„Una dintre principalele probleme din cauza cărora au început să apară situaţii de neacoperire a necesarului din producţia internă este stuctura energiei în România. Nu vom rezolva niciodată dacă nu abordăm frontal problema. Cehia nu are această structură, spre exemplu, are companii care pot livra mix şi poate livra energie ieftină în care şi cărbunele, şi nuclearul, şi hidro au o pondere importantă”, a spus Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, în deschiderea celei de-a opta ediţii a ZF Power Summit.
România a ajuns în această iarnă să importe chiar şi 20% din necesarul său de consum în contextul în care o treime din capacitatea de producere a energiei este nefuncţională, centralele eoliene sunt lipsite de capacităţi de stocare, iar debitele hidro au lovit în producţia Hidroelectrica.
Cu ieşirea din funcţiune a unui reactor al centralei de la Cernvodă pentru retehnologizare în 2026 şi cu 1.800 MW de cărbuni, jumătate din capacitatea totală, care riscă să fie închişi în lipsa îndeplinirii condiţiilor de mediu, deja nu mai este o întrebare dacă România are nevoie de investiţii noi în energie, ci o urgenţă.
„Statul e acţionar şi la Hidroelectrica, şi la Complexul Eenergetic Oltenia. Cea mai bună combinaţie pe care o văd este cărbune cu Hidroelectrica. Să se formeze o companie nouă, pentru că statul poate răscumpăra acţiunile de la Fondul Proprietatea. Această propunere este acum la minister”, a mai spus Vişan, care a mai precizat că la nivelul Ministerului Energiei este în lucru o schemă de sprijin pentru cărbune.
Chiar dacă specialiştii prezenţi la ZF Power Summit pun sub semnul întrebării necesitatea reluării planului de a uni sub aceeaşi umbrelă mai mulţi producători sau de a continua pe linia proiectelor energetice majore, cei mai mulţi au pledat pentru investiţii noi în energie.
„Ne uităm foarte atent la randamentul investiţiilor noastre aici, ne uităm atent la viitor şi vrem să ne asigură că România face parte din noile trenduri ale industriei în termeni de dezvoltarea eficienţei energetice şi descentralizarea producţiei”, a precizat Eric Stab, preşedinte & CEO al Engie România.
Potrivit acestuia, gazul este cartea cea mare pe care ar trebui să o joace România în zona de producţie de energie.
„Gazul are viitor în România. Gazul este energia de tranziţie a tranziţiei din energie. El are un rol crucial în mutarea către un sector mult mai sustenabil”, a mai spus Stab.
Un management mai bun al consumului de energie a fost una dintre soluţiile puse pe masă de specialiştii prezenţi în prima zi a ZF Power Summit 2019.
„Piaţa de demand-response (în care consumatorii răspund la nevoile sistemului astfel că echilibrarea acestuia nu se face doar din zona de producţie - n.red.) este un efect al tranziţiei, dintr-un sistem bazat foarte mult pe hard (centrale fizice). Vor fi din ce în ce mai relevante soluţiile mai soft, nu neapărat software”, a explicat Alessio Menegazzo, director sustenabilitate şi afaceri instituţionale, Enel România.
Ondrej Safar, directorul general al CEZ România, a spus la rândul său că în următorii ani România va redeveni interesantă pentru investiţiile în energia verde. Dublarea acestor investiţii de capacităţi de stocare va deveni însă obligatorie pentru stabilitatea sistemului.
„Siemens a reuşit să construiască echipe de români pentru România care pot implementa proiecte de ultimă oră la nivel global, spre exemplu primul megawatt de stocare de energie local. Pentru continuarea unor proiecte de acest tip este nevoie însă de reglementare”, a precizat Petru Ruşeţ, country division lead, Divizia Energy Management, Siemens România.
Şi proiecte majore de investiţii şi-ar putea găsi finanţarea, cred specialiştii.
„Am modelat impactul unei astfel de scheme de suport în peisajul total al investiţiilor şi în sensul sprijinirii strategiei energetice a României. Am modelat riscul unei astfel de scheme de suport şi am constatat că o astfel de schemă de suport, sub forma contractelor pentru diferenţă (contracte în care preţul energei este garantat - n.red.) are per total mult mai multe beneficii, în sensul că poate atrage investiţii în tehnologii mai eficiente, mai curate şi cu un randament mai bun. Eu aş paria în umătorii ani pe nuclear”, a mai spus Radu Mustaţă, sales director la Marsh România.
