Special

ZF Health & Pharma Summit '22. Ziua 2. Mesajul antreprenorilor din Sănătate: Investim în infrastructură şi echipamente, deschidem spitale noi, dar fondurile să urmeze pacientul

ZF Health & Pharma Summit '22. Ziua 2. Mesajul antreprenorilor din Sănătate: Investim în infrastructură şi echipamente, deschidem spitale noi, dar fondurile să urmeze pacientul

Evenimentul ZF a adunat speakeri din spitale de stat, spitale private dar şi clinici de stomatologie, furnizori de echipamente şi specialişti din piaţa asigurărilor de sănătate.

Sistemul de sănătate are nevoie de investiţii în infrastructură, dar şi în echipamente de înaltă tehnologie pentru a răspunde cererii în creştere pentru servicii medicale, iar fondurile ar trebuie să urmărească pacientul, indiferent de sistemul în care acesta alege să meargă - de stat sau privat. Acestea sunt câteva din concluziile din a doua zi a evenimentului ZF Health &Pharma.

Conferinţa a fost organizată de Ziarul Financiar, cu sprijinul partenerilor Dent Estet, DR. Leahu, Roche, Antibioticem ARPIM, Bondoc&Asociaţii, CTP, Cushman&Wakefield Echinox, Filip&Company, HTSS, Farmacia Dna, IqVia, Medicover, Pwx, Respiro by A&D Pharma, Sanador, Servier, Siemens Healthineers, Stada, Terapia, UNSAR.

„Cei doi ani de pandemie au văduvit pacientul de prevenţie, astfel că este loc mare de creştere în piaţa de sănătate, indiferent dacă este privată sau publică. Faptul că avem posibilitatea să suplinim cu specialişti din alte zone şi să oferim servicii medicale la distanţă este un alt lucru important”, a declarat Florinela Cîrstina, director general, Medicover Romania, unul din cei mai mari jucători de pe piaţa locală.

Ea mai spune că focusul Medicover este pe construcţia noului spital, cu 200 de paturi în Bucureşti (Pipera), în 2023. „Vrem să aducem un nou concept de spital şi să aducem pacienţilor un alt tip de abordare, vom avea un robot Da Vinci şi în Cluj - care ne duce şi în direcţia reducerii zilelor de spitalizare. (...) Noi ne stabilizăm, din punct de vedere al construcţiilor de spitale, am operaţionalizat 300 de paturi ultimii doi ani în Cluj şi Oradea”, a adăugat ea.

Cererea pentru intervenţii minim invazive este în creştere, privaţii au  investit în roboţi Da Vinci.

„Cererea pentru intervenţii cu robotul Da Vinci este în creştere. Chirurgia robotică face parte din categoria de chirurgie minim invazivă. Robotul are avantaje clare. Pe lângă amploarea inciziei este şi confortul pacientului. Imaginea la robot este cea mai bună, vedem tot ce este nevoie, gradul de profunzime”, a spus medicul Bogdan Marţian, şef Secţie Chirurgie Generală, Director Medical al Spitalului Clinic Sanador.

Nevoia de servicii medicale este mare iar sistemul de sănătate are nevoie de investiţii atât în sectorul public, dar şi privat.„Dacă vrem să creştem, trebuie să construim şi privatul trebuie să construiască. Noi am construit două spitale în timpul pandemiei. Până la finalul anului 2025 vine următoarea investiţie cu un spital cu 100 de paturi. Acum validăm un proiect nou. Cea mai mare realizare este faptul că investitorii din zona privată au dus investiţiile şi în zona de recuperare, de geriatrie, pentru că până acum au evitat să facă astfel de investiţii. Toate spitalele private construite până acum, în Bucureşti cel puţin, s-au bazat pe chirurgie”, a spus Wargha Enayati, fondator, Enayati Medical City.

Pacientul are nevoie de servicii complete, de la consultaţie la terapie completă. „Avem un al doilea spital pe care îl construim chiar acum. Vorbim de 60 de paturi de spital, dar ideea de bază este cea a integrării serviciilor. Am ajuns la concluzia că serviciile trebuie să fie complete, de la prima consultaţie până la terapia completă şi atunci, dincolo de paturi, vorbim şi de radioterapie, două buncăre, de investigaţii CT, RMN, Angiograf, chirurgie cardiovasculară şi intervenţională”, a spus Bogdan Pană, director cercetare şi dezvoltare la Ovidius Clinical Hospital, cel mai mare spital privat din Dobrogea.

