• Leu / EUR4.9430
  • Leu / GBP5.7237
  • Leu / USD4.7005
Special

ZF ESG Summit 2022: ESG, pilonul dezvoltării sustenabile. Principiile de ESG oferă companiilor accesul la pieţe noi şi la o finanţare mai facilă. Educaţia este un punct cheie în a face lucrurile într-un mod sustenabil

ZF ESG Summit 2022: ESG, pilonul dezvoltării sustenabile. Principiile de ESG oferă companiilor accesul la pieţe noi şi la o finanţare mai facilă. Educaţia este un punct cheie în a face lucrurile într-un mod sustenabil

Autor: Ramona Cornea, Cristian Bellu

18.05.2022, 00:07 479

Zsuzsa Bereschi, Horváth: „Prin faptul că produsele sau serviciile noastre sunt sustenabile, noi oferim o încredere atât clientului nostru, cât şi reglementatorului.“ Nicolas Pleşea, Agista: „Urmărim cât din cifra de afaceri vine din zona verde, ne uităm la cum îşi fac cheltuielile şi cât de pregătiţi sunt din punct de vedere al guvernanţei corporative.“ Ioana Gheorghiade, BCR: „Avem un program în care dezvoltăm produse speciale pentru a încuraja accesul la active sau anumite procese eficiente energetic.“ Alexandra Maier, ING Bank: „Obligativitarea raportării de ESG se va duce şi către companiile mijocii.“

Principiile de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG) oferă accesul companiilor la pieţe noi şi la o finanţare mai facilă, iar educaţia este un punct cheie în a face lucrurile în un mod sustenabil, a fost una dintre concluziile conferinţei ZF ESG Summit 2022: ESG, pilonul dezvoltării sustenabile.

Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu BCR, Immofinanz, Liberty Steel, Skanska, ING Bank, Telekom România, Philip Morris România, Agista, Aqua Carpatica, Bucharest Real Estate Club, Carrefour, Deloitte, Horváth, Ijdelea&Asociaţii, NNDKP, One United Properties, Premier Energy, ROCA X şi PwC România.

„Noi recomandăm întotdeauna să ne uităm la beneficii, la oportunităţi, la avantajele pe care le aduc principiile ESG. Pe piaţa de capital, conformarea cu principiile ESG ne oferă accesul la pieţe noi, ne creşte posibilitatea de a penetra mai adânc pieţele pe care acţionăm. Prin faptul că produsele sau serviciile noastre sunt sustenabile, sunt corecte din punct de vedere social, avem o guvernanţă potrivită, noi oferim o încredere atât clientului nostru, cât şi reglementatorului, legislatorului din ţară. Practic, oferim o încredere mediului“, a declarat Zsuzsa Bereschi, senior manager, Energy and Green Transformation în cadrul companiei Horváth.

Nicolas Pleşea, senior investment manager în cadrul fondului de investiţii Agista, un fond de investiţii în curs de autorizare din grupul Impetum, alături de Roca Investment şi Roca X, afirmă că urmăreşte şi ce pondere din cifra de afaceri a unei companii vine din energia verde atunci când analizează o posibilă investiţie.

„Agista este un fond care investeşte preponderent în companii care îşi văd viitorul pe Bursa de Valori, ceea ce ne face din start un avocat al ESG-ului. Urmărim cât din cifra de afaceri vine din zona verde, ne uităm la cum îşi fac cheltuielile şi cât de pregătiţi sunt din punct de vedere al guvernanţei corporative pentru că este un pas uriaş pentru un antreprenor să discute şi să ia decizii într-un Board“, a detaliat el în cadrul conferinţei.

Ioana Gheorghiade, director executiv al Direcţiei Managementul Riscului Corporate în cadrul BCR, afirmă că dezvoltă produse speciale pentru firme şi oameni care dezvoltă produse şi procese eficiente energetic.

„Un alt palier foarte mare este reprezentat de politicile noastre de finanţare, iar aici avem un program în care dezvoltăm produse speciale atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru persoanele juridice pentru a încuraja accesul la active sau anumite procese eficiente energetic. Avem Casa Mea Natura, care este un credit ipotecar verde şi reprezintă o proporţie mare din finanţările acordate, avem şi cardurile care se emit având la bază materiale reciclate, începând din anul 2021“, a spus ea. 

Alexandra Maier, manager de sustenabilitate în cadrul ING Bank, spune că obligativitarea raportării de ESG se va duce şi către companiile mijocii.