Pe termen scurt însă, ţinând cont de urgenţa realizării de noi investiţii în producţie, cel mai probabil micile proiecte se vor mişca cel mai rapid.
„Nu vom vedea pe termen scurt din capacităţile pe care le tot visam, iar aici reamintesc că România este condamnată la descentralizare. Vom vedea iniţiative private şi orice consumator care va trece la panouri solare sau la alte soluţii va contribui la această descentralizare. Şi vor face această investiţie pentru că ea devine interesantă”, a precizat Valeriu Binig, business advisory partner la EY.
Doru Vişan, secretar de stat, Ministerul Energiei: Statul e acţionar şi la Hidroelectrica şi la Complexul Energetic Oltenia. Cea mai bună combinaţie pe care o văd este cărbune cu Hidroelectrica. Să se formeze o companie nouă, pentru că statul poate răscumpăra acţiunile de la Fondul Proprietatea. Această propunere este acum la minister.
♦ OUG 114 este în dezbatere acum, iar legat de companiile energetice, ministerul a cerut o prorogare pe componenta de 2% din cifra de afaceri. Prorogarea ar fi pe un an, iar după aceea rămâne de analizat.
♦ Una dintre principalele probleme din cauza cărora au început să apară situaţii de neacoperire a necesarului din producţia internă este stuctura energiei în România. Nu vom rezolva niciodată dacă nu abordăm frontal problema. Cehia nu are această structură, spre exemplu, are companii care pot livra mix şi poate livra energie ieftină în care şi cărbunele şi nuclearul şi hidro au o pondere importantă.
♦ Statul e acţionar şi la Hidroelectrica şi la Complexul Energetic Oltenia. Cea mai bună combinaţie pe care o văd este cărbune cu Hidroelectrica. Să se formeze o companie nouă, pentru că statul poate răscumpăra acţiunile de la Fondul Proprietatea. Această propunere este acum la minister. Sigur că suntem conştienţi de dificultăţi. Această soluţie ajunsese într-un stadiu avansat în anii trecuţi, dar a fost blocată. Dacă nu, trebuie să promovăm din luna aprilie o schemă de sprijin pentru cărbune în cadrul unui program de restructurare.
♦ Am realizat un studiu în cadrul ministerului care ne arată că din cei 24.000 MW, 8.000 MW lipsesc, într-o situaţie generată de condiţii juridice, de finanţare, condiţii de mediu şi probleme tehnice. Ce putem face? Aceşti 8.000 MW trebuie să dispară ca licenţiere pentru a putea veni cu investiţii. Procesul de relicenţiere este obligatoriu şi vom începe imediat după luna aprilie
♦ Vrem să finalizăm centrala Romgaz de la Iernut, dar termenul 1 ianuarie 2020 este greu de îndeplinit. Dorim să terminăm în acelaşi termen retehnologizarea blocului 5 de la Rovinari - pentru că este cea mai bună centrală pe cărbune din România şi care va constitui o bază a sistemului energetic din România.
♦ În continuare este necesară menţinerea cărbunelui şi definirea lui. Sigur că în 2021 intră noile valori limită de emisie, care ne obligă să renunţăm, dar aici avem derogare chiar de la Comisia Europeană. Dar atunci când vom renunţa, ce punem în loc? Trebuie să punem Iernut, Deva, corelate cu alte surse, şi aici ating cel mai important subiect unde e nevoie de sprijinul autorităţilor locale, şi-anume cogenerarea.
Eric Stab, preşedinte & CEO, Engie România: Gazul are viitor în România. Gazul este energia de tranziţie a tranziţiei din energie. El are un rol crucial în mutarea către un sector mult mai sustenabil.
♦ Anul trecut am investit 60 de milioane de euro, iar planul nostru este de a continua să investim, dar vom continua să fim extrem de atenţi, întrucât anul acesta va fi implementată metodologia care reduce rata de rentabilitate de distribuţie. Avem cereri pe care vrem să ne îndeplinim, dar în acelaşi timp ne uităm foarte atent la randamentul investiţiilor noastre aici, ne uităm atent la viitor şi vrem să ne asigură că România face parte din noile trenduri ale industriei în termeni de dezvoltarea eficienţei energetice şi descentralizarea producţiei
♦ Nu suntem prea fericiţi cu privire la această ordonanţă (OUG 114), cel puţin nu în forma actuală, pentru că aduce prea multe elemente de nesiguranţă.