 

Piaţa stomatologică, în creştere

Cei mai mari jucători din piaţa stomatologică au planuri de creştere în continuare, iar educaţia, atât a pacienţilor, cât şi a antreprenorilor din domeniul medicinei dentare sunt două motoare importante pentru creşterea pieţei.

Perspectivele în această industrie vizează extinderea în continuare pentru antreprenorii care au mizat pe dezvoltarea unor reţele de clinici, pentru a veni astfel cât mai aproape de pacienţi.

În plus, digitalizarea este cheia pentru a le uşura munca medicilor stomatologi şi pentru a scurta timpul de aşteptare pentru un pacient.

 

Dr. Ionuţ Leahu, fondator şi CEO al Reţelei de Clinici Dentare

Noi nu avem concurenţă, medicii stomatologi nu se angajează la stat dar am venit în sprijinul satului şi ne-am avizat să putem pregăti specialişti. Oricum făceam asta pentru că rezidentul stomatolog stătea în spital până la o anumită oră şi apoi venea la noi pentru a continua pregătirea. Suntem în continuare interesaţi de asta, avem şi o clinică socială de stomatologie, unde tratăm şi pacienţi fără venituri, acolo am creat şi un centru de pregătire pentru rezindenţi unde am pus la dispoziţie colaboratorii. După trei ani aceştia pot intra într-o echipă. Aici avem mult de lucru, în zona de educare a medicului stomatolog pentru că trebuie să livreze şi o experienţă bună pacientului. E un domeniu competitiv şi fragmentat, unde pacientul are de unde să aleagă.

Creşterea vine din programele de pregătire pentru medici, din educaţia pacientului şi pentru că suntem prezenţi în toate zonele ţării – în 13 oraşe din România. Noi putem să rezolvăm absolut toate problemele. Pacientul, de cele mai multe ori, aşteaptă până când îşi dă seama că are o problemă  gravă şi abia apoi ajunge la stomatolog şi îl întreabă de ce procedează aşa, încercăm să producem o schimbare.

 

Dr. Bogdan Marţian, şef secţie Chirurgie Generală, director medical al Spitalului Clinic SANADOR, Preşedinte al Consiliului Medical SANADOR

Robotul chirurgical are avantaje clare. În primul rând, chirurgia robotică face parte din categoria de chirurgie minim invazivă. Iar pe lângă amploarea inciziei, un avantaj îl constituie şi confortul pacientului. Imaginea la robot este cea mai bună, vedem tot ce este nevoie, iar imaginea e stabilă. De asemenea, instrumentele robotice pot ajunge în locurile cele mai greu accesibile din abdomen. Iar un alt element important e precizia mişcării. Avantajele pentru pacient sunt şi ele clare, spre exemplu, el rămâne în zona chirurgiei minim invazive, se vindecă mai rapid, se întoarce la treaba lui mai rapid, practic pacientul e mai satisfăcut.

În Sanador avem un robot, în prezent, dar dacă va fi justificat prin numărul de operaţii mai luăm un robot. Am avut peste 300 de intervenţii chirurgicale în total cu robotul pe care îl avem, iar anul acesta au fost undeva la 160 de operaţii. De asemenea, cererea pentru astfel de operaţii este în creştere.

 

Cristian Taban, director executiv, DENT ESTET

Piaţa de sănătate creşte, ca piaţă, ca atenţie, ca oameni şi echipamente. Şi în stomatologie, România deţine o poziţie bună atât în ceea ce priveşte oamenii şi echipamentele, mai bună decât ţările din jur – cum ar fi Bulgaria. Dar e important factorul uman, ca stomatologii să meargă la eveniment, la conferinţe, la târgurile de echipamente.

Stomatologia în România reprezintă o piaţă de 3,4 mil. lei în 2021, în creştere cu 30% faţă de 2020 şi această piaţă e formată din circa 8.000 de companii de stomatologie, plus cabinete individuale. Primii 20 de jucători din piaţă au o cifră de afaceri de peste 500 mil. lei şi o creştere relevantă în 2021. Dacă luăm cele 3,4 mld. lei din stomatologie şi le raportăm la circa 19 milioane de persoane, dacă socotim conform studiilor că un român din doi merge la stomatolog, înseamnă că un cetăţean român a cheltuit în medie 400 de lei pe sănătatea lui orală, anul trecut.

 

Dr. Florinela Cîrstina, director general al Medicover România

Cei doi ani de pandemie au văduvit pacientul cu alte afecţiuni de prevenţie, astfel că e loc mare de creştere în piaţa de sănătate, indiferent dacă e privată sau publică. Observăm o creştere a nevoii de paturi de spital pentru bolile existente, mai puţin decât pentru o altă pandemie. Ne ducem spre alte oraşe din ţară şi ne aducem aportul la numărul de paturi de spital din Bucureşti cu noul spital din Pipera.

