc AI-ul.
Bogdan Rotunjanu, CIO, ING Bank România
► Timişoara este pentru noi un punct foarte atractiv, care se află în strategia noastră de extindere şi expansiune. Centrele de dezvoltare le avem în Bucureşti şi Cluj. Avem un model hibrid, iar echipele sunt mixte. În Timişoara avem un efectiv de 30 de persoane în zona de software development şi operaţiuni, iar în software development am mers pe skilluri pe care le-am găsit doar aici sau preponderent aici.
► În zona de bancă, facem dezvoltare pe produsele specifice sau soluţii de genul interfeţe de client, partea de web, pe care le folosim aici şi care au potenţialul de a fi preluate de huburi şi duse în toată Europa.
Ligia Ardelean, country manager România şi Bulgaria, Atos Global Delivery Center SRL
► Atos oferă un pool de cunoştinţe, oameni pregătiţi să facă după aceea orice. Aceasta este esenţa, să găseşti o combinaţie foarte bună între corporaţii, care îţi pot pregăti masiv o masă critică de oameni, care după aceea pot fi foarte agili şi se pot muta în zona de start-up.
► Ce facem acum în Atos este să colaborăm cu firme mai mici, care sunt pe zona de start-up, oferă o flexibilitate pe care într-o corporaţie cum suntem noi este greu să o ai. Pentru IT, trei cuvinte sexy în perioada următoare: cybersecurity, cloud şi AI. Sunt trei zone în care cred că nu mai trebuie să aşteptăm.
Valentin Mureşan, consilier personal al primarului Timişoarei pe digitalizare şi smart city
► Ce au făcut multinaţionalele în ultimii 20 de ani este un lucru foarte bun. Au creat ingineri disciplinaţi care ştiu să urmeze un proces foarte bine şi cred că suma minţilor noastre în corporaţii a atins un plafon în Timişoara. Întrebarea este ce putem face ca să avem din nou o curbă ascendentă.
► Trebuie să ne dăm jos mantia confortului. Trebuie să ieşim din mentalitatea bănăţeană şi trebuie să realizăm că nu putem să le distragem atenţia de la contractele venite din afară decât cumva rulând în mintea studenţilor, a inginerilor, filmul antreprenoriatului.
Horaţiu Moldovan, fondator, Lasting System
► Eu cred că, cu cât sunt mai multe multinaţionale în Timişoara, cu atât e mai bine; cu cât sunt mai mulţi antreprenori în Timişoara, cu atât e mai bine şi cu cât sunt mai multe universităţi în Timişoara, cu atât e mai bine. Cu cât mediul este mai eterogen, cu atât este mai bine.
► Cel mai important lucru este piaţa, şi accesul la piaţă este principala problemă a unui start-up sau a unei companii româneşti. În acest moment, în România există un singur unicorn; în Estonia sunt 11 unicorni, deşi este de 10 ori mai mică decât România. Cred că esenţa sau cheia este legată de accesul la piaţă.
Alexandru Plocon, CFO, Continental Tires
► Ce este foarte important pentru noi din punct de vedere tehnologic este că în perioada anterioară ne-am concentrat foarte mult pe conceptul de Industry 4.0, perioadă în care ne-am axat pe digitalizare, am implementat diverse sisteme de monitorizare a stadiilor de producţie, de cunoaştere şi analiză online a datelor din cadrul proceselor de producţie, de monitorizare permanentă a stocurilor în cadrul zonelor de depozitare în ariile noastre de producţie.
► În continuare, ne vom concentra pe conceptul de Industry 5.0, un concept care are în vedere în principiu robotizarea şi o tehnologie de şi mai înaltă clasă.
