♦ Piaţa imobiliară românească se pregăteşte pentru un an de creştere accelerată în 2025, cu investiţii de peste 3 miliarde de euro anunţate doar de principalii dezvoltatori prezenţi la ZF Office şi Rezidenţial Summit 2025 ♦ Jucătorii mari din piaţă mizează pe dezvoltarea a peste 11.000 de unităţi locative în următorii 4-5 ani, în contextul în care preţurile rămân printre cele mai competitive din Europa Centrală şi de Est ♦ Dezvoltatorii reclamă însă blocajele administrative care pot întârzia proiectele cu luni de zile şi cresc costurile finale pentru consumatori ♦ Proximitatea faţă de metrou rămâne principalul factor de diferenţiere, putând majora preţurile cu până la 30%, în timp ce zonele de est ale Capitalei devin noii poli de dezvoltare ♦ Companiile din sector îşi pregătesc în cazul Redport listare la Bursă şi plasamente private pentru a atrage capital de expansiune.
Marile companii de dezvoltare imobiliară din România accelerează investiţiile în 2025, mizând pe potenţialul încă neexploatat al unei pieţe cu preţuri semnificativ sub media europeană şi un deficit de locuinţe noi, au declarat liderii din industrie în cadrul evenimentului ZF Office şi Rezidenţial Summit 2025, eveniment realizat cu susţinerea HILS Development, One United Properties, Hagag Development Europe, Speedwell, North Bucharest Investments, Alesonor, Cloud9, Crosspoint, Evo Properties, EY, Băncilă&Diaconu, FDP, imobiliare.ro, Kuziini, Monarc Hotels, Parapet, Popovici, Niţu, Stoica şi Asociaţii, Pinum, Rehau, Redport, SMAA Arhitectură, STC Partners, Vastint.
One United Properties, unul dintre cei mai mari dezvoltatori din România, operează cu un portofoliu de 1,4 miliarde de euro în construcţie şi un pipeline de încă 2 miliarde de euro, reprezentând peste 9.000 de unităţi locative. Compania are în prezent 3.800 de apartamente în diferite stadii de construcţie, dintre care sub 1.000 disponibile pentru vânzare. „Deficitul de locuinţe e mare în Bucureşti. Clienţii vor locuinţe, vor şcoli, grădiniţe, ca să nu plece de unde stau. Ai nevoie de infrastructură“, a declarat Beatrice Dumitraşcu, CEO, Residential Division la One United Properties, în cadrul evenimentului ZF Office şi Rezidenţial Summit 2025.
Dumitraşcu a subliniat diferenţa semnificativă de preţuri între România şi alte pieţe din regiune: „În Polonia preţurile au crescut de 3 ori din 2020, la o medie de 4.000 euro/mp. În România, media naţională este pe la 1.700 euro. Avem printre cele mai mici preţuri din Europa.“ Dezvoltatorul pregăteşte lansarea a trei proiecte majore în 2025: One City District, One Park Lane şi One Cotroceni Towers, mizând pe zone cu potenţial de creştere şi pe achiziţia de noi terenuri care să permită dezvoltări integrate. „Impactul amânărilor de la autorităţile locale se reflectă cel mai mult pe consumator, pe măsură ce costurile cresc“, a adăugat Dumitraşcu, subliniind că „toţi vrem să ne diferenţiem cumva între noi, ceea ce creează o competiţie bună pentru noi. Dar aşteptarea aprobărilor din partea autorităţilor ne costă.“
REDPORT, unul dintre cei mai activi dezvoltatori de rezidenţial din Bucureşti, îşi concentrează strategia pe redarea către comunitate a zonelor vaste neglijate din estul Capitalei, cu investiţii în proiecte care depăşesc simpla construcţie de locuinţe. „Nu ne uităm doar să construim, ci să redăm oraşului zone vaste, neglijate. În est am văzut un mare potenţial ignorat mult timp şi avem ploturi mari de teren care pot fi dezvoltate coerent“, a explicat Bogdan Gubandru, COO REDPORT.