„Acţiunea se va face simplu. Avem reprezentanţi inclusiv pe acest palier de business mediu, companii medii şi mici. De fapt, tot principiul de aici este să înglobezi în diverse arii din companie principiile de sustenabilitate. Să vii cu o propunere pentru astfel de companii. În acest moment lucrăm la un credit pentru astfel de companii.”

Iulian Nedea, General Manager, Simtel, o companie românească de inginerie şi tehnologie afirmă că ceea ce ne împiedică să facem lucrurile sustenabil este educaţia.

„Ne-ar lua foarte mult ca lucrurile să ia o altă turnură şi să vedem rezultate în un mod rapid, iar aici văd o soluţie în care regulile să fie cumva în contrapartidă cu educaţia. Un duşman mare al sustenabilităţii în momentul acesta este legat de subvenţii. Dacă am avea reguli clare, dacă am avea o piaţă liberă, oamenii s-ar uita cu mult mai multă atenţie să-şi eficientizeze consumul, să selecteze gunoaiele“, a detaliat el în cadrul conferinţei.

 
 

Ioana Gheorghiade, director executiv, Direcţia Managementul Riscului Corporate, BCR

Este clar că suntem într-o perioadă de tranziţie, o tranziţie care are drept referinţă anul 2050 în care există şi o alianţă bancară Net-Zero, la care a aderat şi Erste, acţionarul BCR.

Este important pentru companii ca să vadă ce ar trebui să facă pentru a ajunge să fie cât mai eficiente şi să genereze cât mai puţine emisii de carbon. Aici depinde şi în funcţie de sectorul de activitate. Pentru unii este foarte uşor, iar pentru alţii nu este atât de uşor.

Cred că cea mai importantă este conştientizarea şi după aceea vin o grămadă de unelte care susţin acest lucru. Este un apetit şi din partea noastră, a BCR, şi nu numai de a susţine aceste finanţări. Asta nu înseamnă că nu susţinem companii care încă tatonează zona de ESG.

 

Ruxandra Vodă, director comunicare, Telekom România Mobile

Dacă ar fi să traducem acţiunile ESG în viaţa de zi cu zi noi, angajaţii, ne ajutăm indirect clienţii să fie mai protectori cu mediul. Procesul de digitalizare, de exemplu, al interacţiunii clientului cu o companie, aduce mai puţin consum de hârtie pe de-o parte, prin emiterea de facturi electronice, iar pe de altă parte mai puţin consum de benzină, prin reducerea drumurilor la sediul instituţiei.

Toate aceste idei care vin din orice departament al unei organizaţii, şi mai ales idei menite să îmbunătăţească experienţa clientului se traduc la final şi în beneficii în domeniul sustenabilităţii.

O altă idee se referă la cum consumăm mai eficient sau cum consumăm mai puţină energie. Avem o reţea 100% din resurse regenerabile de energie, dar instalarea de panouri fotovoltaice, conectarea antenelor la astfel de produse, duce mai departe ideea de reducere a energiei electrice.

 

Corina Dimitriu, partener audit & assurance, Deloitte România

Este foarte important să realizăm importanţa acestui moment în care ne aflăm din punct de vedere al legislaţiei şi al tendinţei autorităţii europene, cât şi din punct de vedere al educaţiei mediului de afaceri în această materie.

Personal, uitându-mă la ceea ce se întâmplă, cred că suntem în momentul în care smartphone-ul a apărut pe piaţă şi a schimbat societatea, suntem la momentul în care lumea începe să conştientizeze ESG-ul, dar nu îşi dă seama de impact. Impactul pe care ESG îl are asupra mediului de afaceri este similar cu ceea ce smartphone-ul a avut asupra societăţii şi asupra digitalizării.

Societatea trebuie să conştientizeze că ESG nu este o chestiune de conformitate, este o chestiune de supravieţuire. Societatea nu-şi permite să nu fie atentă la ceea ce se întâmplă.

 

Petru Ştefănuţ, CEO, TTS

Anual asigurăm un transport fluvial de circa 8 milioane de tone de marfă. O barjă încarcă 1.200 de tone, echivalentul care ar putea fi transportat cu 60 de camioane sau cu un tren de marfă.

În UE transportul pe ape interne reprezintă circa 70% din transportul de marfă către export, în afara UE şi 40% din transporturile făcute între ţările UE.

Culoarul pe Dunăre a devenit tot mai important. Transportul nu ar fi fost posibil dacă nu s-ar fi realizat hidrocentrala de la Drobeta-Turnu Severin, care reprezintă doar o latură din ce s-a implementat pe linia de sustenabilitate. A fost rezolvată problema de trafic, pentru că până în acel moment, în zonă, navele erau remorcate cu locomotiva de pe uscat, iar a doua îmbunătăţire extraordinară a constat în producţia de energie electrică.

