Piaţa de capital traversează în prezent un moment pozitiv al istoriei ei, în pofida contextului economic general dificil, existând discuţii pentru noi listări, chiar în acest an, chiar dacă punctele slabe din trecut se menţin, inclusiv lichiditatea încă redusă şi nevoia de diversificare a instrumentelor financiare. În paralel, instituţiile locale trec prin propriile procese de modernizare şi digitalizare, în contextul viitoarei aderări la OECD, dar şi al modificărilor legislative la nivel european.
„ASF este foarte puternic implicată în parcursul de aderare pentru România de a deveni membru deplin al OCDE. Guvernanţa corporativă a fost unul dintre cele mai dificile capitole pe care le-am trecut în vara acestui an“, a declarat Alexandru Petrescu, preşedinte ASF, în cadrul conferinţei ZF Piaţa de Capital. La capitolul temeri pentru perioada următoare, el pune pe primul loc instabilitatea fiscală, dar subliniază că, pentru bursă, este nevoie de noi listări, pentru a creşte lichiditatea.
În acest context, Remus Vulpescu, CEO BVB, spune că vor exista probabil listări în această toamnă, fiind un moment bun, dovadă şi succesul repetat al programului Fidelis, care atrage investitori lună de lună. „Nu există momente bune absolut sau rele absolut, ci fiecare emitent trebuie să evalueze“, a adăugat Remus Vulpescu. Şeful Bursei a precizat că se aşteaptă la o corecţie la finalul anului, moment în care investitorii îşi vor marca profitul, ceea ce e normal şi face parte din joc.
Un alt segment de investitori care ar putea fi targetat mai bine este diaspora, un public care dispune de fonduri şi care ar putea avea o prezenţă mai mare pe piaţa titlurilor de stat. „O să facem o campanie de marketing pentru diaspora, unde vedem interes mare pe plasamente în euro. Avem scrisori, corespondenţe cu românii din alte ţări. E un potenţial foarte mare acolo. Şi ce opţiuni alternative mai bune are un român din străinătate pentru a plasa euro?“, se întreabă Ştefan Nanu.
În ceea ce priveşte evoluţia dobânzilor, el se aşteaptă mai degrabă la scăderea acestora, având în vedere că şi inflaţia va intra pe o pantă descendentă, după spike-ul aşteptat în toamnă. „Nivelul cursului e stabil, randamentele sus, iar credit story-ul României foarte bun. Vedem un sentiment superpozitiv şi la investitorii străini“, a completat şeful Trezoreriei.
De fapt, acţiunile româneşti s-au numărat printre performerii pieţelor europene în primele şase luni din 2025, cu un avans de 25% de la începutul anului, potrivit lui Adrien Forrest, senior market strategist, Goldman Sachs Asset Management London, care consideră că raliul bursei locale a fost alimentat atât de contextul politic favorabil, odată cu rezultatul alegerilor prezidenţiale, cât şi de eliminarea plafonării preţurilor la energie, măsură care a impulsionat companiile din sectorul energetic.
Totuşi, chiar dacă prezenţa pe bursă este o sursă de finanţare şi notorietate, consultanţii atrag atenţia că este esenţial ca momentul ales să fie cel corect, atât în cazul IPO-urilor, cât şi la transferul de pe piaţa AeRO. Companiile trebuie să prindă fereastra de oportunitate atât din punctul de vedere al stării generale a pieţei, cât şi al propriului business, pentru a nu grăbi un proces şi a se confrunta cu un eşec.
„Când vorbim cu potenţialii emitenţi, le transmitem că povestea din spate e superimportantă. De unde va veni creşterea viitoare. O ofertă publică nu se poate baza doar pe forţa retailului, ci are nevoie de investitori instituţionali“, a comentat Cosmin Brumă, broker la Swiss Capital. În opinia lui, există încă sincope în relaţia dintre brokeri, fonduri de investiţii, ASF. „Avem o problemă pe piaţă. Dacă vrem să facem un IPO sau o majorare de capital de 50-60 mil. euro s-ar putea să nu găsim finanţare“.
