• Leu / EUR4.6639
  • Leu / GBP5.2762
  • Leu / USD4.1179
Special

ZF Digital Summit 2018. Unde este ecosistemul de start-up-uri IT din România: există capital de investit, dar nu există suficientă cultură antreprenorială şi curaj

ZF Digital Summit 2018. Unde este ecosistemul de start-up-uri IT din România: există capital de investit, dar nu există suficientă cultură antreprenorială şi curaj

Discuţia a fost precedată de o analiză a performanţei Ro­mâniei în materie de digita­li­zare în ultimii zece ani, realizată de Eugen Schwab-Chesaru - vice­preşedinte pentru Europa Centrală şi de Est al companiei de cercetare şi consultanţă Pierre Audoin Consultants. Concluzia cercetării a fost aceea că România este mult în urma unor ţări mai mici.

„Cehia investeşte în fiecare an dublu faţă de România în echipamente, dublu în software, de două ori şi jumătate mai mult în servicii. La un PIB egal cu al României, piaţa locală de IT din Cehia este de 2,5 mai mare. Ungaria, ţară cu PIB inferior României, cu o populaţie la jumătate, are o piaţă de servicii de IT cu 50% mai mare. Polonia, o ţară de două ori mai mare decât România, cu un PIB de 2,5 ori mai mare decât al României, are o piaţă de IT de 4 ori mai mare. Slovacia, cu o treime din populaţie şi cu o jumătate din PIB, are piaţă de servicii de IT cu 13% mai mare”, a declarat Eugen Schwab-Chesaru. „Dacă ne uităm la aceste ţări ca la o referinţă unde ne-am dori să vedem România, către care ar trebui să privească cei care încearcă să creioneze un parcurs al ţării, ne dăm seama că nu sunt doar nişte cheltuieli în IT, aceste lucruri arată un fapt extrem de important, arată practic evoluţia, eficienţa şi nivelul de dezvoltare al unei ţări. (...) Câteva puncte care au frânat dezvoltarea pieţei locale de IT din România: companiile de IT care erau concentrate pe promovarea şi vânzarea de produse, servicii pe piaţa locală, au schimbat complet direcţia către dezvoltarea de centre de livrare pentru clienţi din afara României şi această scădere a interesului pentru piaţa locală s-a văzut şi în modul în care le-a scăzut apetitul pentru educare, promovare la nivel local. În condiţiile acestor investiţii, a apărut fenomenul prin care practic toate costurile au crescut foarte mult, în special cele legate de resursa umană. Crescând costurile, toate serviciile s-au scumpit pe piaţa locală”, a adăugat reprezentantul PAC.

 

O explicaţie pentru această evoluţie este şi că statul nu are o entitate care să-i coordoneze eforturile de digitalizare, a declarat Ovidiu Ghiman - director executiv comercial pe segmentul business în cadrul Telekom România. „Observăm că nu există o entitate la nivelul statului care să coordoneze definirea şi implementarea strategiilor în acestă direcţie. Mă uit la statul român ca la o companie complexă  care are nevoie de o entitate care să aibă rolul de definire şi implementare a strategiei”, a afirmat reprezentantul Telekom.

 

 

Ce au declarat invitaţii prezenţi la eveniment

 

Valerica Dragomir, director executiv al ANIS

♦ Avem unicornul născut în România (UiPath – n.red.) şi anul acesta sunt anunţaţi să intre mulţi bani de investiţii pe piaţă în zona de start-up. Dacă ne uităm pe un orizont de timp de cinci ani şi ne întrebăm de ce nu a crescut zona de start-up, vedem că nu au fost bani de investiţii. Acum lucrurile încep să se schimbe.

♦ Includem companii mari, avem 40% din cifra de afaceri a sectorului. Nu suntem rupţi de zona de start-up-uri, de mai bine de cinci ani vorbim constant despre inovaţie, ne uităm la ce poate să însemne industria noastră.

♦ Suntem implicaţi mai activ în zona asta (de start-up-uri – n.red.) de un an şi jumătate, prin interacţiunea cu start-up-uri, investitori şi programe de suport pentru start-up-uri, am început să avem o vedere mai de ansamblu asupra pieţei.

 

Carmen Sebe, partner la Gecad Ventures

♦ Legat de start-up-urile din ţară, este o mare diferenţă între Bucureşti şi restul ţării. Este mult mai multă informaţie, evenimente, acces la bani în Bucureşti versus Cluj chiar. Sunt comunităţi şi în Cluj, Iaşi etc., dar nu este efervescenţa, nu sunt mijloacele care sunt în Bucureşti. România este foarte concentrată în jurul Bucureştiului, dar ar trebui să ne uităm la dezvoltarea ţării în ansamblul ei.

