„Ar fi important dacă s-ar reuşi redistribuirea fondurilor pentru a urmări pacientul asigurat şi să se plătească pe criterii de performanţă, această medicină eficientă să fie apreciată şi să existe indicatori de măsurare a rezultatelor“, a spus antreprenorul Mihai Miron, proprietarul companiei RoPharma şi cel care a dezvoltat spitalul Sf. Constantin din Braşov, în cadrul evenimentului.
Evenimentul ZF Pharma Summit a fost organizat în parteneriat cu Janssen, companie farmaceutică a Johnson&Johnson, NNDKP, ADEM, Affidea, Bondoc&Asociaţii, PWC, Pharma Pharm, IQVIA, Farmacia Richter, Roche, Respiro, ADRFR, APMGR, Dent Estet, Medicover, MSL Logistic, RASCI, Setrio, Terapia.
O altă măsură prin care ar putea fi eficientizat sistemul medical ar fi stabilirea unor protocoale de tratament pe baza cărora decontările să se facă în mod corect. „Nu băgăm bani în prevenţie, în programe pe care privatul în parteneriat cu statul ar putea să le facă în zona de prevenţie pentru că astfel s-ar putea să ne coste mai puţin în zona de tratament. Eficienţa în sănătate înseamnă câţi oameni salvăm, cum scade nivelul de mortalitate“ a susţinut Robert Şerban, proprietar al Gral Medical.
Referitor la creşterile salariale pentru personalul medical din sistemul public, Wargha Enayati, preşedintele TaskForce Health din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, spune că este bine că au crescut salariile medicilor şi că s-a produs o stopare parţială a exodului acestora, dar trebuie să avem grijă şi la performanţă. Degeaba un medic are acum salariul de cinci ori mai mare dacă la ora 11 el pleacă de la stat să consulte la privat, a mai adăugat Enayati. „La un moment dat trebuie să se tragă linie şi medicii să aleagă pentru una dintre părţi“.
Şi Ioan Simion, proprietar al spitalului Sanconfind Câmpina, a susţinut că de când s-au mărit salariile a început migrarea personalului spre stat, fenomen care nu se va opri până când autorităţile nu vor lua măsuri. „Statul trebuie să hotărască în ceea ce priveşte medicii: ori la stat ori la privat“, a spus el.
Când fiecare medic primeşte acelaşi salariu, nu e motivat să presteze calitate, a susţinut Laszlo Polak, preşedinte al Asociaţiei Policlinicilor şi Ambulatoriilor de Specialitate din Ungaria. Sistemul medical din Ungaria se bazează pe serviciile publice, iar cota de piaţă a volumului de servicii medicale în privat este de 3%. „Medicii care sunt angajaţi pe contract cu ambulatoriu, dacă nu prestează servicii de calitate, într-o lună li se termină contractul“, a spus Polak.
Banul public ar trebui să urmeze pacientul, susţine Ovidiu Vasile, directorul operaţional al Medicover. „Este bine să avem o abordare calitativă, nu de volum. Pacientul trebuie să aibă mai multe oportunităţi. Dacă la o instituţie există o listă de aşteptare foarte mare, trebuie să existe posibilitatea ca acesta să se poată orienta către alte instituţii“, a spus Ovidiu Vasile.
Nevoia de servicii medicale s-a dublat în ultimii ani, susţine Fady Chreih, CEO Regina Maria, al doilea cel mai mare jucător din piaţa privată de sănătate. „Continuăm extinderea, am făcut investiţii de 20 milioane de euro în infrastructura medicală, anul acesta vom ajunge din nou la aceeaşi sumă. Creştem organic, continuăm şi achiziţiile, am făcut cinci achiziţii, mai avem în lucru. Cred că piaţa este departe de a fi consolidată“, a spus Fady Creih.