Compania are în lucru trei proiecte majore cu 2.000 de unităţi locative care vor fi livrate în următorii 4-5 ani şi pregăteşte un al doilea plasament privat în trimestrul IV 2025 pentru a atrage capital de expansiune. REDPORT vizează listarea la Bursa de Valori Bucureşti în perioada 2027-2028 pentru a deveni mai accesibilă investitorilor instituţionali. „Real estate este o industrie care de multe ori a gândit mic şi speculativ. Intervenim să redăm oraşului suprafeţe de teren neglijate, să facem proiecte sustenabile, estetice, livrate la timp“, a adăugat Bogdan Gubandru, care a oferit şi o perspectivă regională asupra dezvoltării urbane: „La marile târguri, oraşe precum Praga, Varşovia, Budapesta se comportă ca nişte echipe la o competiţie, premiul fiind un standard de viaţă mai ridicat pentru locuitori. Trebuie să acţionăm şi noi ca o echipă, toţi factorii implicaţi în dezvoltarea oraşelor.“
Proximitatea faţă de reţeaua de metrou rămâne cel mai important factor de diferenţiere pentru proiectele rezidenţiale din Bucureşti, putând genera creşteri de preţ de până la 30% pe metru pătrat, conform analizei prezentate de Imobiliare.ro. „Cel mai important factor pentru atractivitatea unui proiect este apropierea de o staţie de metrou, care poate creşte preţul cu până la 30% pe mp“, a declarat Răzvan Ionescu, CCO Imobiliare.ro, în cadrul summitului. El a identificat o schimbare majoră în dinamica pieţei bucureştene: „Am intrat într-o nouă fază în Bucureşti. Marea bătaie era pe terenuri până în 2020. S-a realizat o tranziţie, de la câţiva pionieri care se duceau în zone complet noi acum avem companii mari care creează noi poli de creştere, cum e Pallady.“
Platforma imobiliare.ro a înregistrat o creştere a cererii pentru proiecte noi în 2025, după un declin de câţiva ani, cu sectoarele 3, 4 şi 6 atrăgând majoritatea dezvoltărilor. Zona Pallady din estul Capitalei şi Drumul Taberei devin tot mai atractive pentru cumpărători, chiar şi pentru cei care iniţial nu considerau aceste locaţii.
Ionescu a fost tranşant în evaluarea relaţiei cu autorităţile: „Nu cred că avem motive să fim optimişti cu privire la autorităţi. Trebuie să creem un «incentive» negativ ca ei să-şi facă treaba, să punem o presiune, cu procese sau altceva. Trebuie să fim curajoşi, să ne luăm cu ei în piept să îşi facă treaba.“ El a adăugat că există o problemă de percepţie atât la utilizatori, cât şi la autorităţi: „Parcă vor să ne oprim din a investi. Poate trebuie să facem mai mult ca să arătăm cum contribuim la îmbunătăţirea vieţii oamenilor.“
Piaţa rezidenţială din nordul Bucureştiului continuă să înregistreze cele mai mari preţuri din Capitală, cu valori cuprinse între 1.700 euro/mp în faza de pre-sale şi până la 11.000 euro/mp pentru proprietăţile premium, conform datelor prezentate de North Bucharest Investments. „În zona de nord, avem proiecte care pornesc de la 1.700 euro/mp, în faza de presale, dar pot ajunge şi la 11.000 euro/mp, în funcţie de momentul achiziţiei“, a declarat Andreea Nicolae, director relaţia cu clienţii la North Bucharest Investments.
Crosspoint, compania de consultanţă imobiliară care pe segmentul tranzacţiilor cu terenuri a bifat deal-uri de peste 200 milioane de euro în ultimii 5 ani, semnalează o presiune tot mai mare pe preţuri din cauza rarităţii terenurilor cu autorizaţii obţinute. „Prima cerinţă este să aibă obţinute autorizaţiile de construire. Dar sunt tot mai puţine terenuri de acest fel şi e o presiune de preţ“, a explicat Ionuţ Stan, partner & head of land development la Crosspoint.