♦ În mod normal, într-o piaţă funcţională ar trebui să existe ceva ce aici nu regăsim şi anume definiţia consumatorilor vulnerabili. De aceea este dificil să facem o schemă să protejăm consumatorul vulnerabil. (...) Cele trei aspecte esenţiale sunt definirea, finanţarea şi gestionarea schemei. Toţi vrem să lucrăm la asta, am făcut-o şi în Coaliţia pentru Dezvoltarea României şi peste tot, dar toate aceste aspecte au nevoie de cooperare interministerială cu ministerul Muncii, Ministerul de Finanţe, Ministerul de Energie şi chiar ministerul de Dezvoltare Regională încât trebuie mers pe regiuni, local la consumatori.
♦ De la privatizări până acum am construit 5.500 km de reţea, adică drumul de aici până la Mumbai, India. Nu poţi spune că nu au fost făcute investiţii.
♦ Pentru clienţii noi e vorba de multe reţele. Reţeaua s-a extins din multe motive, precum dezvoltarea din domeniul imobiliar. Anul tecut am conectat 56.000 de clienţi noi, în condiţiile în care în alte părţi din Europa sunt ţări în care oamenii se deconectează.
♦ Durează foarte mult să faci ceva în România. Ce vrem să facem este să accelerăm lucrurile, să mergem în oraşele mari şi să le spunem că trebuie să facem un flux, ceea ce înseamnă un ghişeu unic unde se dau toate autorizaţiile. În Bucureşti, pentru o conexiune la reţeaua de gaze ai nevoie de 17 autorizaţii şi avize. Acest lucru poate fi făcut cu un singur flux. Discutăm deja cu Primăria Bucureşti şi alte primării.
♦ Gazul are viitor în România. Gazul este energia de tranziţie a tranziţiei din energie. El are un rol crucial în mutarea către un sector mult mai sustenabil.
Frank Hajdinjak, director general E.ON România
♦ Este păcat pentru această ţară, pentru clienţi şi pentru compania noastră deoarece vrem să investim, dar din păcate trebuie să reducem nivelul investiţiilor. În comparaţie cu planul anterior, vom investi mai puţin cu 35-40%.
♦ Eu nu cred că dacă vrei să mergi într-o tranziţie energetică mai putem discuta despre fuziunea CE Oltenia şi Hidroelectrica, deoarece ar lua competitivitatea din piaţă pentru că ar fi o capacitate mare de generare într-un singur loc.
♦ Trebuie să clarificăm obiectivul, cum ar fi repararea situaţiei foarte proastă a reţelei. Statul nu a investit, nu a îmbunătăţit reţelele. Pe partea de gaz, aceeaşi poveste. Dacă nevoia României este acum suplimentarea reţelei, guvernul, ministerul şi autoritatea de reglementare trebuie să stabilească parametri necesari, iar jucătorii din piaţă vor investi acolo.
♦ Preţurile curente ale noastre nu se reflectă în factura finală. Ardem bani la fiecare metru cub. Această situaţie nu mai era sustenabilă şi dacă guvernul nu intervenea cu plafonarea preţurilor, companiile riscau să rămână fără lichiditate. Atât de serioasă era situaţia.
Gabriel Aldea, Tradeville
♦ Plafonarea preţului la gaze va avea impact negativ asupra rezultatelor financiare ale companiilor. Un focus pe termen scurt este cel pe dividende, unde randamentul este foarte mare, iar preţul acţiunilor au evoluţii pozitive, dar impactul pe rezultate îl vom vedea în a doua parte a anului. În prezent tranzacţiile se fac pe baza rezultatelor de anul trecut, iar companiile de două săptămâni înregistrează evoluţii crescătoare.