Dacă pacientul a ales sistemul privat nu înseamnă că trebuie să fie văduvit în defavoarea celor care aleg sistemul public. Facem aceeaşi intervenţie, dedicăm acelaşi timp şi acelaşi tip de echipament şi ar trebui ca pacienţii să aibă beneficiul.

Cred că suntem un pic mai prezenţi, am observat că investim mai mult în infrastructrura spitalicească. Cred că în ultimul an, în medicina privată s-a investit foarte mult. Spre exemplu, doar noi am investit aproape 60 mil. euro în spitale şi ambulatorii de specialitate, în ultimele 12 luni, dar trebui să ţinem cont şi de felul în care tratăm pacientul în spitalele publice şi private pentru că pacientul e acelaşi indiferent unde se duce pentru a fi tratat. El plăteşte aceleaşi contribuţii sociale şi trebuie tratat la fel, atât în zona privată, cât şi în cea publică.

 

Claudia Oanea, country head Romania, Siemens Healthineers

Au fost investiţii şi există în continuare investiţii la nivelul sectorului public din România în ceea ce priveşte echipamentele de imagistică. Acestea vor creşte cu atât mai mult cu cât există tot mai multe fonduri europene pentru finanţarea unor astfel de proiecte. Din din punctul nostru de vedere, sectorul privat a fost extrem de dinamic anul acesta. În zona segmentului privat avem o cotă de piaţă de 85% la nivelul unităţilor vândute.

Sectorul privat a ajuns să achiziţioneze echipamente într-un mod extrem de selectiv. Poate că uneori nevoia este chiar supralicitată.

 

Prof. Dr. Anca Coliţă, manager, Institutul Clinic Fundeni

Sunt soluţii de finanţare, dar trebuie să înţelegem că sunt dificil de accesat pentru că, în general, numărul de persoane implicate dintr-un spital în aceste proiecte este foarte redus. Doar cu ajutorul unei echipe bine motivate putem duce la capăt un astfel de proiect. Asta este o problemă cunoscută, faptul că personalul este mult subdimensionat.

Serviciile pe ambulatoriu trebuie decontate pentru ca spitalul să fie interesat să facă asftel de activităţi. La acest moment, cel puţin la Institutul Clinic Fundeni, unde sunt servicii medicale de nişă, noi trebuie să ducem o activitate intensă, să monitorizăm pacienţii şi avem nevoie de un ambulatoriu foarte bine dotat şi organizat. Trebuie să mutăm activitatea în ambulatoriu pentru că pacientul român nu doreşte să stea în spital. Unele afecţiuni beneficiază de decontare aproape de valoarea corectă, dar sunt afecţiuni şi cu risc mare iar decontarea nu acoperă cheltuielile.

 

Bogdan Angheloiu, general manager al centrelor de radioterapie MedEuropa

Estimăm afaceri de circa 80 de mil. lei în 2022, iar până în prezent pare că vom atinge această valoare. În prezent avem patru centre funcţionale - în Constanţa, Bucureşti, Oradea şi Braşov, care sunt în contract cu Casa de Asigurări, iar toţi pacienţii sunt trataţi gratuit. Excepţie fac două tipuri de servicii. Următoarea investiţie e în Iaşi. Terenul e cumpărat, aşteptăm doar autorizaţia pentru a porni dezvoltarea. Până acum am depăşit 50 mil euro investiţie şi 65% este aport de capital şi credit din partea acţionarilor şi 35% credite bancare. În prezent, tratăm între 5.000 – 6.000 de pacienţi pe an. În funcţie de tipul de tratament se pot trata circa 1.100 – 1.200 de pacienţi pe an în fiecare centru pe care îl avem. Iar ca număr de şedinţe de radioterapie au fost făcute peste 80.000 până în prezent.

 

Wargha Enayati, fondator al Enayati Medical City

Sistemul de sănătate trebuie schimbat din zona oamenilor, nu de la infrastructură. Nu cred că statul trebuie să investească în infrastructură până nu găseşte soluţii referitor la angajaţi, la medici, să găsească o soluţie ca aceştia să lucreze într-un sistem de stat care să fie rezonabil pentru toţi. Nu ne ajută să facem ambulatorii în care să investim milioane de euro când medicul nu are niciun avantaj să consulte pacienţii într-un ambulatoriu de stat şi pleacă tot în sistemul privat de sănătate. Facem o investiţie degeaba.