♦ Unui start-up îi trebuie trei lucruri pentru a reuşi: bani, curaj şi noroc. Este greu să găseşti programatori, nu poţi plăti un programator la preţul de pe piaţă la început. Nişte relaxări fiscale pentru start-up-uri ar fi senzaţionale.

♦ Sunt câteva start-up-uri care m-au impresionat, vreo patru. Pot spune de TypingDNA, care este o megacompanie şi cred că va ajunge departe. SymphoPay, care este iarăşi foarte bună.

 

Liviu Drăgan, preşedinte Druid

♦ La nivel macro, ce ar trebui să se întâmple ca start-up-urile să fie mai efervescente este o relaxare a resurselor aflate în companii multinaţionale, care, cu maturitatea şi experienţa lor dobândită în multinaţionale, să se apuce de start-up. Ar trebui o motivare ca resursele din companiile multinaţionale să revină în piaţa pentru a crea un produs. De multe ori există o migraţie care nu se vede a resurselor pentru a face suport pentru diferite produse şi aceste resurse le-am pierdut pentru că ele lucrează pentru IT-ul altor companii în loc să lucreze pentru IT-ul nostru.

♦ Decizia de a face un start-up e dată de convingerea mea profundă că şansa IT-ului în România sunt start-up-urile. Circa 80% din resursele umane sunt antrenate în procese de outsourcing. Pentru a putea lucra în produse, soluţia este fascinaţia start-up-urilor, şansa creşterii în IT-ul românesc.

 

Vlad Ardeleanu, director general al Superbet

♦ Superbet s-a dezvoltat ca retail la nivel de agenţii de stradă, din 2015 a evoluat către o companie de tehnologie. Am fost un start-up pe tehnologie, lansând platforma noastră mobilă în 2015 şi am început cu cinci oameni într-un departament de IT. Astăzi departamentul are sute de oameni, avem hub de tehnologie la Bucureşti şi am cumpărat două firme de tehnologie anul acesta în Croaţia pentru care am plătit peste 20 mil. euro.

♦ Un start-up are nevoie de finanţare, pentru că este foarte greu să plăteşti programatorii la început, sunt costuri din ce în ce mai mari ca infrastructură. Provocarea este management expectations (aşteptările de business – trad.), pentru că atunci când ai un angel investor, acesta se aşteaptă să primească ceva în schimb.

 

Radu Constantinescu, managing partner, Qualitance

♦ Este un moment bun pentru start-up-uri, în contextul în care există acces la informaţii, tehnologie şi  finanţare şi se găsesc oameni cu experienţă.

♦ Un start-up de succes trebuie să aibă trei ingrediente: să rezolve o problemă reală (multe start-up-uri rezolvă probleme care nu aduc un mare beneficiu consumatorului), să rezolve problema într-un mod revoluţionar şi să folosească tehnologii emergente: AI, blockchain etc.

 

Dan Călugareanu, chairman TechAngels şi proprietar Alliance Computers

♦ 2018 este anul în care pot spune că nu mai avem puncte negre pe harta start-up-urilor. Înainte aveam spaţii de coworking, aveam acceleratoare, dar acum avem tabloul complet în sensul că orice start-up ar veni în acest moment, el nu ar mai ajunge într-o văgăună. Acum ar lovi exact în locul în care are nevoie în acel moment şi va găsi sămânţa necesară pentru a putea merge mai departe.

♦ Avem o lipsă acută a culturii antreprenoriale. Lucrul acesta se vede la nivelul tinerilor de 14-30 de ani. Am mers în licee, în universităţi şi am văzut multă calitate tehnică, multă inteligenţă, dar puţină inteligenţă emoţională şi puţin spirit antreprenorial.

♦ Dacă un start-up ratează, o face în primul rând din cauza calităţii antreprenoriale slabe.

 

Monica Obogeanu, reprezentant Orange Fab; innovation programs manager la How to Web

♦ Faţă de acceleratoarele clasice în care se lucrează împreună cu un start-up timp de trei luni, Orange Fab caută să identifice start-up-urile cu care să colaboreze pe termen lung. Până acum am lucrat cu şase echipe, iar acum avem patru echipe noi din zona infrastructură, energie, tehnologie.

♦ Pe lângă investiţiile făcute la nivel de business angels a început să se vadă şi aplicarea companiilor mari pentru a lucra cu start-up-urile. Dacă din zona de venture vin investiţiile, zona de corporate vine să completeze tabloul prin faptul că ea poate să ofere foarte multe resurse.

♦ Vedem start-up-uri care merg din client în client crescând pe baza veniturilor pe care le obţin.

 

Marius Hanganu, managing partner la Tremend

♦ Estonia are cel mai mare număr de start-up-uri pe cap de locuitor. Dacă acum 20 de ani copiii voiau să devină vedete în muzică, acum vor să fie antreprenori. Este nevoie să vii cu exemple care să împingă imaginaţia mai departe.