Preţurile terenurilor variază semnificativ în funcţie de zonă şi grad de urbanizare: într-o zonă centrală bună, autorizată, preţul ajunge la 400-500 euro/mp construibil, în timp ce în zona Pipera valorile sunt de 150-200 euro/mp. „Costul de finanţare s-a dublat în ultimii ani şi dezvoltatorii se uită la proiect, la diferenţiere“, a subliniat Ionuţ Stan. El a adăugat că „vedem o efervescenţă pentru terenurile din sectorul 2, pentru că au PUZ de sector. Reducerea stocului de terenuri se reflectă tot pe consumatorul final.“
După doi ani fără livrări noi, piaţa de birouri din Bucureşti revine la media anuală de circa 130.000 mp în dezvoltare pentru 2025, conform analizei iO Partners. Rata de neocupare se situează la 11%, în scădere, dar încă la un nivel considerat ridicat pentru piaţă. „Dezvoltarea de birouri a reînceput după doi ani în care nu s-a livrat nimic. Anul viitor revenim la media anuală din anii precedenţi“, a declarat Andrei Văcaru, CEE head of capital markets la iO Partners. El a atras atenţia asupra discrepanţei dintre chiriile anunţate şi cele reale: „Sunt situaţii în care diferenţa e de 35% între chiria prime şi cea efectiv încasată. În Polonia ajunge şi mai mult. Deci când prezentăm o chirie de 22 euro nu înseamnă că proprietarul chiar primeşte atât lunar.“ Cererea din sectorul IT rămâne semnificativă, deşi a coborât pe locul trei după vârful din anii precedenţi. Chiriile în centrul Capitalei au crescut de la 14 la 17 euro/mp, dar profitabilitatea proiectelor de birouri rămâne o provocare. „România nu e uşor de vândut dacă te uiţi doar pe hârtie, pe cifre. Totuşi, când cineva vine în Bucureşti după 7 ani, vede o evoluţie spectaculoasă“, a concluzionat Văcaru.
Producătorii de materiale de construcţii accelerează investiţiile în capacităţi noi de producţie şi tehnologii sustenabile pentru a răspunde cererii crescânde din piaţa rezidenţială. PINUM Doors & Windows construieşte o fabrică nouă în zona Pipera, cu finanţare de la Banca Transilvania, care va include linii de producţie pentru uşi de interior şi tâmplărie de aluminiu. „Dezvoltatorii cer performanţă energetică. Anveloparea clădirilor devine tot mai importantă“, a declarat Francesco Curcio, CEO PINUM, care estimează o creştere de peste 20% în 2025.
Fabrica de Profile, care a inaugurat în acest an o unitate de producţie nouă în Baloteşti, mizează pe energia verde pentru reducerea costurilor. „Am investit în panouri fotovoltaice şi avem zile în care cam 60% din consum e din energie verde“, a explicat Dan Panciu, founder & CEO, care estimează o creştere de 25% până la finalul anului. „2025 arată bine, mai bine decât 2024“, a adăugat Panciu, menţionând că firma se orientează şi spre modernizarea clădirilor vechi din anii 1950-1960 care necesită reabilitare termică cu păstrarea arhitecturii originale.
Ambele companii investesc în inteligenţă artificială pentru optimizarea proceselor de producţie şi îmbunătăţirea experienţei clienţilor. „AI o să fie ceva foarte important în viitor. Avem un proiect pilot pentru gestionarea comenzilor din reţea prin AI“, a declarat Curcio, în timp ce Panciu a menţionat că Fabrica de Profile foloseşte AI pentru dezvoltarea de produse noi şi inspiraţie pentru modele adaptate pieţei.
