♦ „Din UiPath nu pleacă foarte mulţi oameni, mulţi nu vor să plece sau sunt ţinuţi cu nişte «cătuşe de aur», adică e o companie publică care e lichidă şi dacă primeşti acţiuni, vrei să stai să îţi iei banii pe acţiuni. Dar nu putem să ne aşteptăm ca oamenii de la o singură companie (UiPath) să plece de acolo. De ce să avem aşteptarea asta de la o singură companie?“, a spus Marius Istrate, preşedintele Tech Angels ♦ „Noi suntem primul corporate venture capital al unei bănci din România. Aş spune că suntem un deschizător de drum şi ne-am dori să existe mai multe astfel de entităţi înfiinţate de corporaţii din România. După experienţa aceasta de un an identificăm această nevoie din partea start-up-urilor. Observăm acest «gap» de finanţare pentru start-up-urile aflate în etapa early stage să facă pasul următor pentru a atrage bani de la un venture capital“, a afirmat Adrian Roşoagă, chief investment officer, BCR Seed Starter.
Pentru a construi un ecosistem de start-up-uri competitiv, România trebuie să încurajeze mai mulţi antreprenori să îşi asume riscuri şi să lanseze proiecte noi, cât şi să atragă mai multe resurse financiare, au spus speakerii prezenţi în cadrul conferinţei ZF IT Generation Summit din acest an.
Evenimentul ajuns la cea de-a treia ediţie şi organizat de ZF în parteneriat cu BCR a evidenţiat că, pentru a creşte şi a deveni mai competitiv la nivel regional, ecosistemul are nevoie, în primul rând, de mai mulţi antreprenori care să aibă curajul de a lansa noi start-up-uri – atât în zona de software, cât şi în cea de hardware. În al doilea rând, sunt necesari mai mulţi investitori şi fonduri de investiţii care să sprijine aceste idei inovatoare şi să le ajute să cucerească piaţa românească, cu posibilitatea extinderii către pieţele internaţionale.
Spre exemplu, deşi anul acesta au fost investite 89 de milioane de euro capital de risc în start-up-urile româneşti, sumă ce depăşeşte nivelul de anul trecut, investiţiile de tip angel au scăzut, existând un deficit semnificativ de finanţare la nivel de pre-seed, în special în runde de accelerator şi coinvestiţii de până la 500.000 de euro, a explicat Mircea Vădan, manager Activize şi cofondator al Transylvania Angels Network, în cadrul evenimentului.
„Mi se pare că este un blocaj foarte mare în această zonă early stage, nu prea mai sunt foarte mulţi actori. În loc să existe 10 fonduri de investiţii early stage, care să susţină şi să genereze suficient pipeline pentru VC-urile care au nişte etichete mai mari, în acest moment sunt foarte puţini jucători, sunt foarte puţini bani în piaţă. Pe hârtie pare că avem finanţare pentru că sunt multe fonduri la nivel regional care se uită la România, dar realitatea este că toată lumea investeşte acolo unde înţelege piaţa. Iar pe piaţa din România start-up-urile sunt fie deja foarte evoluate, ca să arate tracţiune în regiune, că vorbim de Polonia, Bulgaria sau alte zone, fie sunt ultra-early stage şi trebuie să aibă o evoluţie fulminantă, ceea ce se întâmplă 1 la 100. Nu doar banii sunt singura soluţie pentru că banii pe hârtie sunt mai mulţi decât erau înainte, dar problema este că nu există competiţie reală între VC-uri“, a spus şi Alexandru Bogdan, CEO al fondului de investiţii ROCA X.
Marius Istrate, preşedintele TechAngels, a evidenţiat nevoia unei noi „generaţii“ de investitori. Practic, reprezentantul TechAngels - cel mai mare grup de investitori de tip business angel din România – a punctat faptul că este nevoie ca oamenii care lucrează în prezent pentru start-up-uri de succes – precum este UiPath – sau pentru companii şi multinaţionale, să înceapă să dezvolte start-up-uri.