La rândul lui, Milan Pruşan, managing director, Goldman Sachs Asset Management Romania, a spus că piaţa locală se află pe radarul tot mai multor grupuri financiare internaţionale, însă lipsa ofertelor consistente rămâne un obstacol. „Trebuie o legislaţie care să faciliteze accesul la bursă, inclusiv pe zona de pensii. Avem nevoie de noi emitenţi şi de o diversificare a sectoarelor, altfel, chiar dacă interesul este mult mai mare faţă de acum zece ani, fără marfă pe rafturi va fi greu să atragem capital“.
Un domeniu despre care se discută tot mai mult în ultimele luni, mai ales pe pieţele externe, este cel de apărare, iar Diana Ispas, partener la Bondoc şi Asociaţii SCA, crede că acest trend se va vedea tot mai mult, că vom vedea multe tichete pe această zonă. „Nu putem decupla piaţa de capital de realitate şi e clar că va fi nevoie de multe fonduri pentru apărare. Euronext a scos deja o emisiune pe defence şi o companie din Franţa a scos primele bonduri. Sunt state care emit deja titluri de stat doar pentru domeniul apărării, cum este Lituania“.
În cazul României, vom vedea însă probabil în continuare companii din domeniile clasice la listări: energie, retail, health, tehnologie.
Atunci când vine vorba de ce este nevoie pentru a creşte Bursa, brokerii amintesc de diversificarea instrumentelor financiare, de atragerea unor noi emitenţi, mai multă flexibilitate legislativă şi îşi pun mari speranţe în Contrapartea Centrală, care ar aduce mai multă lichiditate şi mai multe instrumente de tranzacţionat, cum ar fi obligaţiunile corporative.
„Avem nevoie de mai multe instrumente, precum short selling, care creează volatilitate, dar dă şi puţină savoare tranzacţiilor“, spune Alexandru Combei, director investiţi la BRD AM.
Tot lipsa „mărfii de pe raft“ este menţionată şi de Cătălin Iancu, director general la Evergent Investments, care susţine că este nevoie de o flexibilizare a accesului pe piaţă, pentru a atrage şi industrii care nu sunt prezente acum pe Bursă. „Nu avem instrumente, short selling, derivate, care sunt tranzacţionate masiv pe bursele din jur sau bursele mature, cu ponderi de peste 80%“.
În cazul marilor companii deja listate, lichiditatea pare să fie de asemenea o problemă, deşi jucătorii de top găsesc de cele mai multe ori soluţii. „Lichiditatea a fost o problemă şi pentru noi pentru mult timp, am luat măsuri şi am văzut rezultate. Am învăţat că performanţa companiei şi preţul la care ajunge acţiunea sunt cel mai bun motivator pentru investitori. Dacă ai o poveste de succes, vei găsi cumpărători“, a povestit Valentin Budeş, director financiar Sphera Group.
Dincolo de sincope şi strategii, piaţa de capital locală este o poveste de succes. Marile companii listate la BVB şi-au remunerat investitorii în ultimul deceniu cu un randament mediu al dividendelor de 6,1%, dublu faţă de nivelurile oferite în Germania, Franţa, Italia, Austria, Ungaria, Polonia, iar indicele BET are de la începutul anului un avans de 24%.
Conferinţa ZF Piaţa de Capital 2025 a propus un dialog relevant între reprezentanţi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară, ai Ministerului Finanţelor, Bursei de Valori Bucureşti, brokeri, administratori de fonduri, consultanţi, avocaţi, antreprenori şi investitori pentru a identifica punctele forte ale pieţei locale de capital, dar şi vulnerabilităţile ei.
Partenerii oficiali ai conferinţei au fost BVB, Hidroelectrica, Evergent Investments, Bondoc & Asociaţii, Patria Asset Management, Infinity Capital Investments, Agroland Group, Romgaz, Norofert, TTS (Transport Trade Services) România, Filip & Company, Premier Energy, Sphera, Roca ا FP, Safety Coffee (by Safety Broker) şi JW Marriott Bucharest Grand Hotel.