♦ Este clar că ordonanţa va suferi modificări şi este de menţionat şi contextul internaţional, care a fost volatil în ultima vreme. Ca să analizăm evoluţia companiilor, a preţului companiilor Romgaz, OMV Petrom sau Nuclearelectrica, trebuie să avem şi acest aspect în vedere - evoluţia pieţelor internaţionale, faptul că ele au o volatilitate foarte mare. Din decembrie, acestea au o evoluţie consistentă, dar va fi un an foarte volatil.
♦ Motivele pentru care lichiditatea la bursă este redusă, evident, numărul de instrumente pe care îl oferi este foarte important, dar trebuie să ai şi jucători. Din păcate, numărul de investitori activi este foarte redus, probabil sub 15.000.
Valeriu Binig, business advisory partner, energy industry leader, South-East Europe Cluster EY
♦ România este condamnată la descentralizare. Să ne uităm la ce se întâmplă pe lanţul de valori, aceste preţuri cresc din cauza unei insuficiente presiuni competitive.
♦ Acum a crescut preţul pe partea de generare de energie electrică şi a ajuns în zona de furnizare, pentru că furnizorii trebuie să îşi cumpere angro energie cu ceva timp înainte pentru a fi acoperiţi. Iar în momentul în care furnizorii au cumpărat la un preţ mai mare şi au încercat să transfere diferenţa de preţ către consumatori, a venit cineva şi a spus: „Stop, creşterea asta se opreşte la voi.” Acest lucru îi afectează pe furnizori, dar nu rezolvă problema de noi investiţii.
♦ Organizaţiile de afaceri trag semnale că practic nu mai vine niciun capital privat în generarea de energie electrică în România, practic nu se reînnoieşte parcul de generare şi asta va conduce la preţuri foate ridicate care cumva va trebui transferate către consumatori.
♦ Nu vom vedea megawaţi noi veniţi foarte curând, nu vom vedea pe termen scurt din capacităţile pe care le tot visam, iar aici reamintesc că România este condamnată la descentralizare. Vom vedea iniţiative private şi orice consumator care va trece la panouri solare sau la alte soluţii va contribui la această descentralizare. Şi vor face această investiţie pentru că ea devine interesantă.
♦ Cred că potenţialul de investiţii este în zona de energie verde, datorită ieftinirii tehnologiilor, şi în zona de energie distribuită.
Marius Perşinaru, country president România şi Republica Moldova, Schneider Electric
♦ Cred că investiţiile se vor duce în zona de smart, pentru că sunt concepte şi lucruri noi care apar în piaţă care nu pot funcţiona într-o reţea care nu este digitalizată. Deci sistemul energetic trece prin schimbări şi nu va face faţă fără investiţii mari în zona de digitalizare. Cred că în momentul în care ai fonduri mai mici de investit trebuie să te gândeşti unde este mai bine să le investeşti şi cred că banii se vor duce în digitalizare.
♦ Mergem pe dezvoltare digitală, pentru că de acolo vine progresul, pentru că digitalizarea rezolvă problemele de distribuţie.
♦ Noi am început să implementăm soluţii digitalizate, avem implementate sisteme de management al distribuţiei.
Alexey Golovin, vicepreşedinte dezvoltare corporativă şi strategie, KMG International
♦ Vedem că această tranziţie de la motorul cu combustie internă la motoare electrice va lua ceva timp, pentru că nu este pregătită infrastructura sau tehnologia pentru o asemenea schimbare. Nu vedem o schimbare foarte rapidă a acestei pieţe.
♦ Piaţa se dezvoltă, graniţele dintre industrii devin din ce în ce mai subţiri. Schimbarea în mixul de energie poate fi o oportunitate. Noi vedem oriunde o oportunitate.
♦ Sincer, avem în companie un proiect pilot pe care îl discutăm, despre viitoarele staţii de alimentare, şi prototipul este, poate vă miră, dar unul în care vindem de toate, mai puţin combustibil. Poate intrăm şi în zona retailului clasic pe lângă viitoarele staţii de alimentare a maşinilor. Să vindem sucuri, cafea, lucruri pentru care nu ai nevoie să mergi la supermarket. Şi competiţia se va schimba, competitorul nu va mai fi MOL, de exemplu, va fi Lidl.
♦ Mai mult de 50% dintre maşinile noi care se vând sunt pe benzină. Din perspectiva Petromidia, am produs 2,7 mil. tone diesel, de două ori mai mult decât benzină, unde producţia a fost de 1,4 mil. tone. Anul 2018 a fost cel mai bun an pentru producţie, de 5 mil. tone petrol crud. Nu vedem nicio schimbare în viitor în acest câmp şi nu cred că va fi nevoie de investiţii masive momentan.
