• Leu / EUR4.9458
  • Leu / GBP5.8036
  • Leu / USD4.7643
Special

ZF/Liberty Steel „Industria românească: Investiţii pentru un viitor verde“. Cea mai importantă discuţie despre viitorul industriei din România: ce înseamnă decarbonizarea, cum se va transforma industria siderurgică, care sunt principalele provocări, de unde vor veni banii?

ZF/Liberty Steel „Industria românească: Investiţii pentru un viitor verde“. Cea mai importantă discuţie despre viitorul industriei din România: ce înseamnă decarbonizarea, cum se va transforma industria siderurgică, care sunt principalele provocări, de unde vor veni banii?

Autor: Ramona Cornea, Alex Ciutacu, Răzvan Botea

26.01.2022, 10:30 207

Bani există, inclusiv din fonduri europene, iar băncile sunt gata să finanţeze tranziţia verde. Pentru pregătirea forţei de muncă a viitorului din industrie autorităţile, mediul academic şi mediul privat trebuie să se aşeze la masă.

România are industrie şi este vital să investească în acest sector, care angajează, în acest moment, 1,3 milioane de persoane din totalul de 5 milioane de angajaţi. Industria are un viitor verde, iar sistemul bancar este gata să îl finanţeze, împreună cu zona de fonduri europene, a fost una dintre concluziile evenimentului „Industria românească: Investiţii pentru un viitor verde“, organizat de ZF, în parteneriat cu Liberty Steel.

„În România, în primul rând vrem să înlocuim cărbunele cu gazul natural, o tranziţie de mare importanţă în tranziţia către neutralitatea carbonului, un pas care ne acordă timpul necesar pentru a ne dezvolta principalul scop: să generăm hidrogen verde drept combustibil pentru furnalele noastre şi să scădem masiv carbonul din mijloacele noastre de producţie, să ajutăm să transformăm industria românească în reper de sustenabilitate“, a transmis Sanjeev Gupta, preşedintele executiv al GFG Alliance, grupul internaţional din care face parte şi Liberty Galaţi.

Nicolae Ciucă, premierul României, a transmis participanţilor şi publicului con­ferinţei un mesaj în care a declarat că guvernul va sprijini consistent producătorii in­dustriali care investesc în implementarea so­luţiilor prietenoase cu mediul încon­jurător.

„Mai multe centrale energetice vor trece de la lignit la gaze naturale pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon. Vom încuraja finalizarea investiţiilor aflate în stadiu avansat de execuţie şi construcţia de noi hidro­centrale, precum şi realizarea unor capacităţi de producere a energiei electrice din surse eoliene onshore şi offshore, dar şi din surse solare. Un sprijin consistent va fi acordat producătorilor de componente necesare implementării noilor soluţii prietenoase cu mediul“, a transmis premierul României, Nicolae Ciucă, în cadrul conferinţei.

Ziarul Financiar în parteneriat cu Liberty Steel a organizat marţi, 25 ianuarie, evenimentul „Industria românească: In­vestiţii pentru un viitor verde“, într-un for­mat hibrid, fizic şi online. Conferinţa, în cadrul căreia s-au dezbătut teme de actualitate pentru industria românească, precum şi planuri de viitor, a adunat la masa discuţiilor autorităţile relevante din domeniu din România şi de la nivel european, profesori din mediul academic de profil, lideri ai companiilor din sectoare industriale strategice şi din domeniul financiar-bancar.

Dezbaterea a adunat peste 70.000 de vizualizări pe zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar, unde poate fi urmărită în continuare înregistrarea evenimentului.

Prezent la discuţii, Franck Neel, membru în boardul OMV Petrom, a spus că strategia OMV pentru tranziţia energetică include investiţii de 10 mld. de euro în România şi în regiune.

„Noi, OMV Petrom, credem că România poate avea succes în tranziţia energetică şi vrem să conducem această tranziţie în România, astfel că am pus în mişcare o strategie în luna decembrie. Plănuim o investiţie de mai mult de 10 mld. euro în România şi în regiune. Trebuie să avem un plan pe termen lung, trebuie să avem vizibilitate în ceea ce priveşte legislaţia, în ceea ce priveşte contextul de mediu şi financiar al României, să ajutăm să susţinem această investiţie“, a spus Franck Neel.

În cadrul evenimentului a fost abordată şi tema preţurilor la energie, care reprezintă pentru industrie un cost important ca pondere în totalul costurilor de producţie. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, George Niculescu este de părere că preţurile la gaze şi la energie ar trebui să scadă în viitorul apropiat în contextul în care România trece printr-o iarnă uşoară şi a extras o cantitate mai redusă din depozitele de gaz, în comparaţie cu anul trecut.

