♦ O eficientizare a cadrului legislativ şi reducerea birocraţiei ar reprezenta primele măsuri care ar accelera semnificativ tranziţia către sustenabilitate ♦ Trebuie să avem o viziune clară, să privim spre viitor şi să planificăm cu atenţie ce vom face în următorii 5-10 ani, nu doar să ne concentrăm pe profitul din acest an.
Integrarea criteriilor ESG devine tot mai mult un factor strategic de diferenţiere pentru companii, cu impact direct asupra competitivităţii şi accesului la finanţare. În acelaşi timp, valorificarea sustenabilă a resurselor locale – fie că vorbim despre capital uman, energie regenerabilă sau parteneriate comunitare – este esenţială pentru construirea unor modele de afaceri reziliente şi durabile, reprezintă câteva dintre concluziile participanţilor la conferinţa ZF ESG Summit 2025 organizată luni de Ziarul Financiar.
„ESG reprezintă o prioritate strategică şi, totodată, un factor important de diferenţiere pe piaţă în contextul actual. În plus, adoptarea acestor principii poate fi şi profitabilă. Când vorbim despre sustenabilitate este esenţial să adoptăm o abordare bidirecţională: din interior către exterior – adică modul în care, ca organizaţie, contribuim la sustenabilitatea altor companii şi la reducerea impactului nostru asupra mediului, iar pe de altă parte trebuie să existe o aliniere a proceselor şi fluxurilor noastre operaţionale pentru a integra principiile ESG în activitatea curentă“, a spus Ana Nedea, director de strategie şi dezvoltare de business în cadrul grupului de inginerie şi tehnologie SIMTEL şi preşedinte al AREVDD.
Cea de-a patra ediţie a ZF ESG Summit 2025 a fost realizată cu sprijinul Philip Morris România, Vodafone, ING, Edenred, BRD, Alpla, Carrefour, Simtel, Carbon Tool, Nepi Rockcastle, Forvis Mazars, nHOOD, Premier Energy, Stratos, Synesgy, Safety Coffee, JW Marriott.
Din perspectiva lui Andrei Dobre, director comercial top corporate în cadrul BRD Groupe Société Générale, tranziţia către sustenabilitate are nevoie de un efort comun din partea companiilor, societăţii civile şi ONG-urilor, care să exercite o presiune constructivă asupra instituţiilor statului. Totul trebuie să pornească de la un cadru legislativ coerent, capabil să traseze direcţii clare şi riguroase pentru acest proces.
Ideea a fost susţinută şi de Simona Anghel, sustainability project manager la Stratos Management, companie de consultanţă în mediu şi sustenabilitate.
„Este important să menţinem un ritm constant în direcţia tranziţiei către sustenabilitate şi să nu pierdem din vedere acest obiectiv. O eficientizare a cadrului legislativ şi o reducere a birocraţiei ar fi primele măsuri care ar accelera semnificativ acest proces. De asemenea, o reducere a poverii fiscale ar putea sprijini concret mediul de afaceri în a face paşi clari în această direcţie. Trebuie să avem o viziune clară, să privim spre viitor şi să planificăm cu atenţie ce vom face în următorii 5-10 ani, nu doar să ne concentrăm pe profitul din acest an“, a spus Simona Anghel.
Dacă în urmă cu câţiva ani departamentele de ESG erau privite ca o excentricitate sau un moft, astăzi ele generează rezultate concrete, iar rolul lor în structura companiilor a devenit tot mai important, susţine Mario Creţu, director corporate affairs şi mediu în cadrul Carrefour, unul dintre cei mai mari actori din comerţul local, cu vânzări anuale totale de peste 3,5 mld. euro. „Sustenabilitatea nu mai este doar un concept, ci o realitate concretă în care trăim cu toţii. Ea devine o responsabilitate palpabilă, iar companiile simt tot mai mult nevoia să ducă ceva înapoi în societate“.
În orice decizie de investiţie, componenta socială trebuie să fie un criteriu esenţial şi bine evaluat. Astfel, un business conectat la comunitate şi sensibil la provocările acesteia îşi consolidează poziţia pe piaţă şi construieşte relaţii durabile, consideră Selda Stanciu, project manager Fabrica Petrila, proiectul care urmează să fie dezvoltat de grupul Monsson în Valea Jiului prin programul Tranziţie Justă.