 

Bogdan Pană, director cercetare şi dezvoltare, Ovidius Clinical Hospital

Ne uităm după achiziţii de personal şi pe plan local şi extern. Căutăm oameni, şi încercăm să-i aducem la noi. Achiziţia de oameni este un proces la fel de important ca şi construcţia de infrastructură. Una fără alta nu funcţionează.

Cheltuiala pentru sănătate creşte cu bugetul. Sunt trenduri statistice, pe 20 de ani, care arată că pe măsură ce creşte PIB-ul oamenii cheltuie pentru sănătate. Va fi o presiune foarte mare şi pe stat şi pe privat – costurile de energie, costurile vieţii, costurile legate de resursa umană, dar şi de administrare, mentenanţă.

 

Ioan Simion, fondatorul spitalului privat Sanconfind din Câmpina

În structura cheltuielilor noastre, salariile reprezintă 53% , amortizarea 16%, medicamente, materiale sanitare şi consumabile 12%, prestări servicii 9,3%, în timp ce cheltuielile cu energia au ajuns la 9% de la 5% anul trecut.

Avem o cifră de afaceri de 5-6 mil. de euro, dar ne dezvoltăm organic.

 

Mugur Ardelean, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Elias din Capitală

Există posibilitatea ca spitalele publice să-şi completeze dotările, mai greu, dar se poate. Marea problemă în cazul spitalelor publice o reprezintă spaţiile şi infrastructura funcţională. Chiar dacă facem rost de finanţări pentru achiziţia de aparatură performantă, nu putem să o folosim din constrângerile legate de instalaţiile electrice invechite sau de spaţiile mici.

Criza este de infrastructură, de spaţii cu destinaţie medicală şi de adaptarea clădirilor şi instalaţiilor acestora. Ne gândim la soluţii, nu avem neapărat ajutor în găsirea soluţiilor. Acum, încercăm să derulăm cu ajutorul unui partener privat, o acţiune de reabilitare a întregii instalaţii electrice. Anul acesta începem cu tablourile electrice, însă nu este suficient.

 

Gheorghe Carp, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Oradea

În condiţiile hipertehnologizării spitalelor, am ajuns în situaţia în care, din bugetele spitalelor, dacă este foarte tehnologizat, plăteşti până la 2-3 mil. euro pe an pentru mentenanţă completă.

Când încheiem un contract de furnizare de aparate, estenţial este serviciul de mentenenţă în ore. Piesele vin fără procedură de achiziţie dacă nu este un serviciu full. Ar trebui încheiate contracte de full service pentru toate aparatele importante dintr-un spital, pentru că un inginer oricât de bun ar fi nu se va pricepe niciodată la acestea.

 

Robert Şerban, fondator Gral Medical

Când începem un proiect nou, ne uităm dacă zona este acoperită de segmentul public. Noi suntem interconectaţi unii cu ceilalţi. Statul ar trebui să fie interesat mai repede de calitatea serviciului oferit pacientului şi nu neapărat de cine face investiţia. Nevoia trebuie calibrată cu investiţia, cu planul de business, cu ceea ce înseamnă preţul pe serviciul, cu ceea ce decontează Casa de Asigurări, plus ceea ce poate să plătească pacientul.

Finanţarea pe ceea ce înseamnă un serviciu medical este făcută din două părţi. O  parte este serviciul medical şi o parte o reprezintă salariile. Acum ne ducem către un sistem de finanţare a sistemului de sănătate, ceea ce va duce la un moment dat la o segregare. Statul nu va reuşi să ţină ritmul, şi probabil va reuşi să acopere doar pe cei cu venituri joase, iar privatul se va duce în altă zonă.

 

Alexandru Ciuncan, director general, UNSAR

Protecţia financiară contractată de de români în ceea ce priveşte asigurările voluntare de sănătate a crescut în primele şase luni la aproape 32% an/an. Piaţa este la 376 milioane de lei.

Dacă ne uităm în urmă, la T1/2022, piaţa a crescut cu 28%, iar în 2021 piaţa a crescut cu 10%. Se vede o creştere a interesului românilor pentru tot ceea ce înseamnă asigurări voluntare de sănătate.

Anul trecut, românii au utilizat asigurările voluntare de sănătate de două ori mai mult decât au făcut-o în 2020. În total, au fost în jur de 620.000 de dosare de daună plătită în 2021 vs 2020.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
Azi:
Diferență:
Ieri: 4.9126
Azi:
Diferență:
Ieri: 4.6804
Azi:
Diferență:
Ieri: 5.6911
Azi:
Diferență:
Ieri: 4.9667