Pe de altă parte, Radu Gorduza, CEO al Affidea, susţine că pacienţii ar trebui să fie obligaţi la o prevenţie primară şi secundară înainte de a ajunge să-şi facă investigaţii paraclinice (RMN, CT, ecografii „ n.red.). „Trebuie să încercăm să ne aşezăm la masa împreună cu ministrul sănătăţii şi să găsim o formulă de finanţare şi de cofinanţare pentru pacienţi. Dacă pacientul se loveşte de faptul că nu mai există buget pentru decontarea unor analize şi trebuie să mergă la privat, ar trebui să ne gândim la o formă în care cofinanţarea să fie diminuată“, a spus el.
Evenimentul ZF Pharma Summit, aflat la a şaptea ediţie, a reunit ieri peste 150 de participanţi, reprezentanţi ai sectorului medical.
Ce au declarat invitaţii prezenţi la conferinţă
Radu Gorduza, CEO, Affidea
♦ Pacienţii ar trebui să fie obligaţi, la fel cum există şi obligativitatea RCA, la o prevenţie primară şi secundară înainte de a ajunge să-şi facă investigaţii paraclinice.
♦ Chiar dacă am aloca 10% din PIB sănătăţii, problemele din sistem nu vor fi rezolvate. Jocul trebuie mutat în altă parte. Dacă pacientul se loveşte de faptul că nu mai există buget pentru decontarea unor analize şi trebuie să meargă la privat, ar trebui să ne gândim la o formă în care cofinanţarea să fie diminuată.
♦ Toată lumea merge pe volume fără a se uita că în ţările mult mai mature această abordare reprezintă cel mai primitiv mod de exprimare a unui serviciu medical.
♦ Consolidarea este la început şi există încă mult loc de a creşte calitatea serviciilor medicale la nivelul întregii ţări.
Ovidiu Vasile, director operaţional, Medicover România
♦ Oricât ne-am dori să schimbăm paradigma şi să mergem mai mult spre zona de prevenţie, nu cred că vor fi suficienţi bani. Nu văd de ce ar trebui să existe un conflict între public şi privat atunci când ne referim la servicii. Trebuie să dăm pacientului o cât mai mare accesibilitate. Banul public ar trebui să urmeze pacientului.
♦ Este bine să avem o abordare calitativă, nu de volum. Pacientul trebuie să aibă mai multe oportunităţi. Dacă la o instituţie există o listă de aşteptare foarte mare, trebuie să existe posibilitatea ca acesta să se poată orienta către alte instituţii.
♦ Compania noastră a achiziţionat recent un spital, cea mai mare achiziţie de anul acesta. Unitatea are cel mai ridicat indice de complexitate vizavi de serviciile medicale din zonă.
Lucian Bondoc, managing partner, Bondoc şi Asociaţii
♦ Diminuarea populaţiei permite o reaşezare a infrastructurii spitaliceşti, iar cel mai bun lucru ar fi să se investească în expertiză.
♦ Să investeşti în rapiditatea în care ajunge un pacient la spital. În plus, ar trebui să existe acoperire în fiecare judeţ cu medici de familie pentru că este filtrul iniţial.
♦ Sunt foarte multe spitale publice care au achiziţionat lucruri şi care stau în ţiplă pentru că nu au oameni care să le folosească.
♦ Plătim insuficient şi atunci avem o problemă de input. Când dai ceva într-un sector în care nu poţi să dai afară şi nu ceri nimic, e reţeta pentru dezastru.
♦ Avem 3% sub media europeană alocări în sănătate din PIB. Pe Eurostat suntem ultimii la cheltuiala per capita. Dacă ai fi aproape de medie, altfel discuţi de condiţii şi soluţii.
Wargha Enayati, preşedinte TaskForce Health din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României
♦ Relaţia stat-privat este o sabie cu două tăişuri. Privatul ajută mult la decongestionarea statului, dar dacă infrastructura de la stat rămâne la fel de mare acolo unde nu este nevoie, plătim de două ori banii.
♦ Este bine că au crescut salariile medicilor şi că s-a produs o stopare parţială a exodului acestora, dar dacă nu avem grijă şi la performanţă, degeaba un medic are acum salariul de cinci ori mai mare dacă la ora cinci el pleacă de la stat să consulte la privat.
♦ Ar trebui să implementăm un sistem de monitorizare şi control care să permită accesul monitorizat la medicamente. Putem să venim cu medicaţie inovativă, dar să fie controlat costul.