 

Andrei Ivan, project director, Skanska

Sustenabilitatea ajunge să aibă o importanţă tot mai mare în raportările non financiare. În timp, importanţa elementelor financiare raportate va fi egalată de elementele nonfinanciare pentru că este important să faci profit, dar mai important este cum faci acel profit pentru investitori.

Într-o clădire construită de noi lucrează în jur de 2.000 de angajaţi. O clădire verde este descrisă de noi ca fiind sustenabilă. Pentru companie, ESG este egal cu sustenabil, un concept foarte complex, cu focus pe partea de mediu (E), partea de social (S) şi partea de guvernanţă (G). Este un obiectiv la care lucrează absolut toate unităţile de business si acestea se cascadează la nivel de proiect.

Atunci când dezvoltăm un proiect verde trebuie să avem în vedere nu numai obiectivele acestea, ci şi dovezile pentru uilizatorii clădirii în primul rând, pentru investitori, pentru că noi vindem clădirile de birouri, şi nu în ultimul rând pentru acţionari. Suntem o companie listată la bursă şi pentru acţionari este important să venim cu aceste dovezi pe care le strângem la nivel de grup şi le raportăm anual într-un raport de sustenabilitate.

 

Iuliana Pănescu, head of treasury, Premier Energy

În România am implementat deja politicile de sustenabilitate pe care grupul nostru le are de foarte multă vreme. Practic, începând cu 2015, când a fost adoptat Acordul de la Paris, se vorbeşte de sustenabilitate sub o altă formă. Avem drept ţintă câteva obiective de dezvoltare durabilă pentru că suntem într-o economie care se mişcă.

Implementăm şi încercăm să uniformizăm iniţiativele pe care grupul le-a adoptat în alte ţări.

Suntem foarte activi în sfera de mediu. În 2021 am făcut primul pas în sfera producţiei de energie electrică din surse regenerabile prin achiziţia unui parc eolian în Tulcea.  Este o integrare pe verticală a businessului nostru, dar încercăm să fim activi şi participaţi în sfera de mediu.

Se vorbeşte peste tot de tranziţia către energia verde, iar hidrogenul joacă un rol etrem de important în acest sens.

 

Mihai Precup, secretar de stat, Ministerul Finanţelor

Din punctul meu de vedere, românii trăiesc dintotdeauna în limitele ESG. Problema aceasta a venit odată cu epoca industrializării, epoca de consum şi o întâlnim foarte mult în mediul urban şi în zonele industrializate ale României. O companie care respectă  politica de ESG este o companie care în procesul decizional de dezvoltare nu afectează şi nu periclitează celelalte companii din ecosistem.

Parcursul spre clubul ţărilor dezvoltate presupune şi anumite reforme, iar una dintre reforme este adoptarea unui cod de guvernanţă corporativă la nivelul întreprinderilor de stat. Ministerul de Finanţe este cel responsabil să prezinte acest draft, suntem în curs de negociere cu OECD.

Astăzi, Guvernul României are deja anumite proiecte în domeniul acesta verde care ar putea fi finanţate din resurse strânse de pe piaţa de capital.

 

Bogdan-Radu Bălănişcu, secretar de stat la ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

Sumele pe care le gestionăm la nivelul ministerului Mediului din perspectiva ESG şi mai ales din perspectiva a ceea ce înseamnă perioada următoare, sunt cele mai mari din ultimii zece ani. Discutăm de ordinul miliardelor de euro care sunt alocate pentru programe ce ţin de mediu, indiferent dacă discutăm de staţii de colectare, de insule digitalizate pentru colectarea selectivă a deşeurilor la nivelul oraşelor sau de bani pentru împăduriri.

Nu toţi banii vin prin Ministerul Mediului. O parte din banii care afectează mediul atunci când sunt cheltuiţi în sensul priorităţilor pentru care au fost desemnaţi vin şi prin alte ministere. De exemplu, pe partea de exploatări forestiere, o parte din sprijinul financiar vine prin ministerul Agriculturii şi nu prin cel al Mediului.

 

Cristian Sporiş, vicepreşedinte corporaţii, Raiffeisen Bank

La nivel de regulatoriu încă nu au venit criterii clare despre care va fi consumul de capital pentru o finanţare verde sau una ”brown”. În momentul de faţă, este o perioadă de pregătire. Vor fi unii care se vor pregăti din timp şi vor fi alţii care o vor face atunci când legislaţia le-o va impune.