Piaţa imobiliară românească se pregăteşte astfel pentru un an de creştere accelerată în 2025, susţinută de preţuri competitive la nivel european, deficit mare de locuinţe noi şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport prin extinderea metroului. Dezvoltatorii mari îşi consolidează poziţiile prin achiziţii strategice de terenuri, diversificarea portofoliilor către proiecte mixte şi oraşe secundare, precum şi prin atragerea de capital nou prin plasamente private şi listări la bursă. Principala provocare rămâne relaţia cu autorităţile locale şi blocajele administrative care întârzie proiectele şi cresc costurile. „E bine că în Bucureşti se investeşte în infrastructură. Să nu ne mai uităm în spate, la ce nu s-a făcut ci să ne bucurăm că se face acum“, a concluzionat Beatrice Dumitraşcu de la One United Properties.
Beatrice Dumitraşcu, CEO, residential division, One United Properties
► Deficitul de locuinţe e mare în Bucureşti. Clienţii vor locuinţe, vor şcoli, grădiniţe, ca să nu plece de unde stau. Ai nevoie de infrastructură. One United are 3.800 apartamente în dezvoltare, din care sub 1.000 la vânzare. Portofoliul este de 1,4 miliarde euro, plus un pipeline de 2 miliarde euro, adică peste 9.000 de unităţi locative.
► Vrem să lansăm proiecte noi, One City District, One Park Lane şi One Cotroceni Towers. Ne concentrăm şi pe achiziţia de terenuri care să aibă sens pentru noi.
► În Polonia preţurile au crescut de 3 ori din 2020, la o medie de 4.000 euro/mp. În România, media naţională este pe la 1.700 euro. Avem printre cele mai mic preţuri din Europa. Şi la taxe stăm bine. Sper să atragem atenţia, să atragem investitori. Din păcate noi nu avem un brand de ţară. Dacă nu ne întâlnim cu autorităţile undeva la mijloc, nu putem face prea multe.
► Zonele cu potenţial se descoperă dacă eşti atent la piaţă, dacă te uiţi la comunităţi şi cum le pot face mai funcţionale. Să te uiţi la nevoile oamenilor, infrastructură şi potenţial. Sibiu a fost o locaţie foarte ofertantă pentru noi. Nu doar oraşele mari au nevoie de locuinţe noi.
Bogdan Gubandru, COO, REDPORT
► Avem 3 proiecte mari în lucru, cu 2.000 de unităţi, pe care le vom livra în 4-5 ani. Vrem să includem proiecte noi în Bucureşti, dar şi în oraşe secundare şi terţiare.
► Am derulat un plasament privat în 2024 şi vom avea în T4 al doilea astfel de plasament pentru a atrage investitori. Să aducem bani în companie. Vizăm listarea la bursă în 2027-2028 pentru a putea fi mai accesibili investitorilor instituţionali.
► Noi suntem un „renovator“ urban. Nu ne uităm doar să construim, ci să redăm oraşului zone vaste, neglijate. În est am văzut un mare potenţial ignorat mult timp şi avem plot-uri mari de teren care pot fi dezvoltate coerent, avem acces la metrou, la Şoseaua de Centură, acces la şcoli internaţionale, ceea ce face zona foarte bună pentru familii.
► Fiecare oraş are specificul lui. Fiecare sector, fiecare subzonă. Trebuie să le respecţi când faci dezvoltări. Ne uităm să avem spaţii verzi, facilităţi care să poată fi accesate de clienţi sau să le creem noi.
► E important să găsim proiecte medii şi mari redate comunităţii nu doar cu apartamente, ci cu facilităţi integrate şi sustenabile. Nu facem nişte dezvoltări stand-alone, ci facem calcule pentru toată zona respectivă.
Răzvan Ionescu, CCO, Imobiliare.ro
► Am intrat într-o nouă fază în Bucureşti. Marea bătaie era pe terenuri până în 2020. Concentrarea este unde găseşti terenuri bune în centru. Apoi s-au extins spre margini. S-a realizat o tranziţie, de la câţiva pionieri care se duceau în zone complet noi acum avem companii mari care crează noi poli de creştere, cum e Pallady.