♦ Pe următorii trei ani ne dorim să deschidem 60-70 de noi staţii de alimentare prin care să ajungem la o cotă de piaţă de 25%. Investiţiile sunt estimate la circa 100 de milioane de dolari.
♦ Ne dorim să începem proiectul centralei electrice de la Petromidia, să avem studiul de proiect anul acesta.
Camelia Ene, CEO & country chairman, MOL România
♦ Consider că nu vom mai vedea ritmuri de creştere de 8-9-10%, dar este o piaţă cu un potenţial mare în continuare. Pe termen mediu, cu siguranţă combustibilii fosili vor continua să fie sursa primară de energie. Considerăm că în următorii ani vom vedea o creştere a acestei pieţe.
♦ Am intrat într-un consorţiu internaţional alături de jucători precum Nissan sau E.ON prin intermediul căruia vrem să instalăm 250 de staţii electrice de încărcare la nivel regional. Sunt 40 de staţii pentru România, dintre care 21 vor fi instalate de MOL România. Fiind vorba de un consorţiu internaţional şi de faptul că e şi cu o parte de fonduri europene, procesul a fost extrem de complex din perspectiva paşilor de natură administrativă pe care i-am parcurs. Vom avea veşti foarte bune în scurt timp.
♦ Aşa cum am dovedit prin achiziţia reţelei Shell în 2005 şi 10 ani mai târziu prin cea a reţelei Eni într-un deal regional, mereu analizăm orice oportunitate de dezvoltare. MOL are acum 218 benzinării şi la fel ca în anii precedenţi planurile noastre în următorii 2-3 ani sunt în continuare de a deschide un număr rezonabil de benzinării în funcţie de oportunităţile din piaţă. Ritmul în anii precedenţi a fost de 7-12 benzinării pe an.
♦ Intenţionăm să introducem zona de cafea Fresh Corner în toate staţiile şi nu excludem să fim prezenţi pe piaţă şi cu alte formate decât cel clasic de benzinării.
Andreea Mitiriţă, partener, Departamentul de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC România
♦ Toţi marii titulari de concesiuni din Marea Neagră au anunţat deja amânarea investiţiilor şi amânarea încheierii contractelor cu furnizorii şi clienţii, mai puţin Black Sea Oil & Gas, ei fiind singurii care au anunţat deja încheierea de contract şi cu Engie şi cu subcontractori. Nu ştim strategia lor, dar este clar că nicio decizie certă de a începe investiţia nu a fost luată nici acolo.
♦ Odată cu legea offshore sunt introduse o serie de impozite suplimentare, un tip de impozite destul de atipice pentru industrie.
♦ Obligaţia contractorilor de a lucra cu forţă de muncă locală ridică un semn de întrebare. De unde vor veni aceşti specialişti în petrol şi gaze când foarte mulţi profesionişti lucrează acum pe plaforme offshore străine, de exemplu?
♦ Cred că partea de eoliene este cea în care vor urma investiţiile majore. Partea de energie verde pare cea mai la îndemână pentru investiţii viitoare în România.
Alessio Menegazzo, director sustenabilitate şi afaceri instituţionale, Enel România
♦ Punerea consumatorului în mijlocul sistemului energetic şi digitalizarea sunt, la urma urmei, ce ne va salva ca şi industrie. Se înlocuieşte capacitatea de producţie prin eficientizarea sistemului. Investiţiile vor avea o altă dinamică, pentru că nu putem facem abstracţie de faptul că trecem printr-o tranziţie. Piaţa de demand-response (în care consumatorii răspund la nevoile sistemului astfel că echilibrarea acestuia nu se face doar din zona de producţie - n.red.) este un efect al tranziţiei, dintr-un sistem bazat foarte mult pe hard (centrale fizice). Vor fi din ce în ce mai relevante soluţiile mai soft, nu neapărat software. Cred că una dintre greşelile care în momentul acesta se pot întâmpla în România este de a crede că poţi găsi soluţie naţională la probleme globale.