Alexandru Petrescu, preşedinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară
♦ Avem o piaţă bursieră care creşte: în 2025 avem o apreciere a capitalizării bursiere de circa 15%. De la 345-346 miliarde lei am ajuns în zona lui 392 miliarde lei.
♦ Lucrurile sunt pe un trend crescător, avem o legislaţie care constant se modernizează, se actualizează.
♦ ASF este foarte puternic implicată în parcursul de aderare pentru România de a deveni membru deplin al OCDE.
♦ Guvernanţa corporativă a fost unul dintre cele mai dificile puncte pe care le-am trecut în vara acestui an.
♦ Din primăvara acestui an, am avut un zbor care constant a luat altitudine – ca piaţă bursieră, mă refer –, dar a fost unul cu trepidaţii. Şi mă refer la închiderea cercului procedural de reglementare în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor de pensii private, unde, timp de 17-18 ani, a fost o linişte asurzitoare.
♦ Fidelis este un activ şi consider că va crea şi mai multă atractivitate pentru piaţă, fiindcă Fidelis, de cele mai multe ori, în ultimă instanţă, îşi găseşte rostul şi locul într-un pachet diversificat de investiţii.
♦ De cele mai multe ori, atractivitatea, apetitul, perspectiva de câştig este ingredientul cel mai important pentru a atrage pe cineva pe bursă.
Adrien Forrest, senior market strategist, Goldman Sachs Asset Management London
♦ Acţiunile româneşti au evoluat foarte bine de la începutul anului, chiar depăşind performanţa Europei, per ansamblu, cu o creştere cu 25%.
♦ În România vedem multe oportunităţi, însă considerăm că performanţa foarte puternică pe care am văzut-o în ultimele luni este puţin distorsionată, în special din cauza rezultatului alegerilor, care a sprijinit piaţa, dar şi a eliminării plafonului de preţ în energie, care a favorizat în mod deosebit companiile energetice.
♦ Pe termen mai lung, atunci când te gândeşti la investiţiile în România, este important să te concentrezi pe sectoare care ar putea beneficia într-un mod mai sustenabil de acest context macroeconomic.
♦ Cred că sectorul financiar, de exemplu, este un sector care, în opinia noastră, oferă oportunităţi bune.
♦ Dacă ne uităm la Europa, am avut, în mod clar, un început excelent în primul trimestru, dar de atunci vedem că acţiunile europene, în ceea ce priveşte preţurile de pe pieţele bursiere, au rămas relativ constante din T1.
♦ Chiar dacă am avut o schimbare foarte bună în ceea ce priveşte sentimentul faţă de Europa, faptul că am avut un dolar american mai slab şi un euro mai puternic înseamnă că, pentru toate acele companii europene care exportă la nivel internaţional, atunci când veniturile sunt aduse înapoi în euro, ele sunt de fapt revizuite în jos.
Milan Pruşan, managing director, Goldman Sachs Asset Management România
♦ Dacă, la începutul anului, ne aliniaserăm cumva regiunii şi indicatorul dividend şi indicatorul price-to-earnings semănau foarte mult, acum România are un uşor discount faţă de regiune, ceea ce ar trebui să ne ajute în trimestrele următoare.
♦ Trebuie să ieşim din zona de confort a structurii tradiţionale a Bursei de Valori Bucureşti şi a comportamentelor observate pe bursă de-a lungul anilor, şi atunci o să ajungem într-o zonă de creştere reală.
n În egală măsură, cred că piaţa europeană, în general, ne va duce în direcţia asta. E un efect normal de dezvoltare, de convergenţă, care se va materializa în anii următori.
♦ Investitorii instituţionali dictează, practic, trendurile pe termen mediu şi lung şi automat oferă un confort investitorului retail, care beneficiază de lichiditate — cea mai importantă atunci când piaţa devine volatilă.
♦ Urmăresc profilul de risc al investitorului român de vreo 20 de ani şi aş spune că nu s-a schimbat foarte mult.