♦ În zona de servicii IT lucrurile s-au văzut destul de bine în România, dar cu multe sincope. În loc să ne concentrăm pe a face business, ne concentrăm pe eschivări, şi atunci nu mai eşti concentrat pe a creşte, pe a te dezvolta.

 

Dan Lupu, partner, Earlybird Venture Capital - unul dintre primii investitori în UiPath

♦ Ca sfat pentru start-up-urile româneşti, cred că, în primul rând, ar trebui să aibă o discuţie cinstită cu ei inşişi şi să se întrebe dacă oportunitatea pe care o prezintă este capabilă să ajungă la o valoare de piaţă de cel puţin 200 mil. dolari. Produs bazat pe tehnologie, să se adreseze unei pieţe dacă nu globale, cel puţin regionale.

♦ Pentru noi, piaţa locală nu este suficient de mare ca să ne uităm la jucători locali. Este puţin probabil să investim într-o companie care va activa doar în piaţa locală.

♦ Investim în firme care pot ajunge la dimensiuni de cel puţin 200 de milioane de dolari. Asta nu înseamnă că alte firme în care nu investim nu reprezintă investiţii bune.

♦ Capitalul de investiţii al fondului este de 150 de mil. dolari. Noi investim în toată zona, vedem probabil 90% din firmele care încearcă să ridice capital din zonă. Nu am investit în toate, dar măcar le-am vazut. Faptul că sunt în România, nu înseamnă că mă limitez aici. Din 14 investiţii pe care le-a făcut fondul, eu am făcut 5, 3 în România, una în Bulgaria şi una în Slovacia. Dacă mă uit la fiecare ţară, niciuna nu justifică prezenţa unui fond de dimensiunea Earlybird Venture Capital, din cauză că oportunităţile pot dispărea.

 

Burak Suleyman Yildiran, deputy CEO al Total Soft

♦ România are potenţial în ce priveşte resursele umane, infrastructura pentru IT, penetrarea mobilă. Există uşurinţa de a accesa oportunităţi pentru consumatorii din România.

♦ Asociaţiile de business nu au aşteptat autorităţile să facă un cadru legislativ, au fost pionierii care au încurajat autorităţile să facă acele cadre legislative. Acest lucru a lipsit în ultimii 10 ani în România.

♦ Azi trebuie să mergi spre consumator prin digitalizare, să nu întrerupi procesul de digitalizare.

♦ Din experienţa noastră, digitalizarea a început din interior spre exterior. Când angajaţii s-au digitalizat, ai mai multe rezultate din partea de clienţi. Încercăm să extindem serviciile digitale către angajaţii noştri, chiar de la interviul de angajare.

♦ Digitalizarea ne aduce o platformă de idei, aduce oportunităţi către toţi oamenii să meargă spre pieţele globale. Globalizarea şi digitalizarea merg mână în mână.

♦ Suntem optimişti în ce priveşte piaţa locală. E reputaţie a industriei software şi IT românească. Interesul creşte rapid, avem planuri de investiţii pentru următorii trei ani, vrem să investim în digitalizare.

 

George Didoiu, director Tenant Services Colliers International

♦ S-ar putea să ne confruntăm cu o problemă pentru că o parte din demograficul de o anumită vârstă este în afara ţării. Avem 4 sau 5 milioane de oameni între 20 şi 50 de ani care sunt în afara ţării şi lucrează.

♦ Multe companii pot cădea în capcana de a ajunge la interacţiunea cu mediul digital doar pentru clienţi, nu şi pentru angajaţi.

♦ Adopţia digitală începe cu educaţia. Există produse extraordinare, dar nu sunt oameni care să-i ajute pe consumatorii finali, să-i înveţe să le folosească.

♦ În mediul corporaţiilor şi cel imobiliar tehnologia îşi face simţită prezenţa, clădiri de birouri tot mai inteligente, deja vorbim de recepţii inteligente, accesul în parcarea subterană se va face cu citirea plăcuţei maşinii. Există un proiect în lucru care va fi gata în august 2019 care are astfel de procese digitale.

♦ Real estate este un trendsetter în ce priveşte zona de digital. Produsele din zona de office din România, cu puţine excepţii, sunt la nivelul celor din Europa de Vest. Vom întâlni tot mai mult de astfel de tehnologii în zona de real estate, în malluri şi clădiri de birouri.

 

Roxana Petre, business development manager, MasterCard România

♦ În urmă cu zece ani MasterCard a fost pionier în tehnologia contactless, iar acum aceasta este cea mai cunoscută modalitate de plată.

♦ Revoluţia contactless a adus România pe locul cinci în Europa în ceea ce priveşte modalitatea de plată la comercianţi şi pe locul zece în lume în ceea ce priveşte adoptarea tehnologiei contactless.