Există două macrotrenduri în economia mondială: digitalizarea şi sustenabilitatea mediului. Partea de sustenabilitate a rămas un pic în urmă, însă cu acestă inflaţie va fi ajutată foarte rapid să evolueze, acest trend va fi accelerat foarte puternic în perioada următoare.

Clienţii care vin cu un proiect care este şi sustenabil au un beneficiu de preţ.

 

Iulian Stanciu, preşedinte executiv, eMAG

Ideea de ESG, sustenabilitate, noi am înţeles-o în un echilibru, o distribuţie corectă a valorii pe care noi o producem între toţi stakeholderii care stau la masă. Aici vorbim despre clienţi, angajaţi, furnizori, comunitate şi mediu.

Rolul meu a fost să balansez această valoare. Aici, rolul CEO-ului, al boardului într-o companie este să se asigure că valoarea este corect distribuită. În momentul în care unul dintre stakeholderi este dezavantajat, pe termen lung compania va pierde.

Educaţia în ceea ce priveşte ESG-ul am început-o de mult. Educaţia este principalul factor pentru progres, atât la nivel individual, cât şi la nivel de societate. Am considerat că promovarea acestei idei, cât şi acţiunea în zona aceasta sunt importante.

 

Monica Movileanu, partener de audit şi lider al departamentului de consultanţă, contabilă şi pieţe de capital, PwC România

Sunt schimbări semnificative din punct de vedere al reglementării ESG şi aici este important să ştim că există deja reglementări în vigoare. La nivelul României, din păcate, avem la acest moment o directivă europeană veche pentru sustenabilitate. O aşteptăm pe cea nouă, care o să vină cu schimbări majore. Cea veche impune în acest moment doar o declaraţie nonfinanciară făcută de companiile care sunt mai mari de 500 de angajaţi. Este singurul aspect obligatoriu în acest moment şi de aceea este şi această lipsă de date suficiente pe care investitorii să se poată baza.

Dacă ne uităm în piaţă sunt în jur de 20%  de companii care au rapoarte de sustenabilitate pregătite în conformitate cu standardele de raportare GRI, standarde de raportare internaţională. Chiar la firmele listate la bursă sunt puţine companii care au aceste rapoarte de sustenabilitate bine făcute.

 

Roxana Ionescu, partener, NNDKP

Există un efect în cascadă al criteriilor ESG. Ştiu că focusul este întotdeauna pe societăţile listate, care sunt primele vizate de cerinţe sau societăţile care urmează să acceseze creditare în condiţiile în care băncile au ajuns să fie foarte active în acestă zonă, dar apare efectul în cascadă.

Societăţile care sunt vizate sunt în prima linie. Ele lucrează cu furnizori, care chiar dacă nu ar vrea să acceseze o finanţare pe bursă sau un credit bancar vor ajunge să fie forţaţi de către clienţii lor să facă acest lucru. Este important să se înţeleagă că efectul acesta nu o să fie numai la eşantionul companiilor cu peste 500 de angajaţi.

Auditul vine să analizeze şi să identifice nu numai ce trebuie făcut, dar şi ceea ce se face şi care adresează jumătate sau mai mult dintr-un deziderat care este şi în criteriile ESG.

 

Alexandra Maier, manager sustenabilitate, ING Bank

Obligativitarea raportării de ESG se va duce şi către companiile mijocii. Acţiunea se va face simplu. Avem reprezentanţi inclusiv pe acest palier de business mediu, companii medii şi mici. De fapt, tot principiul de aici este să înglobezi în diverse arii din companie principiile de sustenabilitate. Să vii cu o propunere pentru astfel de companii. În acest moment lucrăm la un credit pentru astfel de companii.

Dincolo de produs, o zonă foarte importantă este partea de consiliere pe subiectul ESG. Ce presupune acesta, cum îţi îmbunătăţeşti amprenta energetică, ce faci concret în zona de eficienţă. Aşadar, propunem un mix pentru companii medii cu produse şi informaţii utile.

ING a intermediat împreună cu alte bănci a doua emisiune de obligaţiuni verzi pentru NEPI. 500 mil. euro, bani care merg către îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădirile lor – centre comerciale.

 

Zsuzsa Bereschi, senior manager, Energy and Green Transformation, Horváth

Noi recomandăm întotdeauna să ne uităm la beneficii, la oportunităţi, la avantajele pe care le aduc principiile ESG. Pe piaţa de capital, conformarea cu principiile ESG ne oferă accesul la pieţe noi, ne creşte posibilitatea de a penetra mai adânc pieţele pe care acţionăm.