♦ Medicii de familie ar trebui să devină mult mai profesionişti şi să ajungă să rezolve mai multe cazuri, nu să trimită la spital pacienţi pentru orice investigaţie minoră.
Ioan Simion, proprietar, Spitalul Sanconfind Câmpina
♦ De când s-au mărit salariile a început migrarea personalului spre stat, fenomen care nu se va opri până când autorităţile nu vor lua măsuri. Statul trebuie să hotărască, ori la stat ori la privat.
♦ Concurenţa este importantă, inclusiv la Casă. Dacă e o singură casă îţi dă ce vrea.
♦ În 2015 am deschis prima parte a spitalului Sanconfind din Câmpina, secţia de recuperare care se întinde pe 1.000 mp. În 2016 am inaugurat zona de imagistică şi laboratoarele dotate cu cele mai performante aparate.
♦ În 2017 am început consultaţiile în ambulatoriu. Numărul de pacienţi este în creştere, vom depăşi până la final de an 50.000 de pacienţi cât am avut anul trecut.
Cristian Taban, director executiv, Dent Estet
♦ Suntem de 22 de ani în România şi de 12 ani am început să ne uităm în jur. Anul trecut am ajuns la afaceri de peste 8,5 milioane de euro şi estimăm depăşirea pragului de 10 milioane de euro anul acesta
♦ Turismul stomatologic aduce 5-10% din businessul nostru. Este o provocare mare pentru noi.
♦ Piaţa serviciilor de stomatologie este foarte fragmentată, stomatologia este privată în România, cu excepţia universităţilor unde se lucrează.
♦ Noi avem o cotă de piaţă de 4-5%. Considerăm că acestă piaţă va înregistra creşteri de 16-18% în următorii ani.
Dan Drăghici, general manager, Drăghici Dental & Junior Family Dental Cente
♦ Noi am deschis iniţial un laborator de tehnică dentară şi am văzut că piaţa este foarte fragmentată şi concentrată pe anumiţi poli. Tehnica dentară este cea care face lucrările dentare. După 12 ani am adunat 400 de medici în toată zona Moldovei.
♦ Acum câţiva ani pacienţii veneau din stradă, lucrurile s-au schimbat. Pacienţii se interesează şi au beneficii sub formă de carduri de la firmele la care lucrează.
♦ Încercăm să ajutăm tinerii stomatologi să se integreze în sistem, să putem face performanţă.
♦ Anul acesta estimăm venituri de 1,3 milioane de euro.
Răzvan Teohari Vulcănescu, preşedintele Casei Naţionale de Sănătate
♦ Ne dorim o medicină mai eficientă, să trecem de la medicina omului bolnav la cea a omului sănătos.
♦ Trebuie să găsim o modalitate de a trece de la plata per serviciu la o plată care să ramburseze valoarea, de la o plată pe cantitate, pe volum la una pe calitate.
♦ Finanţarea determină funcţionarea durabilă a sistemului de sănătate şi asigură condiţii de realizare a necesităţilor pacienţilor, asigură cantitate de servicii medicale. Finanţarea e responsabilă de cantitatea şi calitatea actului medical.
♦ Ne dorim plata serviciilor pe criterii de performanţă, creşterea rolului autorităţilor locale în finanţare.
♦ O bună parte din bani reprezintă alocarea pentru creşterea salarială.
Robert Şerban, proprietar al Gral Medical
♦ Sistemul public şi cel privat nu sunt concurente, eficienţa nu trebuie privită doar ca una financiară. Eficienţa în sănătate înseamnă câţi oameni salvăm, cum scade nivelul de mortalitate.
♦ Statul a mărit salariile, dar nu a spus ce pretenţii are de la medici pentru sumele suplimentare.
♦ Nu băgăm bani în prevenţie, în programe pe care privatul în parteneriat cu statul ar putea să le facă în zona de prevenţie pentru că astfel s-ar putea să ne coste mai puţin în zona de tratament.
♦ Modelul nostru e creştere organică, reinvestim profitul.
