„Digitalizarea devine o filosofie a businessului, trebuie să reclădim anumite procese pentru a face faţă clientului de astăzi, care este mult mai pretenţios. (…) Marea provocare pentru România va fi integrarea IMM-urilor pentru digitalizare, pentru că ele au nevoie de o abordare diferenţiată şi de consultanţă. Statul ar trebui să sprijine IMM-urile prin acordarea unor vouchere prin care să apeleze la consultanţă în digitalizare”, a spus Daniel Metz, CEO al furnizorului de servicii software NTT DATA România. El a fost prezent ieri la evenimentul Digital Leadership, organizat de ZF în parteneriat cu Learning Pro, Immochan, BCR şi Genpact.
De asemenea, şeful NTT Data a mai spus că funcţia de Chief Digital Officer ar trebui să existe la nivelul Guvernului, astfel încât acesta să îşi poată da avizul asupra unor proiecte înainte ca acestea să devină obligaţii şi să pună în încurcătură mediul de business, aşa cum s-a întâmplat cu recentele modificări ale Codului muncii cu privire la pontajul salariaţilor.
Despre nevoia unui parteneriat public-privat în vederea transformării digitale a vorbit şi Tatian Diaconu, CEO al dezvoltatorului imobiliar Immochan, care a spus că parteneriatul este o parte componentă a leadershipului digital, alături de încrederea în propriile decizii, în angajaţi şi în clienţi.
„Liderul de astăzi este dependent de încredere şi parteneriat, care pot lua forma like-ului sau share-ului din social media, unde like are legătură cu încrederea, iar share-ul cu parteneriatul. Acest parteneriat trebuie extins şi în sfera public-privat, pentru că altfel România nu se poate dezvolta”, a spus Tatian Diaconu de la Immochan, companie care dezvoltat mallul Coresi din Braşov.
Digitalul presupune transformări la nivel organizaţional, iar modelele de business trebuie transformate. Unele statistici arată că până în 2020 aproape jumătate din totalul forţei de muncă va fi considerată „neangajată”, aici intrând freelancerii, consultanţii, angajaţii agenţiilor de muncă temporară sau roboţii care preiau din sarcinile actuale ale personalului.
„Ceea ce trăim astăzi este o revoluţie, pentru că ne lipseşte predictibilitatea reperelor. Pentru a fi digitală, o companie trebuie să îşi dezvolte noi capacităţi digitale, să înţeleagă modul în care tehnologia transformă societatea”, a spus Cosmina Coman, Managing partner al firmei de training şi consultanţă Learning Pro.
În ceea ce priveşte modul în care companiile îşi pregătesc forţa de muncă pentru a face faţă noilor provocări aduse de digitalizare, experţii spun că, în primul rând, schimbarea trebuie să pornească de la management.
„Este normal ca noua generaţie să fie diferită. Cred că este nevoie de o schimbare majoră la nivel de management, în sensul în care managerii trebuie să îi implice mai mult pe angajaţi. Nu trebuie să ne comportăm ca un părinte care nu a avut timp să stea cu copilul şi îi dă multe jucării ca să compenseze. De asemenea, nu cred că trebuie să ne dezvoltăm anumite competenţe digitale, ci să ne adaptăm competenţele la era digitală în care trăim”, a spus Marian Popa, directorul general al centrului de servicii IT Deutsche Bank Global Tehnology.
Pe de altă parte, intrarea în epoca digitalizării nu trebuie să anuleze trăsăturile de bază ale angajaţilor de care au nevoie companiile, atât în prezent, cât şi în anii care urmează.
„Cred că trebuie să facem un pas înapoi şi să ne întoarcem la principiile şi la valorile de bază, legate de etica muncii. Cred că România poate accelera sau întârzia în epoca aceasta a digitalului în funcţie de cum evoluează etica muncii, angajaţii trebuie să găsească pasiunea la locul de muncă, să le placă ceea ce fac”, a spus Crina Ilie, HR VP Europe & Africa în cadrul furnizorului de servicii de externalizare Genpact, care are 4.000 de angajaţi în România.
Cosmina Coman, managing director, Learning Pro
♦ Există statistici care spun că până în 2020 între 45% şi 50% din totalul forţei de muncă vor fi categorisită ca fiind non-angajată, incluzând aici freelancerii, consultanţii, forţa de muncă plasată de agenţiile de forţă de muncă şi roboţii.
♦ Digitalizarea este un factor catalizator important al digitalului, dar toată digitalizarea din lume nu va face o companie să devină digitală. A fi digital nu înseamnă doar a introduce o aplicaţie mobilă pentru clienţi, ci este despre a profita de o oportunitate dată de tehnologie pentru a redefini un business sau chiar o industrie.