„În momentul în care stabilim o investiţie, trebuie să analizăm cu atenţie componenta socială şi să identificăm nevoile reale ale comunităţii. Atunci când te implici activ în comunitate, afacerea are mai multe şanse să aibă succes“.
Laurenţiu Viorel Gîdei, secretar de stat, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului
► Sunt multe componente de sustenabilitate în proiectele, programele guvernamentale. Avem programe sustenabile pe căi ferate, RABLA, RABLA Plus, economia circulară, Start-up Nation.
► Antreprenorii sunt cei care vor da o direcţie economică de dezvoltare prin accesarea acestor programe şi proiecte în derulare.
► Nu aş mai miza foarte mult pe preţul mic al forţei de muncă ca avantaj competitiv, pentru că nu mai este realitate. Sunt foarte multe aspecte pe care România le poate explora şi investitorii pot să le găsească atractive, nu doar forţa de muncă calificată.
Mario Creţu, director corporate affairs şi mediu, Carrefour
► Până în urmă cu câţiva ani, departamentele de ESG erau văzute ca ceva excentric, rolul lor în companii a devenit tot mai mare. Nu mai putem vorbi de un concept, ci de o realitate.
► Rolul nostru de retailer alimentar este să ducem o alimentaţie sănătoasă, dar şi să facem educaţie.
► Peste 90% din furnizorii de marfă proaspătă provin din România. E un proces de învăţare şi pentru ei, pentru cooperative şi furnizori mici. E un mit că producătorii locali nu au loc pe rafturile magazinelor.
► RetuRo rezolvă doar o parte din problema reciclării, avem multe alte materiale care trebuie reciclate.
Magdalena Gibney, group head of sustainability, NEPI Rockcastle
► NEPI Rockcastle încearcă să fie unul dintre cei mai mari producători de energie. Am început în 2022, cu panouri solare amplasate pe clădirile noastre, o investiţie de 34 milioane euro, şi vrem să investim încă 100 mil. euro până în 2026 în energie. Este o linie de business profitabilă
► Când construim facem sondaje pentru a vedea ce vor consumatorii, ce îşi doresc de la centrele comerciale. Nu vrem să creăm blocaje, ci să facilităm accesul, să dezvoltăm comunitatea, să creăm joburi noi.
► Băncile cer îndeplinirea unor targheturi atunci când discuţi un credit verde.
Răzvan Nica, CEO, BuildGreen and CarbonTool
► Sunt clădiri în Bucureşti care se află pe primele două-trei locuri la nivel mondial ca sustenabilitate. Avem proiectul Coresi Braşov, de regenerare urbană, care respectă principiile de sustenabilitate.
► Amprenta de carbon a devenit foarte relevantă, un indicator KPI foarte important pentru performanţă. Avem un tool de calcul pentru amprenta de carbon, din 2022-2023.
► În companii, partea de ESG se loveşte de partea de business, de profitabiliatate. Managementul pune în balanţă cu concurenţa şi cu performanţa financiară. Raportarea ESG trebuie simplificată.
Iulia Iana, director de marketing, HILS Development
► Modul în care construim va defini calitatea vieţii celor care vor locui acolo. Proiectele noastre sunt poziţionate lângă transport în comun, mai ales metrou, dar şi lângă zone cu facilităţi, pentru a putea locui şi munci lângă casă.
► Ne concentrăm şi pe regenerările urbane. În zona Republica avem 18 hectare într-un proiect mixt-use, pentru a reda oraşului zone abandonate.
► 90% din materialele de pe şantiere vin de la producători locali. Utilajele sunt preponderent hibride sau electrice. Materialele folosite în apartamente sunt de la furnizori aliniaţi al normele ESG.
Adrian Stănuşoiu, proprietar, Crilelmar
► La ESG ar trebui să adăugăm încă o literă. O, de la optimism. Avem soluţii, putem face schimbări în bine. Nimeni nu o să vină să facă pentru noi. Nu cred că putem funcţiona fără plastic pentru că el este în 80% din produsele de pe piaţă. Dar trebuie să fim inteligenţi şi să îl reciclăm.
► Reciclăm acum materiale din România. RetuRo e un program bun, dar nu suficient. Putem recicla tot ce e în jurul nostru. Există tehnologii la nivel european.
► O familie din Târgu-Jiu are nevoie de un venit net de 9000 lei pentru o viaţă corectă. Cam de aici plecăm cu salarizările.