♦ Ce s-a schimbat, într-adevăr, este creşterea economică şi averea personală, şi vedem anumite trimiteri în zona pieţei de acţiuni, care sunt încă timide, aş spune, în raport cu potenţialul real al acestei comunităţi şi care le-ar putea influenţa în mod fundamental.
Daniela Secară, director general, BT Capital Partners
♦ Ca intermediar, noi ne uităm la investitori şi ne uităm şi la companii.
♦ Clienţii noştri sunt atât investitorii, cât şi companiile pe care le ducem la Bursă.
♦ Vedem interesul în continuare crescut al investitorilor de retail, al investitorilor instituţionali şi al companiilor pentru finanţare sau exituri pe piaţa de capital.
♦ Din perspectiva investitorilor, ei îşi doresc să obţină câştig fie prin dividende, fie prin creşterea valorii acţiunilor.
♦ Într-adevăr, poate că partea aceasta de dividende vine şi din perspectiva companiilor de stat, care trebuie să acorde în proporţie de 100% dividende şi atunci, probabil, şi celelalte companii se uită spre acest tip de politică.
♦ Un mare plus pe care Bursa de Valori Bucureşti şi piaţa de capital din România îl au e forţa investitorilor de retail, pe care am văzut-o în oferte, nu doar la Hidroelectrica, ci şi la Premier Energy.
♦ Sunt convinsă că orice companie cu rezultate financiare bune şi cu potenţial de creştere o să aibă aceeaşi atractivitate din perspectiva investitorilor.
♦ Primul lucru de care avem nevoie acum ar fi cât mai mulţi antreprenori şi companii care să vină la Bursa de Valori Bucureşti. Cred că asta poate să dea impulsul, şi din prisma produselor, şi a investitorilor.
Olga Niţă, partner, Filip & Company
♦ Există în continuare o deschidere destul de mare a companiilor pentru finanţare sau listare pe piaţă.
♦ Există şi această deschidere şi interes de a trece de la modul de investiţie „bani la saltea” sau depozite bancare în investiţii în piaţa de capital.
♦ Avem o autoritate foarte deschisă şi foarte comunicativă, care încearcă să promoveze piaţa de capital.
♦ În ultimul timp avem şi o relaxare legislativă, care duce la o flexibilitate mai mare în ceea ce priveşte emitenţii şi investitorii.
♦ Acest randament ridicat al acţiunilor din România, de fapt, arată faptul că avem de catch-up în ceea ce priveşte modul în care sunt evaluate companiile.
♦ Majoritatea companiilor sunt foarte solide, cu baze economice puternice, care probabil ar trebui să se tranzacţioneze la preţuri mult mai mari, dacă este să ne luăm după modelul vestic şi modul în care sunt apreciate acţiunile în vest.
♦ Înainte de decizia de a se lista sau de a nu se lista, un emitent ar trebui să se gândească dacă are structura corporativă suficient de bine pusă la punct, astfel încât modul în care este structurat grupul să nu fie opac şi să aibă sens pentru investitori şi, respectiv, pentru intermediarii.
Aurel Bernat, director executiv instituţii financiare & investor relations, Banca Transilvania
♦ Povestea noastră se suprapune cu povestea într-un cerc mai larg, şi a României, în general.
♦ Am avut creştere, creştere există, potenţial de creştere există şi de acum. Trebuie doar muncă, probabil tot mai multă muncă pe măsură ce creşte şi bunăstarea, dar suntem pozitivi.
♦ Noi, ca ţară, avem în continuare creştere economică. Nu la fel de agresivă precum am avut-o până acum — adică nu vorbim de cifre de 3-3,5%, media anualizată pe 10 ani — ci undeva marginal pozitiv, până într-un 1%, aşa cum majoritatea analiştilor o aşteaptă şi pentru 2025.
♦ Dacă ne uităm în jurul României şi o punem cumva în mijlocul hărţii din faţa noastră, vom vedea că economiile din jur cresc cu rate destul de ridicate şi în 2025.
♦ Aici ne putem uita la Bulgaria, la Polonia, dar şi la est, către Georgia. Vorbim de nişte creşteri relevante: 2, 3, 5, 6% respectiv.