♦ Digitalizarea nu trebuie confundată cu digitalul. Digitalul se referă la o bază largă de tehnologii accesibile şi potenţial disruptive, cum ar fi social, mobil, cloud, analytics şi inteligenţă articifială. Digitalul mai presupune transformări la nivel organizaţional, care presupun să îţi transformi modelele de business.
♦ Transformarea digitală este în primul rând o provocare de leadership. Ca lider trebuie să inspiri şi să capacitezi echipele şi angajaţii cu un set de abilităţi şi un mindset digital.
♦ Provocarea cea mai mare este să inovezi pentru viitor şi să nu digitalizezi trecutul. Ca lider trebuie să inspiri, totul este despre un proces strategic. Invăţarea şi cultura organizaţională sunt factorii critici ai transformarii digitale.
Nicolaie Moldovan, city manager, Primăria Alba Iulia
♦ România are nevoie de digitalizare în aceeaşi măsură în care are nevoie de autostrăzi. Viitorul României înseamnă resetarea educaţiei. România are nevoie de câteva decizii fundamentale pe care să le ia tocmai pentru a sprijini evoluţia prin digitalizare.
♦ Trebuie să ne înconjurăm de oameni care sunt mai buni decât noi, de oameni care să ne ofere argumente atunci când critită o decizie.
Sergiu Manea, CEO, BCR
♦ Digitalizarea înseamnă un nou mod de a colabora, de a crea. Mai înseamnă faptul că primeşti un feedback aproape instantaneu a ceea ce faci. De aceea modul în care construieşti trebuie să fie colaborativ şi în interior şi în exterior.
♦ Ar trebui să fim foarte atenţi în momentul în care definim digitalizarea. Digitalizarea înseamnă un întreg ecosistem, este ca un iceberg. Chipul iceberg-ului este interfaţa dintre furnizor şi clientul care solicită un produs sau un seriviciu.
♦ În fapt, a fi sau a nu fi digital înseamnă a avea capacitatea de a lua deciziile rapid. Dacă digitalizarea aduce o mare disrupere, aceasta este în primul rând în modul în care luăm decizii şi în modul în care ne asumăm că acele decizii sunt greşite.
♦ Digitalizarea aduce disrupere în modul în care evoluăm, este foarte clar că vor fi mereu organizaţii care acţionează în cascadă. Este foarte clar că noua dogmă este agilitatea.
♦ Economia românească este divizată şi fragmentată, există anumite ziduri construite. O economie digitală trece peste toate aceste zidurile. Viitorul economic al României stă în educaţie. Educaţia 2.0 este dezideratul cel mai important pentru noi.
Tatian Diaconu, CEO, Immochan România
♦ Cred că liderul de astăzi este într-un fel în zona de like şi share. Like are legătură cu încrederea, încrederea poate fi descompusă în mai multe zone: încrederea pe care o ai în tine, care îţi dă echilibru şi îţi permite să ai o viziune, dar şi încrederea în ceilalţi, care poate fi privită ca pe o capacitate ca alţii să te urmeze. Share-ul este partea care înseamnă parteneriat. Una dintre caracteristicile pe care liderul de astăzi în mod sigur şi le dezvoltă este această capacitatea de a crea parteneriate de lungă durată.
♦ Digitalul a adus aceasta grabă, viteză. E timpul să considerăm ca digitalul joacă acelaşi rol pe care apa, canalizarea sau energia o joacă în casă.
♦ Acest parteneriat trebuie extins în relaţia privat-public, pentru că în România nu se poate dezvolta doar printr-un parteneriat public şi nici printr-o abordare exclusivă a mediului privat.
♦ Pentru mine digitalul înseamnă atitudine, este o stare de spirit.
Decebal Făgădău, primar, municipiul Constanţa
♦ În ziua de astazi nu poti fi lider fără digital, în momentul în care alegi să candidezi la postul de primar trebuie să alegi ce tip de primar vrei să fii. Astăzi nu poţi să faci absolut nimic dacă nu eşti constient că trăim într-o era digitală.
♦ Digitalizarea vine cu transparenţă, cu implicare şi atunci este mai greu să ascunzi lucruri. Liderii sunt într-o continuă schimbare de conduită în funcţie de ceea ce îşi doreşte lumea.
♦ Networking-ul între oraşe este esenţial. Din acest parteneriat nu trebuie să lipsească mediul privat şi mediul educaţional. Cu cât este mai mare comunitatea cu atât este mai greu să implementezi lucrurile.
Violeta Luca, Retail Director Metro Cash & Carry
♦ Clientul astăzi a învăţat să folosescă ceea ce oferă companiile, este foarte pretenţios şi cere multe lucruri. Este foarte important ca firmele să aibă o politică de tip give and get. (n. red. - oferă şi vei primi).
♦ Clientul de astăzi vrea lucrurile repede, proximitatea fiind un cuvânt de ordine. De asemenea, pe lângă rapiditate, clientul vrea servicii şi produse de calitate.