„Nu avem suficient de multe companii de succes din care fondatorii şi o cohortă de lideri din acea companie, de executivi să fi făcut câteva milioane ca să-şi permită să investească bani, timp, energie, încredere în alţi fondatori. Câtă vreme nu avem această cohortă de fondatori, ne uităm cam la aceiaşi oameni, mai «răsare un ghiocel», cum a fost UiPath, dar din UiPath nu pleacă foarte mulţi oameni, mulţi nu vor să plece sau sunt ţinuţi cu nişte «cătuşe de aur», adică e o companie publică care e lichidă şi dacă primeşti acţiuni vrei să stai să îţi iei acţiunile. În contextul acesta nu ai foarte mulţi oameni. Dar nu putem să ne aşteptăm ca oamenii de la o singură companie (UiPath) să plece de acolo. De ce să avem aşteptarea asta de la o singură companie? Trebuie să creăm premisele pentru alte poveşti care să genereze lichiditate şi posibilitatea ca nişte oameni să vină şi să contribuie sub diverse forme. Altfel o să fie problema cu «oul sau găina» - de ce nu avem bani? Pentru că nu au oamenii bani. De ce nu se fac exituri? Pentru că nu avem oameni care să facă exit-uri. Şi aşa mai departe.“
El a spus că şi numărul de investitori de tip angels este foarte redus. „Vrem să ajutăm start-up-urile să treacă la următorul nivel dar nu reuşim pentru că nu suntem destul de mulţi. Suntem 140 în TechAngels şi nu e de ajuns. Trebuie să fim cel puţin de trei ori mai mulţi. Şi dacă adunăm în mod real oamenii implicaţi din alte grupuri precum TechAngels nu suntem destui. Aşa cum numărul de start-up-uri sunt de trei-patru-cinci ori mai puţine decât ar trebui să fie în fiecare an, noi, investitorii suntem tot de patru – cinci ori mai puţini decât ar trebui să fim.“
Iar pentru că a fost o „iarnă a finanţărilor“, tot mai multe start-up-uri au mers către o zonă de a fi cash-flow pozitiv, a spus Valentin Filip, managing partner al fondului de investiţii Fortech Investments.
„Tot mai multe start-up-uri au mers către zona de a fi cash-flow pozitiv, lucru care le-a dat posibilitatea să aştepte acel moment când vor putea atinge acele «golden numbers» în aşa fel încât să nu se dilueze prea mult, în aşa fel încât să poată să strângă o rundă de finanţare suficient de mare, în aşa fel încât să poată să meargă mai departe şi să primească patalamaua de start-up care ajunge la seria A, B şi C. Haideţi să demonstrăm că putem să fim cash-flow pozitiv, că putem să supravieţuim, dar după trebuie să trecem înapoi către zona de creştere exponenţială. Riscul foarte mare este acela că fondatorul care tocmai a reuşit şi a atins un nivel de confort într-o oarecare măsură se poate plafona foarte repede în situaţia respectivă şi, deodată, toate statisticile nu mai stau în picioare şi şansa ca start-up-ul acela să piardă din punct de vedere investiţional este foarte mare, lucru care devine foarte grav pentru ecosistem“, a spus Valentin Filip.
O „mână de ajutor“ pentru start-up-uri ar putea fi „întinsă“ din partea companiilor mari care le-ar putea susţine în primele luni în dezvoltarea produselor, a spus Ilinca Păun, fondatoarea BravvaAngels - grup local de business angels care finanţează în principal start-up-uri fondate de femei sau de echipe mixte.
„Dincolo de bani, start-up-urile au nevoie de clienţi şi de mai multe companii care să le susţină în zona de testare, de «early adoption», în faza de co-creare de produs, pentru ca acel startup să aibă un început bun alături de o companie mai mare, care îi poate oferi un venit pe şase luni sau măcar un abonament (subscription) dacă este SaaS, prin care să-şi poată plăti echipa şi să-şi dezvolte produsul. Aşa cum a fost Regina Maria, care a dat un vot de încredere pentru DRUID“, a spus Ilinca Păun.
Un exemplu de ajutor venit din partea unei corporaţii pentru zona de start-up-uri este BCR Seed Starter - fond tip CVC - corporate venture capital –, care a fost lansat în urmă cu aproape un an.