♦ Asta înseamnă că, în ceea ce ne priveşte, poate e un moment de respiro al economiei. Sunt nişte măsuri fiscale luate acum şi, probabil, o reaşezare pentru o viitoare creştere susţinută.
♦ Mergând către Banca Transilvania, noi, istoric vorbind, am reuşit să captăm mult mai mult din creşterea economică a României de-a lungul timpului.
♦ Scenariul nostru principal nu se schimbă. Suntem aici tocmai pentru a finanţa mai mult, pentru a avea o poziţie şi mai implicată în economie.
Alexandru Chiriţă, CEO, Electrica
♦ Grupul Electrica desfăşoară şi derulează cel mai mare plan de investiţii de până acum.
♦ Chiar dacă economia ar putea să meargă către o contractare, să spunem, oricum ar fi o perioadă de tranziţie.
♦ Avem tranziţia energetică, probabil vom avea şi o tranziţie economică. Însă nu cred că are de ce să ne afecteze, pentru că se suprapune cu alte fenomene foarte clare.
♦ Unul este cel investiţional, unde o să vedem din ce în ce mai multe investiţii în întreg lanţul. Al doilea este eficienţa operaţională, care este în aşteptare de creştere.
♦ Avem noile tehnologii care se implementează, urmează să fie derulate, şi care vor creşte foarte mult eficienţa operaţională. Asta înseamnă că, pe fond, costurile ar trebui să fie în scădere.
♦ Electrica are un acţionariat în care statul deţine aproape 50%, iar cealaltă parte este un mix.
♦ Acţionarii noştri, în marea lor majoritate, sunt întotdeauna aliniaţi intereselor strategice propuse de companie.
♦ În emisiunea de obligaţiuni pe care am avut-o recent, am constatat faptul că statul nu este văzut ca un impediment în dezvoltarea companiei, ci mai degrabă ca un element de stabilitate.
♦ Atunci când discuţi cu investitori internaţionali, aceştia preferă să vadă o prezenţă a statului într-un domeniu de importanţă naţională, care trebuie întotdeauna să fie aliniat politicilor şi strategiei naţionale.
Gabriel Ţecheră, director guvernanţă corporativă şi relaţii cu investitorii, Transport Trade Services
♦ TTS este, cumva, legat ombilical de indicii macro. Dacă economia - nu doar a României, ci şi economia europeană - merge bine, atunci şi industria merge.
♦ Pentru noi a contat foarte mult achiziţia CIROM, care ne-a permis extinderea în portul Constanţa. Lucrul acesta are efect asupra volatilităţii activităţii şi a întregii noastre afaceri.
♦ Nu mai suntem atât de dependenţi, să zicem, de industria mare siderurgică şi metalurgică, pentru că, odată cu intrarea în port, accesăm şi alte fluxuri de marfă.
♦ În continuare, investim în Constanţa: dublăm capacitatea terminalului de cereale şi, pe de altă parte, venim cu investiţii şi modernizări în decarbonizare, care cresc viteza de operare.
♦ Pe termen scurt, incertitudinile sunt foarte mari şi nu sunt semne pozitive; în schimb, noi sperăm într-o creştere venită din procesul de integrare a CIROM în Constanţa, astfel încât Constanţa să devină hubul operaţiunilor noastre.
♦ În urmă cu patru ani, când am intrat pe piaţa de capital, accesul la finanţare era cu totul altul.
♦ Treci dintr-o zonă privată, în care totul este one-on-one, într-o piaţă în care există o cerere de investiţie mult mai largă.
♦ Ceea ce am făcut şi cred că orice companie trebuie să facă: pe de-o parte, transparenţa şi, pe de altă parte, guvernanţa. Când ai aceste două elemente, piaţa capătă încredere şi accesul la finanţări devine mai uşor decât atunci când nu eşti listat.
Stefan Maxian, CFA, CESGA, director equity capital markets, Raiffeisen Bank International
♦ La nivel european, primul trimestru a avut deja un impuls bun pe pieţele de capital.
♦ Suedia a fost anul acesta cea mai activă piaţă în ceea ce priveşte activitatea de emisiuni.