► Cel mai important factor pentru atractivitatea unui proiect este apropierea de o staţie de metrou, care poate creşte preţul cu până la 30% pe mp.
► Vedem două categorii de oraşe: cele cu cerere mult mai mare decât oferta, unde consumatorii au şi venituri disponibile, şi restul ţării, unde e mai complicat. Bucureştiul are luxul de a beneficia de potenţial economic mare, de cerere în creştere, de proiecte noi de infrastructură, cum este linia de metrou M7, care va deschide nişte zone noi, poli de creştere.
► Am văzut creştere pe proiectele noi în 2025, după un declin de câţiva ani. Bucureşti poate absorbi mult mai mult decât se construieşte. În T1 au fost multe proiecte concretizate, în iunie-iulie mult stoc a fost cumpărat, înainte de creşterea TVA.
Andreea Nicolae, director relaţia cu clienţii, North Bucharest Investments
► Cererea pentru apartamente este în continuă creştere, dar oferta este destul de limitată. Preţurile sunt şi ele în creştere. În zona de nord, avem proiecte care pornesc de la 1.700 euro/mp, în faza de presale, dar pot ajunge şi la 11.000 euro /mp, în funcţie de momentul achiziţiei.
► Cu un avans de 20-30% poţi obţine randamente de 30-40% pe an, iar din chirii randamentul este de 7-8% în zona de nord.
► Clienţii sunt tot mai orientaţi spre ansambluri rezidenţiale care au predictibilitate, sustenabilitate şi confort. Sunt atenţi la detalii, la istoricul dezvoltatorului, la costuri şi facilităţile integrate. Vor pompe de căldură, vor să ştie costurile totale pe lună. Clientul final este aplicat şi vrea locuinţe în proiecte mixte, cu un ecosistem complet.
► În cazul investitorilor, unii cumpără pentru revânzare, şi contează randamentul imediat, şi unii cumpără pentru chirie. Am avut câteva tranzacţii notabile în prima jumătate a anului şi toate au avut ca element comun facilităţile oferite de proprietate.
Ionuţ Stan, partner & head of land development, Crosspoint
► În ultimii 5 ani cred că am fost lideri de piaţă pe zona de terenuri, cu tranzacţii de peste 200 mil.euro. Conectivitatea, gradul de urbanizare sunt factori care contează mult în tranzacţie. Proximitatea faţă de metrou, să fie la maxim 800 metri.
► Prima cerinţă este să aibă autorizaţiile luate. Dar sunt tot mai puţine terenuri de acest fel şi e o presiune de preţ. Dezvoltatorul trebuie să pună în balanţă predictibilitatea proiectului şi preţul, care va fi mai mare decât cel normal pentru zonă. Dacă alege predictibilitatea şi cumpără la un preţ ridicat, trebuie să facă un proiect care să se diferenţieze puternic de altele.
► Vedem o efervescenţă pentru terenurile din sectorul 2, pentru că au PUZ de sector. Reducerea stocului de terenuri se reflectă tot pe consumatorul final. Tot mai multe dezvoltări au fost făcute haotic în afara oraşului, ceea ce a dus la aglomeraţie.
► Preţul per cut, incidenţa terenului în costul total al construcţiei, depinde de zonă. De exemplu, într-o zonă centrală bună, autorizat, preţul e de 400-500 euro/mp. Marjele dezvoltatorilor sunt tot mai mici şi trebuie să fii atent la calitatea produsului. În Pipera este cam 150-200 euro/mp.
Nicoleta Manea, co-CEO, Monarc Properties
► Monarch Properties a luat naştere în urmă cu aproximativ 5 ani, atunci când Alexandru Manea, soţul meu, a spus că e cazul să trecem la următorul nivel. Mai avem un proiect în construcţie în acest moment, un complex de case în zona Mogoşoaia, dar proiectul de anvergură rămâne Radisson Blue Hotel & Residences Mamaia.