„Noi suntem primul corporate venture capital al unei bănci din România. Aş spune că suntem un deschizător de drum şi ne-am dori să existe mai multe astfel de entităţi înfiinţate de corporaţii din România. După experienţa aceasta de un an identificăm această nevoie din partea start-up-urilor. Observăm acest «gap» de finanţare pentru start-up-urile aflate în etapa early stage să facă pasul următor pentru a atrage bani de la un venture capital. Relativ puţine se califică în mediul actual de VC pentru acest pas şi de aici a venit suprinderea mea iniţială uitându-mă şi la fondurile ridicate şi disponibile de a fi investite în România. Un CVC diferă de un VC clasic. Pe lângă randamentele financiare există şi obiective strategice aliniate cu corporaţia mamă. Când ne uităm la un start-up, ne uităm să facă sens, dar şi ca tehnologia respectivă să fie relevantă pentru noi sau pentru clienţii noştri. Acest lucru ne permite o flexibilitate suplimentară în ceea ce priveşte orizontul de timp şi exit-ul din aceste companii. De aceea, poate nu ne uităm atât la atingerea unei noi rate de creştere foarte mari, foarte rapid ce poate opri un anumit VC să investească într-un anumit moment, ci ne uităm la rezilienţa modelului de business, robusteţea acestuia, calea către profitabilitate, scalare, echipă“, a explicat Adrian Roşoagă, chief investment officer, BCR Seed Starter.
Marius Ghenea, managing partner al fondului Catalyst România, a spus în cadrul evenimentului că în 2024 s-au aşezat lucrurile în parametri normali, chiar dacă numărul de start-up-uri nu a crescut. Catalyst I România e primul fond care returnat banii investitorilor şi randament, a mai punctat reprezentatul Catalyst.
„Catalyst România a reuşit să facă din fonduri europene un venit sau o sursă de venituri regenerabilă, cu profit, pentru că până acum, şi dacă vorbim despre granturi şi dacă vorbim despre garanţii europene, tot ce a însemnat fonduri europene era pe principiu, dai nişte bani şi nu mai primeşti nimic înapoi. Acum e prima oară, cel puţin la Catalyst I, unde banii europeni s-au întors tot către Guvernul României, până la urmă cu dobândă, cu randament. Mai avem câteva active care ar trebui realizate ca exit şi ar putea duce şi mai sus acest randament. Aceşti bani care se întorc în sistemul de investiţii sunt foarte importanţi, creează un efect al bulgărelui de zăpadă. Nu vorbim de unicorni, de exituri de miliarde, dar avem câteva companii care au revenit ca investitori în fondul de investiţii. România are mult mai mulţi bani disponibili pentru VC (venture-capital – n.red.) decât a avut vreodată. Acum avem aceste fonduri, cu sume, care au <<pipeline>> la care au lucrat continuu. Avem situaţia că avem cel mai mare nivel de capital disponibil, iar 2023 a avut cel mai scăzut nivel de alocare de capital, adică bani daţi către start-up-uri.“
Mircea Vădan, manager Activize şi cofondator, Transylvania Angels Network
►La nivel de angel investment am văzut că există activitate, dar cu mai puţine investiţii anul acesta, ceea ce nu e de mirare, având în vedere contextul macroeconomic în care ne aflăm acum. Încă vedem un decalaj de finanţare destul de mare la nivel de pre-seed, accelerare şi cu investiţii din partea angel network sau din alte surse de finanţare de până în 500.000 euro. Acolo simt că este un „gap“ destul de mare pe care sper să-l umplem în următorul an cu alte structuri care se pot poziţiona în zona noastră.
► Din partea fondurilor disponibile prin PNRR pentru fondurile de risc şi fonduri de capital privat au fost distribuite 175 mil. euro prin managementul FEI, majoritatea au mers către capital privat.