♦ Tranziţia energetică este un trend mondial şi este foarte important să te uiţi în lume, pentru că altfel decalajul pe care îl avem creşte. Tranziţia businessului este substanţială. Energie, care a fost un business de commodities, devine un business care este orientat din ce în ce mai mult spre clientul final, care, fiind prosumer, nu mai este un actor pasiv la sfârşitul unui lanţ.
♦ Unul dintre efectele cele mai antipatice efecte ale OUG 114 este că dă ceasul înapoi cu 2-3 ani de zile şi şterge liberalizarea pieţei în ceea ce priveşte energia electrică. Una este să ai un client pe piaţa reglementată şi alta este să ai un client care este liber pe piaţă.
Adrian Tănase, CEO BVB
♦ Avem şanse chiar anul acesta să trecem la statutul de piaţă secundară emergentă. Revizuirea făcută în septembrie 2018 a constatat că am îndeplinit criteriile, inclusiv lichiditatea. Trebuie să menţinem criteriile încă un an pentru a se vedea că ne putem menţine. Deci avem şanse să fim upgradaţi la statutul de emergentă.
♦ Nu vrem să considerăm listarea Hidroelectrica subiect închis. Este foarte atractivă şi sperăm să o avem pe bursă la un moment dat.
♦ Nu ştiu nicio intenţie certă în acest moment de lansare de obligaţiuni din partea unei companii din energie, dar apetitul pentru astfel de investiţii este foarte ridicat şi nu cred că ar fi o problemă pentru un astfel de plasament. Am avut emisiuni de obligaţiuni, dar din păcate majoritatea sunt din sectorul financiar, deci cred că una din sectorul energetic ar fi bine privită.
Ondrej Safar, country manager, CEZ România
♦ În cazul nostru, bugetul de investiţii este acelaşi ca şi cel din anul precedent. Lucrăm cu mulţi furnizori şi odată stopat un cliclu de investiţii, este foarte greu de reluat. În plus, mai departe pe lanţ, de bugetele noastre depind şi alte afaceri, care trebuie să supravieţuiască şi ele.
♦ OUG 114 este un lucru în legătură cu care, în acest moment, este dificil de apreciat ce impact va avea. A fost greu să explicăm la sediul nostru faptul că nu ştim care este impactul la două luni de la emiterea actului normativ.
♦ Aceste schimbări, declaraţii că se renunţă la taxa de 2%, apoi că nu se renunţă, sau iarăşi se renunţă, au un impact foarte mare, nu ştim cum să ne facem planul financiar. Aşteptăm ca ANRE să vină cu deciziiile, este februarie şi nu ştim care vor fi tarifele, nu ştim nimic.
♦ România se va afla în situaţia în care va importa energie multă şi preţurile vor fi chiar mai mari. Cineva va ajunge să plătească preţurile mari. Trebuie să încetăm să ne acuzăm şi să vedem cum sectorul devine funcţional.
♦ Unde văd piaţa energiei României în 2023: din perspectiva noastră, ar trebui să fim digitalizaţi, nu numai ca şi companie. Când vine vorba de conexiuni noi, birocraţia ia 60 de zile, încă se fac manual foarte multe lucruri.
♦ Cred că va fi un nou trend de regenerabile în viitor, care dezvoltă noi tehnologii şi investitorii se uită din nou către acestea. Obiectivul României nu ar trebui să fie să ajungă cea mai bună ţară de investiţii din Balcani, ci ar trebui să fie considerată una dintre cele mai stabile din Europa Centrală şi de Est, asta este direcţia pe care ar trebui să se meargă.
Gabriela Cacerea, partener, coordonator al practicii de energie şi resurse naturale, NNDKP
♦ La nivel de metodologie, trebuie să vorbim de predictibilitate şi stabilitate, acestea ar trebui să fie principiile pe care se bazează metodologiile. La noi, din păcate, metodologiile şi OUG 114 nu au fost redactate în urma unor studii de impact.
♦ Dacă ne uităm la OUG 114, consultarea cu mediul de afaceri, studiul de impact, niciunul din aceste principii nu au fost respectate. Aceasta încă nu este terminată, presupun că în urma negocierilor se mai aşază lucrurile. Mediul de afaceri este deschis la discuţii. Da, sunt încălcări ale principiilor, unele nu foarte grave şi unele nu suficient de flagrante, însă în urma studiilor de impact care vor avea loc se va vedea dacă obiectivele sunt proporţionale cu măsurile introduse.