► S-a depus cererea de autorizaţie. Investiţia este una de aproximativ 75 milioane de euro. O parte este aport propriu, o altă parte printr-un fond de investiţii, cu care suntem în negociere, şi partea de banking. Finalizarea proiectului o să fie în 2028.
► Oferim o experienţă integrată, care înseamnă servicii de concierge, avem cel mai mare spa din judeţul Constanţa, sală de conferinţă modulară, cu cel puţin 800 de locuri.
► Am mai discutat cu branduri precum Marriott, Swiss, Hyatt, care sunt extrem de interesate să vină în judeţul Constanţa. În următorii 10 ani Constanţa se va schimba total, atâta timp cât există viziune şi ambiţie de a face ceva în judeţul acesta.
Andrei Văcaru, CEE head of capital markets în cadrul iO Partners
► Am avut tranzacţii interesante în acest an. Cred că dinamica a scăzut peste vară, dar sunt discuţii, tranzacţii în lucru. Ultimele tranzacţii au avut un yield prime de 8%. Şi costul de împrumut este mai mare în România, iar oportunităţile investiţiilor in titluri de stat sunt de asemenea mari.
► Dezvoltarea de birouri a reînceput după doi ani în care nu s-a livrat nimic. Anul viitor cred că revenim la media anuală din anii precedenţi, de circa 130.000 mp livraţi. Pare că blocajele administrative s-au mai rezolvat. Rata de neînchiriere e la 11%, în scădere, dar încă destul de mare.
► În piaţa de office există cutuma de a oferi incentive vs chirie prime. Sunt situaţii în care diferenţa e de 35%. În Polonia ajunge şi mai mult. Deci când prezentăm o chirie de 22 euro nu înseamnă că proprietarul chiar primeşte atât lunar. Chiriaşii pot obţine condiţii foarte bune astăzi.
► Dacă avem discount de o treime, yieldul e de fapt de 4%, nu de 6% cât pare initial.
► Pe office, avem 11 din 100 metri pătraţi neocupaţi. Faptul că în ultimii 2 ani nu s-au livrat clădiri de birouri nu este din perspectiva asta un lucru foarte rău. Chiria a urcat de la 14 la 17 euro în centru.
Francesco Curcio, CEO, PINUM DOORS & WINDOWS
► Avem în construcţie o fabrică nouă, în zona Pipera, în apropiere de A3. Avem finanţare de la BT. Va fi o fabrică sustenabilă. Putem produce cu costuri mai mici, cu energie verde, un volum mai mare. Vom avea linie pentru uşi de interior şi o linie de tâmplărie de aluminiu, plus un depozit foarte mare.
► Dezvoltatorii cer acum performanţă energetică. Anveloparea clădirilor devine tot mai importantă, alegerea profilelor performante şi montarea lor. Clienţii cer produse cu rezistenţă termică bună, care reduc costul de întreţinere şi cresc valoarea clădirii.
► Pe partea de uşi, contează designul, produsele să fie şi frumoase şi calitative, să aibă preţ bun. De exemplu, avem livrări de uşi de 220-230 cm înăţime, peste standardul din România. Clientul final e dispus să plătească un preţ mai mare, dar vrea calitate mai mare.
► În 2025, avem creştere peste 20% la 7 luni, din rezidenţial şi din reţeaua de francize. Suntem prezenţi în toate oraşele mari din România, iar vânzările pe reţeaua de franciză merg foarte bine.
Dan Panciu, founder & CEO, Fabrica de Profile
► Fabrica de Profile a deschis anul acesta o fabrică nouă, inaugurată în Baloteşti, cu trei linii de business.
► Vrem să facem o investiţie sustenabilă, care să ne ajute să producem cu costuri mai reduse anii viitori. Am investit în panouri fotovoltaice şi avem zile în care cam 60% din consum e din energie verde.