Adrian Roşoagă, chief investment officer, BCR Seed Starter
► BCR Seed Starter aniversează în această lună un an de la înfiinţare. În aceată perioadă ne-am văzut cu peste 100 de start-up-uri şi mai avem puţin şi închidem primele tranzacţii în următoarele luni. Noi suntem un jucător nou pe piaţă. Cumva m-aş fi aşteptat să existe mai multe oportunităţi de a investi cu mai multe fonduri, inclusiv în tranzacţiile în care suntem implicaţi.
► Piaţa de venture capital este foarte conectată cu restul pieţelor şi în special cu piaţa de capital americană. 2025 inclusiv în România va depinde foarte mult cum vor merge pieţele de capital de acţiuni. Va conta rezultatul alegerilor, ce se întâmpla la nivel macro, nivelul dobânzilor. Sentimentul meu este că vom vedea un an foarte asemănător cu 2024.
Marius Ghenea, managing partner, Catalyst România
► Noi avem în plan pentru 2025 să anunţăm cel puţin cinci - şase investiţii noi astfel încât să finalizăm perioada de investiţii primare la Catalyst II, al doilea fond din generaţie, astfel încât să putem merge către Catalyst III.
► Catalyst a reuşit să facă din fondurile europene o sursă de venituri regenerabilă cu profit. Banii europeni s-au întors tot către Guvernul României cu dobândă, cu randament. Mai avem câteva active care ar trebui realizate ca exit şi ar putea duce şi mai sus acest randament. Aceşti bani care se întorc în sistemul de investiţii sunt foarte importanţi, creează un efect al bulgărelui de zăpadă. Nu vorbim de unicorni, de exituri de miliarde, dar avem câteva companii care au revenit ca investitori în fondul de investiţii.
Valentin Filip, managing partner, Fortech Investments
► Am avut start-up-uri care au reuşit să aibă o performanţă mai bună decât anul trecut, ceea ce înseamnă că şi deschiderea clienţilor lor de a achiziţiona soluţii a crescut în anul 2024. Avem şi start-up-uri cu creştere de 3-4x, sperăm să îşi menţină curba pe care o au în momentul de faţă şi să reprezinte în viitor un exemplu pentru ecosistemul pe care îl avem în Europa de Est.
► Start-up-urile care se pregătesc acum de un exit au un moment dificil pentru că nu există foarte multă deschidere pentru a face achiziţii. Cu toate astea, faptul că există deja exemple de tranzacţii care s-au întâmplat, există deja cunoştinţe în piaţă care să poată să arate ce înseamnă să ai o companie pregătită de exit, cred că e un lucru foarte bun pentru ecosistem.
Alexandru Bogdan, CEO, ROCA X
► Am avut un an foarte intens. Am avut câteva exit-uri, am avut nevoie să ne implicăm în susţinerea companiilor pentru câteva tranzacţii de M&A. Mie mi se pare că suntem într-o iarnă a finanţărilor pentru că sunt multe statistici care au fost deja colectate, inclusiv în T2, privind volumul de tranzacţii din ecosistem. Avem câteva tranzacţii foarte mari cum este DRUID care trag în spate întregul ecosistem.
► Realitatea este că sunt foarte puţine tranzacţii early stage care să susţină un ritm de dezvoltare a ecosistemului. Ar trebui să existe o piramidă în care să fie mult mai multe tranzacţii early stage. Rata de succes din zona de venture capital e de circa 30%, undeva la 70% dintre start-up-uri vor eşua, sau cel mult se vor recupera banii investiţi în ele. Ca să ai acele vârfuri extraordinare este nevoie să ai o bază cât mai mare.
Ilinca Păun, fondatoare, Bravva Angels
► Am văzut câte două start-up-uri pe lună în ultimele 10 luni. Am avut două start-up-uri extraordinar de bune, produse cu o piaţă foarte mare, echipă capabilă, dar aveau zero euro în bancă. Profilul de investitori în Bravva a fost foarte precaut. Mi-a arătat că în această „iarnă a finanţărilor“ riscul pe care şi l-au asumat a fost mai mic. A fost o tendinţă de concentrare versus diversificare.