Marius Gavrea, sustainability manager, ING Bank România
► Noi în ING global, în ceea ce priveşte interpretarea datelor, încercăm să măsurăm intensitatea emisiilor de carbon ale clienţilor noştri. O bancă poate să aibă un impact foarte mare asupra sustenabilităţii prin impactul pe care îl are asupra clienţilor.
► Atunci, pe baza unor măsurători ştiinţifice rezultate din ghidurile Science Based Target Initiatives, care îţi acreditează planul de tranziţie către net zero. Atunci noi colectăm date de la clienţii noştri mari şi vedem cum arată intensitatea emisiilor lor, pe baza targhetelor pe care le oferă SBTI în acelaşi timp cu companii care sunt în acelaşi segment.
Laura Negrisoiu, sustainability director, Forvis Mazars in România
► Din experienţa noastră de anul acesta, lucrând cu companiile raportoare, au fost şi experienţe pozitive, mai ales pentru cele care au raportat de mai mult timp pentru că aceste standarde le-au ajutat să vadă mai bine legăturile dintre datele pe care le aveau, să se asigure că sunt corecte, dar să îşi bazeze acţiunile în acelaşi timp pe date reale.
► Pe de altă parte, sunt şi companiile care au început anul acesta pentru prima dată în noiembrie şi trebuia să termine până în februarie. Aici, situaţia a fost puţin mai complicată pentru că singurul lucru pe care şi l-au dorit a fost să treacă de audit şi mai vedem.
Roberto Lunazzi, ESG partners enhancement & GRI certified sustainability professional, CRIF
► Suntem într-un peisaj de evoluţie rapidă a reglementărilor, deci nu este aşa uşor ca o companie să îndeplinească cerinţele, să-şi menţină valoarea şi să producă venituri pe termen lung. Acestea ar fi principalele provocări. Pentru a le putea face faţă este important să se implice şi echipa intern şi poate să participe la worshop-uri.
► De asemenea, ar trebui folosite resurse externe dacă este nevoie pentru a obţine datele mai uşor, eventual să ceară ajutorul unui expert pentru că tema ESG nu a ajuns la maturitate. La IMM-uri în general există o lipsă de informaţii privind ESG.
Gabriela Piştalu, head of property and assets services, nHOOD
► Încercăm să ne uităm şi noi din ce în ce mai mult către zona ESG. În zona de centre comerciale, ce gestionăm noi zilnic, principalii furnizori sunt furnizori care la rândul lor prestează servicii de facility management sau furnizori care vin şi ne ajută în managementul deşeurilor.
► Noi am început de 1 an şi jumătate două mari proiecte de managementul deşeurilor în două mari centre comerciale sub formă de proiect-pilot din care în unul dintre ele am creat o logistică care pleacă dinspre chiriaş până la punctul final de ridicare şi reciclare a deşeurilor astfel încât cel puţin să cunoaştem cine a adus ceva la zona în care colectăm deşeurile, dacă le-a sortat şi depozitat în mod corespunzător şi în ce cantităţi.
Vasile Jurcă, primar, Petrila
► Am reuşit să merg într-un schimb de experienţă în Polonia, dar acolo contextul este cu totul altul. Din informaţiile pe care ni le-au dat ei, Polonia este dependentă în proporţie de 80% de producerea energiei pe cărbune.
► La noi situaţia este altfel, pentru că avem infrastructură pe hidro foarte bună, nucleară, eoliană şi fotovoltaică. Ce am preluat de acolo ca exemplu de bune practici, am vizitat o exploatare minieră care a fost închisă şi ulterior transformată în muzeu. Luând exemplul acesta ne-am luptat ca Mina Petrila care a fot închisă în 2015 să nu o radem aşa cum era solicitat de către Complexul Energetic şi minister.
Lelia Mancaş, marketing, communication & CSR director, Edenred România
► Strategia de sustenabilitate şi ESG se declină din misiunea de business şi din felul în care ne desfăşurăm activitatea.
► Colaborăm cu autorităţi publice, mediul privat şi organizaţii nonguvernamentale pentru implementarea unor programe care să promoveze obiceiuri alimentare sănătoase în şcolile din România.
► Ne propunem ca, în perioada următoare, aceste programe să fie avizate şi integrate în programa şcolară.
► Anul acesta am elaborat un ghid de alimentaţie sănătoasă, realizat în colaborare cu nutriţionişti, medici şi bucătari specializaţi în pregătirea meselor calde.