„Este o problemă de cerere şi ofertă şi dacă cererea va rămâne ridicată în viitorul apropiat preţurile nu vor scădea. Dar, din cauza faptului că am avut până acum o iarnă uşoară, un sezon de iarnă cu temperaturi bune, asta ne-a făcut să extragem o cantitate mai mică din depozitele de gaze dacă facem comparaţia cu extragerile de anul trecut. Deci un consum mai redus înseamnă că preţurile la gaze şi la energie ar trebui să scadă în viitorul apropiat datorită acestui trend de consum“, a spus George Niculescu.

 

Sanjeev Gupta, CEO şi preşedinte, GFG Alliance

La Liberty România lucrăm mult pentru a încuraja relaţiile apropiate dintre industrie, investitori şi finanţatori, mediul academic şi guvern. Doar astfel putem spera să rezolvăm cea mai dificilă ecuaţie dintre creşterea numărului de locuitori, creşterea cererii şi nevoia de a satisface acea cerere fără să supraîndatorăm sau să băgăm în faliment generaţiile viitoare. Nu poate face acest lucru o singură companie sau un singur guvern, trebuie să cooperăm.

Dacă putem să construim o relaţie de încredere, dacă ne putem împărtăşi cunoştinţele şi rezerva de talente, atunci putem să contribuim cu toţii enorm la un viitor cu adevărat sustenabil, un viitor sustenabil, viabil pentru noi, pentru clienţii noştri şi pentru comunitatea globală pe care o servim. Totul începe de la sursă, cu energie. Când vine vorba de decarbonizarea oţelului, hidrogenul este singurul răspuns.

Hidrogenul ar putea deveni combustibilul viitorului nu doar pentru oţel, ci pentru toată industria. Poate înlocui combustibilii fosili care ne-au oferit o mare parte din civilizaţia modernă, dar care aproape că ne-au costat întreaga planetă. Pentru noi, hidrogenul este combustibilul viitorului.

În România, în primul rând vrem să înlocuim cărbunele cu gazul natural, o tranziţie de mare importanţă în tranziţia către neutralitatea carbonului, un pas care ne acordă timpul necesar pentru a ne dezvolta principalul scop: să generăm hidrogen verde drept combustibil pentru furnalele noastre şi să scădem masiv carbonul din mijloacele noastre de producţie, să ajutăm să transformăm industria românească în reper de sustenabilitate. Ca să facem asta, condiţiile trebuie să fie potrivite: o abundenţă de surse de energie cu costuri mici şi cu emisii de dioxid de carbon reduse.

 

Nicolae Ciucă,  premierul României

Obiectivul nostru pe termen lung este să tindem spre o economie circulară, sustenabilă şi prietenoasă cu mediul înconjurător. Iar o asemenea economie verde se bazează pe o industrie verde.

Mai multe centrale energetice vor trece de la lignit la gaze naturale pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon, vom încuraja finalizarea investiţiilor aflate în stadiu avansat de execuţie şi construcţia de noi hidrocentrale, precum şi realizarea unor capacităţi de producere a energiei electrice din surse eoliene onshore şi offshore, dar şi din surse solare. Un sprijin consistent va fi acordat producătorilor de componente necesare implementării noilor soluţii prietenoase cu mediul.

Pentru utilizarea  gazului natural ca soluţie tranzitorie în ansamblul celor destinate protecţiei mediului, vom încuraja extinderea reţelei. Astfel, vom reduce tăierea pădurilor în scopul încălzirii gospodăriilor cu lemne de foc. De asemenea, printr-o schemă de ajutor de minimis vom finanţa întreprinderile mici şi mijlocii şi domeniul HoReCa pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică.

Acestea sunt doar câteva exemple de schimbări de abordare ale executivului României care, suplimentar faţă de toate aceste măsuri, va pune accent pe cercetarea în domeniul decarbonizării industriale şi pe dezvoltarea tehnologiilor şi a unei industrii aferente hidrogenului.

În noul context european determinat de Green Deal, România s-a angajat să caute să ecologizeze industriile existente şi să sprijine inovaţiile tehnologice şi noile industrii care ajută la reducerea impactului asupra mediului.

 

Paramjit Kahlon, CEO, Primary Steel and Integrated Mining, LIBERTY Steel Group

Liberty Steel Group are o capacitate de 20 de milioane de tone de oţel/an, este prezent în 12 ţări, cu 200 sucursale global şi 30.000 de angajaţi, ceea ce înseamnă că este o companie foarte mare. Liberty Galaţi este funcţional din 1996 şi, la un moment dat, genera 5% din PIB-ul total al României.