♦ La comercianţi, două din trei tranzacţii sunt contactless. Avem portofolii în care 9 din 10 tranzacţii sunt contactless, în cazul companiilor emitente de tichete de masa.

♦ Majoritatea cardurilor sunt contactless, iar cele noi au tehnologia integrată, lucru care pune o bază solidă plăţilor de mâine.

♦ Pentru a creşte ponderea plăţilor cu carduri încurajăm companiile mici şi le aşteptăm să-şi ia POS-uri.

♦ Potrivit BNR, la începutul S2/2018 numărul de carduri emise ajunge la 16 milioane, iar dacă adăugăm şi cardurile companiilor care emit tichete de masă, numărul ar ajunge la 18 milioane de carduri. Din acest total, MasterCard are o cotă de piaţă de 56%.

♦ Din 2019 va intra în vigoare directiva serviciilor de plăţi PSD2, care vine cu reglementări ce pot fi privite ca oportunităţi pentru companiile din piaţă.

 

Ovidiu Ghiman, director executiv comercial pe segmentul business al grupului Telekom

♦ Deşi accesul la internet este unul foarte bun, competenţele digitale ale românilor nu sunt la un nivel la fel de ridicat. Suntem pe ultimul loc la indicele DESI (Digital Economy and Society Index) din punctul de vedere al digitalizării economiei.

♦ Piaţa software şi de servicii IT este o piaţă care a crescut în volume de business. Exporturile au crescut şi pun o presiune foarte mare pe piaţa forţei de muncă IT&C.

♦ Nu există o entitate la nivelul statului care să coordoneze definirea şi implementarea strategiilor în această direcţie. Mă uit la statul român ca la o companie complexă care are nevoie de o entitate care să aibă rolul de definire şi implementare a strategiei.

♦ O altă componentă care ajută la dezvoltarea digitalizării se referă la digitalizarea pornită din interiorul companiei.

♦ Cu procese automatizate putem să satisfacem cât mai mulţi clienţi. Interacţiunea cu clienţii noştri se realizează preponderent prin intermediul platformelor digitale.

 

Andreea Ioniţă, deputy general director&chief strategy  E.ON România

♦ Încercăm să facem trecerea către un furnizor integral de servicii. Ne uităm atent la ce se întâmplă în piaţă, încercăm să anticipăm nevoia clientului, dezvoltăm canale de interacţiune digitală cu clienţii.

♦ Digitalizarea înseamnă inovaţie, cale de a reduce costurile şi perspectiva internă. Digitalizarea e prezentă, toţi jucătorii sunt deja pe acest drum.

♦  Piaţa e cea care dă semnale în acest sens, sunt deja jucători în piaţă care au început digitalizarea, dar e în continuare reticenţă din partea clienţilor.

♦ Lipsa unui grad de digitalizare la nivel de ţară vine şi din neîncredere, nu există educaţie digitală. În zona de distribuţie avem iniţiative de montare de contoare inteligente, avem 250.000 de contoare inteligente montate anul trecut, sunt planuri pentru încă 150.000 în următorii doi ani.

♦ Avem două parteneriate, unul cu Google prin care se poate monitoriza potenţialul energetic pe care îl au locuinţele şi un parteneriat cu Microsoft care aduce o platformă software prin care la nivel de locuinţe se pot monitoriza toate dispozitivele din casă care generează enegie.

 

Alexandru Mihailciuc, global presales lead, UiPath

♦ Adaptabilitatea produsului nostru în zona sectorului public este absolut estenţială. Guvernul Statelor Unite a adoptat programul nostru la scară largă. Sunt departamente întregi, vorbim de mii de roboţi. În România nu există colaborare în acest sens. Pe lângă SUA, colaborăm cu guvernul Angliei. Avem contracte cu Danemarca şi Suedia

♦ În România, în sectorul privat avem multe iniţiative, cu Banca Transilvania sau cu BCR, de exemplu.

♦ Sunt pesimist din punctul de vedere al adopţiei dingitalizării în administraţia publică, nu cred că acest lucru se va întâmpla foarte curând, dar sunt optimist vizavi de mediul privat şi cred că odată ce se va ajunge la un anumit nivel de digitalizare în mediul privat acest lucru va pune presiune şi pe mediul public.

♦ În România e capacitate, am avut oameni curioşi, conectaţi la era digitală. Sunt antreprenori locali care au reuşit. Nu cred că este vorba numai de o lipsă de cadru legislativ, este vorba de lipsa unei strategii de ţară, ce vrem să facem, unde vrem să mergem şi să ne plasăm.

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6639
Diferență: 0,0086
Ieri: 4.6635
Azi: 4.1179
Diferență: -0,2519
Ieri: 4.1283
Azi: 5.2762
Diferență: -0,1722
Ieri: 5.2853
Azi: 4.0856
Diferență: -0,3682
Ieri: 4.1007