► 2025 arată bine, mai bine decât 2024. Estimăm o creştere de 25% până la final. Au fost provocări, mai multă atenţie din partea clientului până făcea achiziţia. Ne-am indreptat şi spre alte canale de distribuţie. Avem un proiect cu un dezvoltator pentru îmbunătăţirea faţadelor blocurilor, un proiect inedit, nou pentru noi.
► Ne-am uitat şi la modernizarea clădirilor mai vechi, de după 2008, la care e nevoie şi de schimbări arhitecturale uneori. Există o nişă interesantă aici.
► În toate oraşele sunt clădiri vechi, din 1950-1960, cu arhitectură a faţadei care trebuie păstradă, dar au nevoie de modernizare şi reabilitare termică. Am avut de exemplu un bloc din Vatra Luminoasă, vechi, care avea o faţadă pe care proprietarii o doreau păstrată.
Andreea Dumitru, chief marketing officer, Hagag Development Europe
► Ne uităm foarte mult la indicatorii demografici. Infrastructura creează scena, dar, în realitate, demografia este cea care conturează cererea.
► Vizăm zonele foarte bine conectate, zonele care au deja infrastructură sau cele care pot absorbi cu uşurinţă proiecte rezidenţiale de dimensiuni medii, mari sau chiar proiecte de tip boutique, fără să pună presiune pe infrastructura existentă.
► Proiectele noastre nu sunt doar middle market. Avem un portofoliu aflat în diverse stadii de dezvoltare, care include atât proiecte premium, cât şi upper premium.
► Încercăm să mapăm zone cu potenţial de creştere a valorii în timp şi care pot răspunde nevoilor acestor categorii de clienţi.
► Sperăm să mergem spre autorizare cu proiectul Primăverii 1. Dacă lucrurile merg într-o direcţie favorabilă, undeva spre finalul anului sau în prima parte a anului viitor probabil vom şti mai exact când se întâmplă şi cât va dura.
► Pe rezidenţial, avem în curs de execuţie, în acest moment, 728 de apartamente, în cadrul a două proiecte middle market - H Pipera Lake şi la H East Residence - mai exact, faza a doua a H Pipera Lake şi prima fază a H East Residence.
► Din cele 728 de unităţi pe care le avem scoase la vânzare şi care vor fi livrate în următorii doi ani, 52-53% sunt deja antecontractate sau rezervate.
Paul Chipriean, country manager, REHAU Romania & director, REHAU Window Solutions
► De la an la an, piaţa de ferestre - şi nu vorbim doar de Rehau - înregistrează o creştere semnificativă. Conform studiilor pe care le avem, în prezent zona de export depăşeşte 50% din volumul total al pieţei.
► România este principalul furnizor de ferestre pe piaţa europeană, după Polonia, şi unul dintre principalii furnizori la nivel mondial.
► 75% dintre blocurile vechi sau locuinţele făcute după ’90 nu mai corespund standardelor actuale.
► În afară de Bucureşti, unde se fac reabilitări vizibile, în restul ţării lucrurile merg foarte încet.
► Consiliile locale ar trebui să găsească soluţii de investiţii aici, pentru că, pe de o parte ar fi un motor economic, iar pe de altă parte ar reduce facturile locatarilor. În plus, trebuie să ne aliniem cât de mult putem la standardele nZEB. Nu e doar un subiect de discuţie, devine obligatoriu după 2030.
► Dacă azi modificăm TVA-ul şi mâine îl schimbăm din nou, investitorii nu pot avea stabilitate.
► În Polonia, de exemplu, metrul pătrat este 4.000 de euro, dar acolo guvernul oferă o proiecţie fiscală clară.
► În România nu avem o viziune macroeconomică clară, astfel încât investitorii să ştie pe ce se pot baza.
Adi Steiner, managing partner, STC Partners
► Proiectul Gramont a avut 44 de apartamente. Prima fază a Quartier Azuga a avut 100, iar faza a doua încă 140, care urmează să fie livrate până la finalul acestui an.
► La Ferdinand avem alte 170 în construcţie, iar următorul proiect, Quartier Pipera, are 500 de unităţi în dezvoltare.