► Am avut pitch-uri de la start-up-uri care au venit la noi pentru runda de bridge, ca o completare a unei perioade incerte, aveau nevoie de o susţinere până la 500.000 euro. Tichetele de angels erau singura soluţie. Un angel ar trebui să ducă un start-up de la 4.000 euro lunar până la 20.000-50.000 euro maximum. Iar după ar trebui să fie treaba fondurilor de investiţii.
Marius Istrate, preşedinte, TechAngels
► Pentru noi anul nu este fundamental diferit de 2023, avem cam tot acelaşi număr de start-up-uri în „pipeline“. Noi ştim cam câte companii ar trebui să se creeze ca să „însămânţăm“ un număr suficient, ca ele să ajungă la fonduri şi apoi să avem acei 10 unicorni pe care îi dorim în următorii 10 ani. Ştim de ce avem nevoie şi nu suntem acolo.
► Este o iarnă eternă, e o primăvară pe care noi tot o aşteptăm şi nu vine şi ne întrebăm de ce nu vine. Nu vine pentru că nu avem suficient de multe companii de succes care să fi existat, din care fondatorii şi o cohortă de lideri din acea companie, de executivi care să fi făcut câteva milioane să-şi permită să investească bani, timp, energie, încredere în alţi fondatori. Câtă vreme nu avem această cohortă de fondatori, ne uităm cam la aceiaşi oameni.
Octavian Buiu, director ştiinţific, Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Microtehnologie Bucureşti
► În această zonă a Europei în care ne aflăm şi noi va urma o reorientare care va fi un proces îndelungat, în bună măsură probabil dureros pentru că înseamnă inclusiv o schimbare a sistemului educaţional. Nu poţi să faci high-tech în camera albă pentru electronică dacă nu ai oameni pregătiţi. Bătălia pentru resurse umane este cruntă pentru toate domeniile.
► Cred că vom avea mai multe interacţiuni cu firmele care doresc să genereze produse şi servicii noi. Deja există o anumită dinamică pe care o înregistrăm în ultimele 12-16 luni. Firmele şi antreprenorii care vin neanunţaţi, care ne bat la uşă vor creşte ca număr, relevanţă şi intensitate. Partea de semiconductori, platforma naţională, proiectul pe care îl începem şi va dura cinci ani va însemna o piatră de hotar în evoluţia high tech pentru România. Un switch de la software la hardware.
Marius Mitroi, Innovation and Entrepreneurship Advisor UEFISCDI
► Am analizat ecosistemul, am discutat cu fonduri de investiţii care se uită în zona de cercetare, identifică tehnologiile care pot ajunge în piaţă peste 10 ani şi le structurează către o posibilă investiţie încă din stadiul de proprietate intelectuală. Am propus să înfiinţăm asta în România, ar genera un „pipeline“ către business angels şi fonduri de investiţii. Provocarea este să se uite mai departe de software, valoarea adăugată să vină şi din produsele hardware, să putem creşte mai bine.
► 2025 va fi mai bun decât 2024. Cea mai mare încredere o am în resursa umană, în universităţi, în institute de cercetare, sunt tineri întorşi de la universităţi din afară care văd mai mult potenţial în estul Europei decat în Vest. Situaţia geopolitică dificilă din SUA este văzută ca oportunitate, toţi vor să-şi pună o amprentă în România, pentru a fi aproape când lucrurile se vor calma.
Alexandru Agatinei, cofondator & CEO, How to Web
► Ce lipseşte din ce în ce mai mult într-un ecosistem care se dezvoltă din punctul de vedere al accesului la resurse şi know-how este acest set de întâlniri, număr de întâlniri unu la unu cât mai relevante ca oamenii să facă business.
► Credem că Estul Europei are această capacitate de a da noul aer în Europa, adică de a reînnoi efectiv ce se întâmplă în Europa, ca formare şi ca background sau capacitate de a dezvolta tehnologie care realmente este poate ultima şansă pe care o are Europa în scena globală apropo de ceea ce înseamnă economie.
l 2025 nu va arăta mai rău decât 2024, cum 2024 oricum nu a arătat mai rău decât 2023. 2023 a fost al treilea an care a înregistrat un volum al investiţiilor de peste 100 de milioane de euro. Am apucat să facem un raport împreună cu colegii de la BCR care a analizat tranzacţiile respective.