Marian Popa, director general, Deutsche Bank Global Tehnology
♦ Nu cred că trebuie să ne dezvoltăm competenţele digitale, cred că trebuie să ne adaptăm competenţele erei digitale în care trăim. Au mai fost perioade de genul acestora, este normal că lumea se schimbă şi că apar alte competenţe.
♦ Este normal ca generaţia actuală să fie diferită, este normal ca lucrurile să continue. Cred că este nevoie de o schimbare majoră din partea managementului, a manierei în care trebuie să implicăm noile generaţii. Ne comportăm ca un părinte care nu are timp de copilul lui, dar în schimb îi dăm jucării să îi umple timpul şi apoi este surprins că nu se comportă aşa cum şi-ar dori.
♦ Peste 60% din angajaţi îşi dau demisia din cauza problemelor pe care le au în relaţia cu managerii pentru că la interviu li se promite ceva, iar apoi nu li se oferă.
Voicu Oprean, CEO, AROBS - Transilvania Software
♦ Schimbarea este singura constantă în viaţa noastră. Angajaţii sunt reticenţi la schimbare. Schimbarea trebuie facută din interior, nu din exterior, degeaba noi, ca manageri, vrem să schimbăm ceva.
♦ Este important ca liderii să îşi transforme acele 90% din gânduri negative în gânduri pozitive, să privim spre viitor cu optimism, pentru că altfel nu se poate.
Armin Hopp, founder&president, Speexx Germania
♦ Leadershipul este despre viziune şi despre a avea anumite obiective. De asemenea, liderii au nevoie de oameni potriviţi care să îi ajute şi să execute. Rolul unui lider este acela de a găsi şi de a se înconujura de oameni mai buni ca el.
♦ Angajaţii trebuie să fie lăsaţi să gestioneze anumite părţi din procese sau proiecte în interiorul companiei pentru a fi motivaţi şi pentru a-şi dezvolta abilităţile antreprenoriale. Sigur, antreprenoriatul/ intraprenoriatul nu este pentru toată lumea, dar este benefic pentru organizaţie şi pentru angajat ca oamenii să simtă că au un aport important la dezvoltarea businessului.
Daniel Metz, CEO NTT DATA România
♦ Clienţii noştri au devenit foarte pretenţioşi. Înainte să cumperi cauţi să vezi ce părere au alţii despre acel produs sau serviciu. Companiilor le este frică de transparenţă la care sunt supuse uneori, le este frică de puterea clientului.
♦ Implusul de a realiza digitalizarea trebuie să plece de la conducerea companiei, de la management. Statul ar putea să sprijine IMM-urile prin acordarea voucherelor pentru a beneficia de această consultanţă în digitalizare.
Dan Mărculescu, managing partner Fullscreen Digital
♦ Scalabilitatea unor modele ţine de resurse umane, singurul lucru pe care îl poţi face este să codifici know-how-ul în algoritmi şi să ajuţi acele resurse umane să amplifici impactul pe care îl au la fiecare etapă.
♦ La Fullscreen Digital, facem şi strategii digitale pentru diferiţi clienţi, dar avem şi un instrument prin care analizăm comportamentul consumatorilor în malluri, supermarketuri sau smart city-uri.
Crina Ilie, HR VP Europe& Africa, Genpact
♦ Digital nu înseamnă neapărat tehnologie. Cred că în România ceea ce ne poate întârzia sau accelera în zona aceasta a digitalului este etica muncii, adică cum facem să ne placă ceea ce facem la locul de muncă.
♦ Asa cum s-a întamplat de a lungul anilor, vor exista transformări în ceea ce priveşte job-urile. Cu siguranta că vor disparea anumite job-uri odată cu roboţii. Totuşi rasa umană este una dintre cele mai adaptabile, dar are în egală măsură o mare aversiune la risc.
Alexandru Mihailciuc, Global Solution Lead, UiPath
♦ Sunt companii care sunt create a fi digitalizate cum ar fi Amazonul sau Tesla, care nu au nevoie de un chief digital officer, pentru că toţi sunt digital officers. Dar există şi companii clasice, cum este cazul Carrefour, care probabil are nevoie de un Chief Digital Officer, care să impună strategia de digital. Tesla a adus în industria auto un nou model, iar ceilalţi urmăresc acest trend. Prin urmare, auzim de Chief Digital Officer la Daimler, la BMW, dar la Tesla nu, pentru că nu are nevoie.
♦ O tehnologie, un chatbot, o platformă online de cumpărare este doar o bucăţică din întreg puzzle-ul ce reprezintă experienţa digitală pentru client. Loialitatea clienţilor în online este fragilă, pentru că nu există doar o interacţiune iniţială pe un website, ci pentru ca un produs să ajungă în două ore de la comanda online e nevoie de o digitalizare în zona de middle şi de back office a unui furnizor.