Liberty Steel Group a cumpărat Liberty Galaţi în 2019 şi de atunci am repus compania pe picioare. De atunci am investit circa 300 mil. euro pentru a readuce Liberty Galaţi pe poziţia în care este în prezent.

Când a avut loc achiziţia, compania producea aproape 1,8 milioane de tone de oţel, iar anul acesta va produce mai mult 2,3 milioane de oţel şi ţintim să ajungem la mai mult de 3 milioane de tone în câţiva ani.

 

Theuns Victor, executive director - Industrial Planning, GFG Alliance

Modul în care noi privim transformarea industriei producătoare de oţel este din prisma a trei componente cheie. Prima este că avem nevoie de multă electricitate verde şi accesibilă ca preţ.

A doua componentă este că trebuie să schimbăm calea industriei de la cărbune la combustibilul viitorului, care este hidrogenul.

A treia componentă a transformării este nevoia de schimba tehnologiile de obţinere oţelului, care sunt toate bazate pe carbon.

  Cred că este realistic să vorbim despre decarbonizare în viitorul apropiat, nu ar trebui să subestimăm provocările cu care ne vom confrunta, dar dacă ne uităm la progresul pe care l-am făcut până acum sunt foarte încrezător că se poate realiza.

 

Franck Neel, membru al Directoratului, OMV Petrom

Noi credem că România poate avea succes în tranziţia energetică şi vrem să conducem această tranziţie în România, astfel că am pus în mişcare o strategie în luna decembrie. Plănuim o investiţie de mai mult de 10 mld. Euro în România şi în regiune.

Trebuie să avem un plan pe termen lung, trebuie să avem vizibilitate în ceea ce priveşte legislaţia, în ceea ce priveşte contextul de mediu şi financiar al României, să ajutăm să susţinem această investiţie.

Plănuim să investim în construcţia unei capacităţi de producţie de energie regenerabilă de cel puţin 1 GW şi România are potenţial pentru acest lucru.

Pentru tranziţia la gaz de care vorbea Liberty Galaţi trebuie să ne asigurăm că avem resursele necesare de energie accesibile pentru ţară şi pentru industrie. Resursele sunt aici, sunt în Marea Neagră.

 

Petru Ruşeţ, managing director, Siemens Energy România

Tranziţia energetică a început în anumite ţări din UE acum 10 ani şi mai sunt alţi 10 ani de parcurs. România are o mare şansă prin a lua fondurile cât mai repede, să investească şi să devină un producător de energie de încredere şi sustenabilă.

Din punctul de vedere al tehnologiilor, vreau să subliniez două lucruri: şansa pe care România o are cu rezervele de gaze va aduce o reducere cu 60% a emisiilor de dioxid de carbon în tranziţia energetică doar de la trecerea de la cărbune la gaz. Nu multe ţări au această şansă.

Al doilea lucru pe care vreau să îl subliniez este că tehnologia de hidrogen este pe cale de a fi mai eficientă, să vină să rezolve problema clienţilor noştri. Pe de altă parte, tehnologia a ajuns la o eficienţă de 70%.

 

Florin Spătaru, ministrul economiei

Avem PNRR şi personal m-aş fi aşteptat ca în acel plan industria să aibă o pondere mai mare, lucru care nu s-a întâmplat, dar nu e timpul pierdut. Avem şi alte surse financiare pe care am putea să le atragem pentru a dezvolta aceste ecosisteme.

O politică industrială fără mijloace de finanţare corespunzătoare - nu neapărat suficiente, dar corespunzătoare - nu îşi are sensul.

Consider că suntem într-un moment important, tranzitoriu, în care România are câtva oportunităţi pe care nu ar trebui să le rateze. În acest moment ar trebui să ne întoarcem către bază, către asigurarea mateirilor prime, utilizarea acestor materii prime şi producţia industrială în întregul ei ansamblu. Un astfel de lucru nu se poate realiza decât prin politici industriale, politici economice consistente.

Vreau să nu ignorăm faptul că există resurse minerale, de aceea am pornit prin Ministerul Economiei planul geologic naţional pentru identificare acestor resurse minerale critice care ne pot duce în situaţia să devenim furnizorul preferat pentru economia europeană pe câteva segmente cheie.