Liviu Drăgan, cofondator & CEO, DRUID AI
► Mi se pare o efervescenţă formidabilă în ecosistemul de start-up-uri şi mă bucură enorm, faţă de acum 5-10 ani când talente rămâneau închise în companii multinaţionale care lucrau pentru alte produse din afară. Ceea ce recomand start-up-urilor este că trebuie să fie pasionaţi de produsul pe care îl vor vinde pentru că până la urmă nimeni nu face un produs de frumuseţea produsului sau de pasiunea de a-l face, ci pentru a-l vinde. Acest lucru l-am observat la start-up-uri, că pasiunea pentru a face un produs se stinge în faţa imaginaţiei de cum îl vor vinde. Cu acest lucru trebuie să începi, întâi vinzi şi apoi faci produsul pe care simţi că-l vei vinde.
► Eu spun tuturor start-up-urile, ce se întâmplă în America nu este diferit faţă de ce se întâmplă în România sau în altă parte. Nevoia de AI este aceeaşi. În America, oricând încerci să vinzi mai apar trei-patru furnizori mici de nişă, care sunt foarte agresivi. Este mai uşor să lupţi cu cei mari.
Adrian Cighi, cofondator, Pago
► Ne-a surprins pe toţi cât de bine a mers runda de finanţare, am ridicat un milion de euro în prima zi pe platforma SeedBlink. După care eram puşi în faţa deciziei ce facem, că am vorbit cu multă lume care vrea să investească şi n-a reuşit. Atunci am extins runda şi am ajuns la 1,5 milioane. După care a fost o listă de aşteptare de unde s-au mai investit circa 100.000 de euro. Şi aşa am ajuns la runda de pe SeedBlink la 1,6 milioane euro plus ce-au mai pus Mozaik Investments şi fondatorii şi echipa. Am contribuit şi noi la o rundă în valoare totală de 2,3 milioane, iar aproximativ 95% din investitori sunt utilizatori Pago.
► Din punctul de vedere al creşterii, vom fi la 40% faţă de anul 2023. Anul acesta am lansat două proiecte la care am lucrat timp de un an, am lansat Pago în Italia şi am reuşit integrarea în George de la BCR. Aceste proiecte se vor vedea în veniturile din anul viitor, ne aşteptăm la 60% creştere anul viitor faţă de 2024.
Bogdan Nicoară, cofondator şi CEO, Bright Spaces
► Suntem încă într-o rundă de finanţare care se va încheia probabil la finalul anului, de 2,2 mil. euro. Am ridicat 1,85 mil. euro până acum şi suntem în ultima fază. Cel mai probabil se va închide cu ajutorul unor parteneri din Europa Centrală.
► Pentru noi a fost interesant că am venit după o rundă seed din 2021, în care am avut investitori VC din Franţa, din UK şi un grup mare de business angels din real estate şi din tehnologie din mai multe ţări, iar runda aceasta a fost o rundă „de iarnă“ pentru că a venit fragmentată şi a venit cu bune şi mai puţin bune. Bune pentru că a fost pentru prima oară în care ne-am uitat în mai multe zone. În această rundă am avut şi corporate VC şi companii, clienţi care au investit în noi, angel investors şi grupuri de business angels.
Bogdan Neacşu, fondator şi CEO, Evopath
► Deocamdată avem o rundă privată de finanţare ca să demonstrăm faptul că există business angels din reţeaua noastră personală de investitori pe care să îi antrenăm şi să îi aducem în echipă. Apoi urmează o rundă publică care va fi deschisă întregului ecosistem de investitori SeedBlink pe care vrem să îi aducem alături de noi. Suma totală pe care vrem să o ridicăm este de 350.000 euro, iar obiectivul este să ridicăm jumătate din aceasta din rundă privată, iar a doua parte din runda publică. Primul obiectiv pentru 2025 este să ne asigurăm investiţia necesară pentru a ne îndeplini cifra pe care vrem să o facem la finalul anului următor – să depăşim pragul de
1 mil. euro (ARR - anual recurring revenue).