♦ Am văzut mai mult de şapte IPO-uri în Suedia anul acesta. Şi asta este remarcabil.
♦ Un semnal bun şi pentru România, pentru că există o asemănare clară între Suedia şi România: implicarea fondurilor de pensii.
♦ În Suedia ai fonduri de pensii extrem de active. Dacă te uiţi la Suedia, vezi acum tranzacţii pe piaţa de capital, IPO-uri în fiecare zi, iar inima şi motivul principal pentru asta se leagă de implicarea fondurilor de pensii. Şi asta aveţi şi aici.
♦ Singura problemă este că, atunci când ne uităm la piaţa din România, există puţină activitate de emisiuni, dar ar putea fi mult mai multă. Şi cred că piaţa ar fi pregătită să absoarbă mai mult.
♦ Per total, când ne uităm la pieţele din Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte activitatea de emitere, România a avut 8% în ultimii cinci ani.
♦ Dar asta se datorează în principal IPO-ului Hidroelectrica. În afară de acesta, nu au fost foarte multe tranzacţii. Pe de altă parte, vedem că fondurile de pensii şi fluxurile de capital către ele sunt semnificative.
♦ Lichiditatea în România este foarte concentrată pe primele cinci acţiuni, evident, care sunt şi cele mai mari ca pondere în indice. După aceea coborâm spre companii mai mici.
♦ În rest, cred că există acţiuni interesante şi mai jos de top cinci.
Remus Vulpescu, CEO, BVB
♦ Există o arhitectură a pieţei financiare. Contrapartea Centrală e un element cu importanţă sistemică. În lipsa ei, riscul este gestionat prin instrumente nefiabile şi va fi mai scump.
♦ Avem în lucru o piaţă de creştere pentru IMM şi vrem să o propunem spre aprobare la ASF în acest an. Este separată de AeRO, o piaţă distinctă. Are criterii de admitere care are indicatori cantitativi şi calitativi, avem un score card inovator pentru admitere, în linie cu prevederile legale.
♦ Vrem să avem companiile care chiar pot să se dezvolte rapid şi care pot să treacă la un moment dat spre piaţa principală.
♦ Noua piaţă va începe prin a oferi unor companii din AeRo să evolueze spre noua piaţă şi să fie constituenţii unui nou indice.
♦ Avem o lichiditate care are loc de multă creştere şi pe piaţa de capital, dar şi la nivel de ţară.
♦ Eu cred că banii sunt încă ieftini în România. Dacă ne uităm la indicatorul M2Money, România este în urma altor ţări din regiune, cam cum e şi cu lichiditatea bursieră.
♦ Companiile de stat au ridicat ştacheta la plata de dividende.
♦ Companiile private listate sunt nevoite să funcţioneze la acel nivel.
♦ Trebuie să vorbim şi de stabilitate, de predictibilitate, ca să ne putem dezvolta, să nu plătim randamente bani pentru a atrage bani.
Ştefan Nanu, director general, Trezoreria Statului Român
♦ Am eliminat scadenţa de 1 an la Fidelis.
♦ Fidelis are avantajul tranzacţionării, faţă de Tezaur. Lumea cumpără liniştită 5 ani, 10 ani, pentru că ai posibilitatea de a face exit.
♦ Retailul vine cu avantajul că ne consolidează segmentul acesta, are o predictictibilitate mare la reinvestire. Nu ai impozitare pe această zonă. Deci e un avantaj faţă de alte instrumente, mai ales acum, când impozitarea a crescut uşor.
♦ Până acum, am vândut 21 miliarde lei pe Tezaur, iar peste 80% înseamnă scadenţa de 1 an.
♦ Pe Fidelis şi Tezaur am strâns 37 miliarde lei, din care 8 miliarde lei rambursări.
♦ Valoarea totală a finanţărilor din Fidelis şi Tezaur în 2025: 37 miliarde lei toate emisiunile din 2025, din care 21 miliarde de lei Tezaur, 16 miliarde lei Fidelis. Tezaur are 5 miliarde lei peste 2024. Soldul este peste 60 miliarde lei
♦ Încercăm să ne finanţăm şi cu plasamente private, sub formă de împrumut, cu care ne-am asigurat cam 2,8 miliarde euro din finanţarea externă.