Prin faptul că produsele sau serviciile noastre sunt sustenabile, sunt corecte din punct de vedere social, avem o guvernanţă potrivită, noi oferim o încredere atât clientului nostru, cât şi reglementatorului, legislatorului din ţară. Practic, oferim o încredere mediului.

Foarte important este că putem să ne optimizăm costurile. Tot ceea ce ţine de mediu trebuie privit şi din punct de vedere al economiei, al reducerii consumului şi, ca atare, de o reducere a costului.

 

Nicolas Pleşea, senior investment manager, Agista

Noi ne uităm la colectarea deşeurilor şi reciclare. Atunci când vine vorba despre ESG, ne uităm la eficienţă energetică, la energie regenerabilă, la decarbonizare în diferitele ei forme şi la zona de guvernanţă corporativă.

Agista este un fond care investeşte preponderent în companii care îşi văd viitorul pe Bursa de Valori, ceea ce ne face din start un avocat al ESG-ului. Urmărim cât din cifra de afaceri vine din zona verde, ne uităm la cum îşi fac cheltuielile şi cât de pregătiţi sunt din punct de vedere al guvernanţei corporative.

Nu prea avem de ales, este vorba de supravieţuirea noastră ca specie. Peste cinci ani nu vom putea să mai stăm la plajă, iar peste 10 ani probabil nu vom mai avea apă. Schimbarea climatică este cea mai mare oportunitate de inovare a planetei.

 

Remus Dănilă, head of IR and business development, BVB

Hidroelectrica poate fi un emitent foarte interesant pentru foarte mulţi investitori. O bună parte dintre ei nu sunt activi acum în România pentru că fie nu avem companii de această natură, fie nu avem companii suficient de mari pentru a le atrage în piaţa locală.

O listare la Bursa de Valori Bucureşti a Hidroelectrica are şanse bune să atragă în piaţa locală investitori care în prezent nu sunt activi şi care nu văd oportunitate pe piaţa de capital de la Bucureşti.

Unde sunt oportunităţile va fi alocat şi capitalul, iar România este o ţară membră UE, care respectă reglementările în vigoare la nivel european. În consecinţă, credem că listarea Hidroelectrica este o ocazie foarte bună pentru a atrage foarte mult capital care în prezent nu se uită la România.

 

Iulian Nedea, general manager, Simtel

Ceea ce ne împiedică să facem lucrurile sustenabil este educaţia. Ne-ar lua foarte mult ca lucrurile să ia o altă turnură şi să vedem rezultate în un mod rapid, iar aici văd o soluţie în care regulile să fie cumva în contrapartidă cu educaţia. Un duşman mare al sustenabilităţii în momentul acesta este legat de subvenţii.

Dacă am avea reguli clare, dacă am avea o piaţă liberă, oamenii s-ar uita cu mult mai multă atenţie să-şi eficientizeze consumul, să selecteze gunoaiele. 

Beneficiarii serviciilor noastre motivează decizia lor prin faptul că se gândesc la mediu şi că vor să reducă amprenta de carbon. Se gândesc şi la faptul că preţul la energie este unul ridicat şi astfel îşi eficientizează costurile. Pe de altă parte, se gândesc că pot să ia finanţări mai uşor.

 

Ciprian Lăduncă, managing partner, LCL Advisory

Cu ce ar trebui început sunt două concepte: aliniere şi implicare. Legat de aliniere, este extrem de important să existe o aliniere a intereselor companiei şi a acţionariatului. Este un proces cu care trebuie început pentru că astfel se stabileşte planul de implementare atunci când discutăm orice transformare legată de ESG.

Un rol important atunci când vorbim despre această aliniere între acţionar şi companie îl are consiliul de administraţie. Când vorbim despre implicare, este foarte important ca o companie să fie aliniată, direcţionată către ESG nu doar declarativ, ci toată organizaţia să înţeleagă tot ce se întâmplă compania să facă şi ceea ce se aşteaptă din partea fiecăruia să fie realizat.

Respectarea cerinţelor din partea de mediu a ESG generează cele mai multe investiţii.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9430
Diferență: -0,0546
Ieri: 4.9457
Azi: 4.7005
Diferență: 0,6208
Ieri: 4.6715
Azi: 5.7237
Diferență: -0,0367
Ieri: 5.7258
Azi: 4.9319
Diferență: 0,793
Ieri: 4.8931