 

George Niculescu, secretar de stat, Ministerul Energiei

Cred că în primul semestru al acestui an vom fi gata cu Fondul de Modernizare şi toate companiile ar trebui să ia banii şi să investească pentru a reuşi să atingă toate ţintele impuse de această tranziţie

Întrebarea referitoare la preţurile pentru energie şi gaze în viitorul apropiat nu este una uşoară. Este o problemă de cerere şi ofertă şi dacă cererea va rămâne ridicată în viitorul apropiat preţurile nu vor scădea. Dar, din cauza faptului că am avut până acum o iarnă uşoară, un sezon de iarnă cu temperaturi bune, asta ne-a făcut să extragem o cantitate mai mică din depozitele de gaze dacă facem comparaţia cu extragerile de anul trecut. Deci un consum mai redus înseamnă că preţurile la gaze şi la energie ar trebui să scadă în viitorul apropiat datorită acestui trend de consum.

Cred că energia la preţuri accesibile ar putea fi un catalizator pentru alte companii care vor să se extindă în România sau să vină cu activitate în România.

 

Corneliu Bodea, CEO, Centrul Român de Energie

Nu vreau să dezamăgesc pe nimeni dar în România cred că nu există motive reale care să susţină o întoarcere bruscă şi imediată a preţurilor în zona în care erau anterior. Aş spune că cel mult am putea vedea ca preţurile să dea înapoi spre unde erau preţurile energiei în Europa în ultimii ani pe la 100 euro/MWh pentru electricitate, spre exemplu.

Referitor la întreabarea dacă industria românească va supravieţui sau nu este o problemă de cerere şi ofertă. Cred că producţia va scădea pe termen scurt şi asta va juca un rol în stabilizarea preţurilor, dar este o întrebare bună pentru că problema aici este că economia României are o problemă de competitivitate, deci în termeni de competitivitate suntem undeva la jumătate faţă de media europeană la nivel de producţie. Asta va aduce o problemă foarte mare în industria românească pe termen scurt.

Tranziţia energetică nu este doar o provocare tehnologică, este mai mult una politică pentru că preţul energiei va creşte în viitor şi rasa umană trebuie să înţeleagă ma bine ce înseamnă energia pentru această societate.

 

Reiner Dietmar, managing director, Verbund Green Power

Ne aşteptăm ca preţurile la electricitate să se reducă în următoarele 6 luni, dar nu vedem o revenire până la preţul pe care l-am văzut înainte de această creştere bruscă. Singurul mod de a reduce preţul este să faci investiţii, investiţii, investiţii în producţie de energie verde, eoliene şi solare. Este singurul mod de a reduce preţul pe termen lung.

De mai bine d  zece ani suntem în România, avem o fermă eoliană aproape de Constanţa şi vrem să contribuim aici, să ne extindem baza şi să fim parteneri ai industriei. Suntem parteneri pentru clienţi industriali precum Liberty şi alţii care vor să devină verzi. Aducem energie tot timpul pentru parteneri, nu doar când soarele străluceşte sau când vântul bate.

Vrem să creştem semnificativ în România şi vom ajunge în 2030 la un nivel mai mult decât dublu faţă de ce avem acum (n.r: capacitate de producţie de 200 MWh), deci focusul nostru principal este pe energie eoliană şi energie solară.

 

Ionuţ Sorin Banciu, secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

România a avut o traiectorie fericită din perspectiva reducerii emisiilor. Am avut ocazia să particip la COP 26 şi să văd că România este pe primul loc, am redus emisiile cu 64% din ‘90. Prea puţină lume ştie asta. E bine să fii în top măcar în acest domeniu, dar s-a întâmplat pe o tranziţie către o democraţie incompletă în care industria a avut de suferit.

Nu ne permitem costul inacţiunii. Mesajele sunt foarte clare. Panelul interguvernamental al oamenilor de ştiinţă a spus foarte clar că emisiile sunt datorate influenţei antropice. Nu mai putem vorbi de schimbări climatice în context conspiraţionist, ele se întâmplă, oamenii au influenţat clima.

Trebuie să vedem care sunt costurile acestei tranziţii şi cine poate suporta aceste costuri pentru că discutăm de populaţie vulnerabilă, industrii care ar putea fi afectate şi încercăm să avem această abordare holistică, nu doar Ministerul Mediului, ci şi cu alte ministere, şi Ministerul Energiei este un partener foarte important în aceste discuţii.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9458
Diferență: -0,0445
Ieri: 4.9480
Azi: 4.7643
Diferență: 0,4618
Ieri: 4.7424
Azi: 5.8036
Diferență: 0,4257
Ieri: 5.7790
Azi: 4.7597
Diferență: -0,063
Ieri: 4.7627