♦ Am fost foarte predictibili în licitaţii, am luat foarte aproape de anunţ. Am lăsat ca piaţa secundară să ia restul de cerere şi asta se vede într-o dinamică pozitivă pe costurile de finanţare.
♦ Nu am mai lansat eurobonduri, ci am mers pe plasamente private. Deşi în fiecare săptămână ne cer investitorii să redeschidem emisiuni de eurobonduri.
♦ Văd o perspectivă bună de return, mesajele trimise de agenţiile de rating, măsurile luate de guvern. Ei se aşteaptă ca randamentele să meargă în jos dacă lucrurile continuă aşa cum sunt acum.
Costin Brumă, broker, Swiss Capital
♦ Trendul de la început de an este ascendent, vedem BET cu plus 25%, mai ales după alegeri. Avem discuţii acum cu pensiile speciale să vedem cum se vor rezolva, ratingul din octombrie, dacă se menţine, toate afectează piaţa, dar dacă semnalele sunt pozitive vor da încredere investitorilor
♦ Avem la Bursă companii mature din energie, utilităţi, bănci, care erau bune plătitoare de dividende. Dar în momentul în care au avut de dezvoltat proiecte, au scăzut dividendele.
♦ La companiile private, mai ales cele mici, plătesc mai puţine dividende şi găsesc alte metode de a stimula acţionarii.
♦ BT, de exemplu, nu a avut dividende mari, dar a avut programe de acţiuni gratuite care a stimulat lichiditatea.
♦ Trebuie să găsim companii mari, vizibile, cu un brand puternic care să vină la bursă. Sunt câteva nume private, ca eMag, Dedeman, care ar atrage atenţia investitorilor de retail.
♦ Când vorbim cu potenţialii emitenţi, le transmitem că povestea din spate e superimportantă.
♦ O ofertă publică nu se poate baza totuşi doar pe forţa retailului, ci investitorii instituţionali fac preţul listării.
♦ Dacă vrem să facem un IPO sau o majorare de capital de 50-60 milioane de euro s-ar putea să nu găsim finanţare în piaţă.
♦ O companie mică, când vrea să treacă pe segmentul principal, are o mică sincopă. Dacă nu are un profit mare, un plan de afaceri care să convingă investitorii să bage 100 milioane de euro, e greu să intre pe piaţă.
Diana Ispas, partener, Bondoc şi Asociaţii SCA
♦ Numărul mare de companii de stat listate vin cu constrângeri legale la distribuţia de dividende. Când vom avea mai multe companii antreprenoriale se va schimba şi cultura legată de dividende.
♦ Ideal este să fie o pregătire temeinică, de peste un an, a listării. În practică, dacă o companie este puternică se poate şi mai repede: la MedLife a durat 3 luni.
♦ E important să fii o companie de succes, să îţi faci temele, să ai consultaţi puternici alături şi să ieşi când ai o fereastră de oportunitate.
♦ Nu putem decupla piaţa de capital de realitate şi e clar că vor fi nevoie de multe fonduri pentru apărare. Euronext a scos deja o emisiune pe apărare şi o companie din Franţa a scos primele bonduri pe defence.
♦ Cred că vom vedea acest trend, vom vedea mai multe tichete pe zona de apărare. Sunt state care emit deja titluri de stat doar pentru domeniul de apărare, cum este Lituania.
♦ Listarea unui club de fotbal? Dacă are forma potrivită, se poate.
♦ Vom avea flexibilitate mai mare din partea UE, inclusiv pragul de la care trebuie făcut neapărat prospect, care acum e la 1 milion euro.
♦ La AeRO se merge de exemplu pe plasament privat pentru a se evita prospectul şi avizul ASF. Acum va fi mai multă flexibilitate.
♦ Ar fi bine să avem sectorul imobiliar mai bine reprezentat la Bursă.