► Esenţa fiecărui proiect al nostru rămâne sustenabilitatea: multe spaţii verzi generoase, parcări plasate în întregime subteran, pentru ca suprafaţa rămasă la nivelul solului să fie disponibilă pentru spaţii verzi.
► Vânzările sunt dictate de piaţă şi de poziţionarea proiectului.
► Încercăm să aducem valoare adăugată prin dezvoltări speciale, dar în acelaşi timp să menţinem preţuri similare cu ale concurenţei din zonă, astfel încât diferenţa să fie dată de ceea ce oferim în plus.
► În Quartier Azuga, am livrat prima fază, care include toate spaţiile generale, precum şi locul de joacă şi clubhouse-ul, un spaţiu comunitar de 100 de metri pătraţi, echipat cu bucătărie, videoproiector pentru comunitate, pentru întâlniri, petreceri şi şedinţele asociaţiei.
► A doua fază din Quartier Azuga urmează să fie livrată până la sfârşitul anului.
► În Quartier Ferdinand avem 170 de apartamente, un mix de la studiouri până la apartamente cu şase camere. În prezent am ajuns cu lucrările de construcţie la etajul al treilea.
Silviu Mihăilescu, arhitect fondator, SMAA
► Pentru clientul final, cel care cumpără un apartament, recomandarea este să se uite cine a proiectat acea clădire.
► Este una dintre modalităţile prin care te poţi asigura că o clădire nu se va degrada foarte repede în timp, că spaţiile sunt uşor de mobilat, că sunt bine gândite.
► Este foarte important ca biroul de proiectare care s-a ocupat să fie unul cu un portofoliu bogat, substanţial şi performant.
► Birourile de proiectare au crescut foarte mult în ultimii ani şi asta este foarte bine. Există o concurenţă mult mai mare, iar clienţii finali au de unde alege proiecte rezidenţiale din ce în ce mai bune.
► Sunt foarte multe de spus despre cum putem defini calitatea unui proiect. În primul rând, totul trebuie să plece de la „corect“ în sus.
► La noi, în arhitectură, „corect“ are o definiţie clară. De exemplu, chiar şi când vezi o faţadă, îţi poţi da seama de nivelul planimetriei, de calitatea planurilor, de posibilităţile de mobilare.
► Faţada poate să fie realizată din materiale scumpe, dar dacă planul din stadiul de concept nu este corect, locuirea va fi ineficientă.
Antoniu Panait, managing director, Vastint România
► Proiectul Timpuri Noi Square - avem în dezvoltare 60.000 de metri pătraţi închiriabili, o suprafaţă foarte importantă pentru noi, dar şi pentru piaţă, pentru că asemenea cifre de obicei apar în zona industrială, nu la birouri.
► Vorbim de clădiri în care am eliminat combustibilii fosili.
► Intrăm într-o competiţie internaţională pe certificarea LEED, unde vrem să depăşim 100 de puncte (din 105), ceea ce ne-ar poziţiona în top 3 mondial, aşa cum s-a întâmplat şi cu Business Garden Bucureşti.
► Am numerotat clădirile în funcţie de livrare: 1, 2 şi 3. Toate cele 3 clădiri sunt închiriate în totalitate, însumând 53.000 de metri pătraţi.
► Avem un nou brand, creat de curând - New Tales. Este o continuare a conceptului Timpuri Noi Square şi adaugă o componentă de 6.000 mp de food hall. Am lucrat cu arhitecţi specializaţi din Europa.
► Foarte multe firme îşi doresc birouri aproape de locuinţele angajaţilor, cu amprentă de carbon redusă şi accesibilitate.
► Se foloseşte maparea codurilor poştale ale angajaţilor pentru a alege locaţia optimă.
► La Timpuri Noi am început să lucrăm la conceptul rezidenţial. Vrem să adăugăm o componentă de wellness - piscină semi-olimpică de 25 de metri, sală de sport şi alte facilităţi. Momentan suntem în fază de studiu.