► Până în prezent, programul a fost adoptat de peste 7.000 de şcoli, iar ghidul a fost accesat de mai mult de 5.000 de ori.
► Este un prim pas important în construirea unei abordări preventive în ceea ce priveşte nutriţia copiilor.
Ana Nedea, director de strategie şi dezvoltare de business SIMTEL, preşedinte al AREVDD
► ESG reprezintă o prioritate strategică şi, totodată, un factor important de diferenţiere pe piaţă în contextul actual. În plus, adoptarea acestor principii poate fi şi profitabilă.
► Când vorbim despre sustenabilitate, este esenţial să adoptăm o abordare bidirecţională: din interior către exterior – adică modul în care, ca organizaţie, contribuim la sustenabilitatea altor companii şi la reducerea impactului nostru asupra mediului.
► Pe de altă parte, este vorba despre o abordare internă, care presupune alinierea proceselor şi fluxurilor noastre operaţionale pentru a integra principiile ESG în activitatea curentă.
► Conform legislaţiei intrate în vigoare în 2025, avem obligaţia de a extinde raportarea pe lanţul valoric, în funcţie de partenerii şi colaboratorii noştri.
► Este esenţial să ne asigurăm că şi aceştia integrează criteriile ESG în activitatea şi procesele lor, aspect deosebit de important pentru coerenţa şi credibilitatea întregului demers de sustenabilitate.
Andrei Dobre, director comercial top corporate, BRD Groupe Société Générale
► Cea mai mare parte a finanţărilor verzi acordate de BRD vizează sectorul energetic.
► Ne referim în special la companii mari, pe care le cunoaştem bine şi în care avem o prezenţă puternică pe piaţă.
► Vorbind de sustenabilitate, avem expunere de credit în numeroase sectoare. Energia este liderul, dar suntem prezenţi şi în domenii precum healthcare şi industria auto. De asemenea, finanţăm proiecte şi în alte sectoare de utilităţi, cum ar fi apa
► În ultimii trei ani, 2022-2024, am avut finanţări sustenabile de 1,3 miliarde de euro.
► Obligaţiunile verzi sunt un instrument financiar deja existent pe piaţa din România şi care a fost accesat de anumite companii.
► Obigaţiunile verzi reprezintă o sursă de finanţare echivalentă cu alte opţiuni disponibile. Alegerea celei mai potrivite surse financiare trebuie făcută în funcţie de contextul economic şi de nevoile specifice ale companiei.
Simona Anghel, sustainability project manager, Stratos Management
► În primii ani de raportare nu este obligatorie stabilirea unei strategii clare, însă construirea şi implementarea acesteia reprezintă pasul esenţial în tranziţia către un model de business sustenabil.
► Trebuie să menţinem un pas constant către această tranziţie, nu trebuie să uităm de ea.
► O eficientizare a cadrului legislativ şi reducerea birocraţiei ar reprezenta primele măsuri care ar accelera semnificativ tranziţia către sustenabilitate.
► De asemenea, o diminuare a taxelor poate constitui un element important ce ar sprijini mediul de afaceri în a face paşi concreţi în această direcţie.
► Trebuie să avem o viziune clară, să privim spre viitor şi să planificăm cu atenţie ce vom face în următorii 5-10 ani, nu doar să ne concentrăm pe profitul din acest an
Selda Stanciu, project manager Fabrica Petrila, Monsson
► Fabrica de la Petrila este un proiect dedicat producţiei de componente pentru industria energiei regenerabile.
► Vom produce atât componente pentru sistemele de stocare, cât şi echipamente specializate, precum un aparat pentru curăţarea panourilor fotovoltaice şi un sistem de măsurare a gradului de murdărire al acestora.
► Ne aflăm în etapa de avizare a proiectului, urmând să obţinem în curând autorizaţia de construire şi să demarăm licitaţia pentru lucrări.
► Proiectul va crea peste 40 de locuri de muncă, pe care ne dorim să le ocupăm în principal cu persoane din zona Văii Jiului şi din localitatea Petrila.
► Anual, instruim aproximativ 5.000 de tehnicieni în industrie, atât pentru piaţa din România, cât şi pentru cea externă. Ne concentrăm pe formarea acestora în zonele unde au loc investiţiile, pentru a sprijini dezvoltarea forţei de muncă locale. Dispunem, de asemenea, de mai multe centre mobile de instruire în ţară.