Emanuel Ungureanu (USR), vicepreşedinte, Comisia de sănătate din Camera Deputaţilor
♦ Banii trebuie să urmărească bolnavul.
♦ Propunem ca autorităţile locale să fie obligate să dea mai mulţI bani către aceste spitale de stat, trebuie să băgăm bani în sistemul de stat şi în spitale pentru a le aduce la un anumit nivel de performanţă.
♦ Resetarea sistemului înseamnă case private care să gestioneze banii mai înţelept, să se intereseze cum se cheltuie banii. Pacientul care plăteşte la bugetul de asigurări şi apelează la sistem să aibă control asupra banilor.
♦ O competiţie corectă între privat şi stat nu există la această oră, privatul bagă sume colosale de bani, statul îi dă sume infime, controlat este privatul, iar la stat controlul nu este făcut cum trebuie.
Mihai Miron, proprietar al Ropharma/ Spitalul privat Sf. Constantin
♦ Ar fi important dacă s-ar reuşi redistribuirea fondurilor pentru a urmări pacientul asigurat şi să se plătească pe criterii de performanţă, această medicină de performanţă să fie apreciată şi să fie criterii de apreciere a acestei performanţe.
♦ Sunt mulţi medici care nu ne întreabă care e oferta financiară, ci care sunt condiţiile de lucru, care e mediul. Am avut un nucleu de medici care s-au format în centrele europene şi au vrut să facă performanţă la noi în ţară.
♦ În cadrul programului de transplant pe care l-am dezvoltat în cadrul spitalului Sf. Constantin ne gândim cum facem ca pacientul să aibă acces la aceste acte medicale de performanţă.
Raluca Pascu, medic primar stomatology, iDentity Clinic
♦ S-a dezvoltat mult digitalizarea tratamentelor stomatologice şi introducerea aparaturii digitale în toate etapele tratamentului stomatologic. Continuăm să investim în pregătirea medicilor specialişti.
♦ Piaţa stomatologică este foarte fragmentată. Recunoaşterea României ca furnizor de servicii în stomatologie este mică, aici ar putea fi mai multă promovare, la târguri de turism.
♦ Vrem o creştere organică, vom deschide încă o clinică în centrul Bucureştiului, ne propunem să creştem la nivel de Bucureşti, poate în viitor şi în ţară.
♦ Vom atinge 1 mil. euro anul acesta.
Laszlo Polak, vicepreşedinte al Asociaţiei Policlinicilor şi Ambulatoriilor de specialitate din Ungaria
♦ În Ungaria, cota de piaţă a volumului de servicii medicale în privat este de 3%.
♦ Când fiecare medic primeşte acelaşi salariu, nu e motivat să presteze calitate. Medicii care sunt angajaţi pe contract cu ambulatoriu, dacă nu prestează servicii de calitate, într-o lună li se termină contractul. Nu putem face nimic cu medicii angajaţi în sistemul public.
♦ Analizele de laborator sunt finanţate per performanţă.
♦ Ambulatoriul finanţat de Casa de Asigurări nu are dreptul să ceară alţi bani de la pacientul asigurat.
♦ În imagistică şi laboratoare sunt între 7 şi 21 de zile pe listele de aşteptare, pentru medicii specialişti sunt între 7 şi 75 de zile de aşteptare.
Fady Chreih, CEO la Regina Maria
♦ Continuăm extinderea, am făcut investiţii de 20 milioane de euro în infrastructura medicală, anul acesta vom ajunge la aceeaşi sumă. Creştem organic, continuăm şi achiziţiile, am făcut cinci achiziţii, mai avem în lucru. Cred că piaţa e departe de a fi consolidată.
♦ În fiecare an sunt din ce în ce mai multi pacienţi români care beneficiază de servicii gratuite. Nevoia este dublă.
♦ Sunt doar 14 judeţe în România care au peste doi medici la mia de locuitori. Este momentul să liberalizăm accesibilitatea angajării din afara graniţelor ţării. Polonia a deschis graniţele din afara Uniunii Europene, alte ţări din UE care recrutează din România, India, Republica Moldova. Propunerea este să putem angaja personal sanitar mediu din UE şi din afara UE.