♦ Pe masă noastră ajunge orice fel de legislaţie, asta nu înseamnă că avem răspunsul pentru toate. Este vorba despre modul în care sunt redactate, în majoritatea cazurilor lipsesc normele secundare, pentru că totul a fost emis foarte repede.
♦ Companiile din energie nu sunt societăţi de serviciu public, sunt societăţi comerciale.
♦ Este foarte greu de spus ce piaţă ar trebui să urmeze România ca model. În studiile noastre cel mai frumos funcţionează Marea Britanie. Asta înseamnă că funcţionează la ei, nu neapărat şi la noi.
Călin Meteş, vice-president/executive director, Franklin Templeton Investment
♦ Am avut un proces prin care am dorit să vindem pachetul de la Hidroelectrica, dar, din păcate, introducerea OUG 114 a venit cu incertitudini şi a fost greu pentru investitori să facă calcule de venit şi profit. Am avut un interes foarte clar şi puternic pentru Hidroelectrica, care este una dintre cele mai profitabile companii din România.
♦ OUG 114 a făcut ca orice tentativă sau dorinţă de a investi o sumă importantă în România să fie pusă în aşteptare. Un investitor care vrea să investească bani într-o ţară are nevoie de stabilitate pentru a fi sigur că investiţia va fi profitabilă.
♦ Impactul OUG 114 asupra pieţei apare în timp, dar între timp investitorii pot găsi oportunitate să investească în altă ţară şi toate aceste elemente conduc la o situaţie care ar trebui să fie soluţionată prin eliminarea acestei ordonanţe.
♦ Cei mai importanţi investitori locali în Bursa de Valori Bucureşti (BVB) sunt afectaţi puternic de această ordonanţă. Aici mă refer la fondurile de pensii private care investesc în jur de 2 miliarde de euro şi mare parte din active sunt în România. Cu aceste active s-au realizat listări ale companiilor la bursă, iar o piaţă de capital nu se poate dezvolta fără să aibă cerere internă puternică, care la acest moment nu există pe piaţa locală.
Florian Teleabă, senior manager, A.T. Kearney
♦ Diversificarea serviciilor oferite de staţiile de alimentare (benzinării) rămâne la latitudinea companiilor şi vine ca răspuns la nevoile clientului, dar şi din perspectiva competiţiei.
♦ Cred că piaţa de maşini electrice se va devolta foarte mult dacă apare un producător low-cost care va introduce aceste maşini electrice pe piaţă la un preţ mai mic.
Petru Ruşeţ, country division lead Divizia Energy Management, Siemens România
♦ Eu nu cred că vor scădea investiţiile. Am auzit că avem un deficit de 8.000 MW în sistem, deci nevoia de investiţii este reală şi România a găsit mereu soluţii.
♦ Noi avem proiecte de digitalizare implementate în România. Cred că nu mai este cale de întoarcere, pentru că digitalizarea este o realitate în România, se va investi în viitor.
♦ Cred că avansul tehnologic din acest domeniu este foarte bun, românii sunt deschişi spre digitalizare şi un cadrul predictibil în domeniul reglementării poate ajuta.
♦ Siemens a reuşit să construiască echipe de români pentru România care pot implementa proiecte de ultimă oră la nivel global, spre exemplu primul megawaţi de stocare de energie. Pentru continuarea unor proiecte de acest tip este nevoie însă de reglementare.
Corina Popescu, director general, Electrica
♦ Ne dorim o stabilitate a cadrului de reglementare şi o legislaţie care să accelereze investiţiile.
♦ Din estimările noastre, reţelele de distribuţie de energie electrice au nevoie în continuare de investiţii. Deşi am avut un program de investiţii ambiţios în ultimii trei ani, încă mai este nevoie. Nu putem vorbi despre o aliniere la regulile europene, nu putem vorbi despre programe de digitalizare fără a investi în reţelele de ditribuţie.
♦ Nivelul de investiţii pentru anul acesta realizează un break-even între funcţionarea economică a companiei şi obligaţiile care decurg din cadrul de reglementare.
♦ Nu îmi este clar ce se întâmplă cu aplicarea OUG 114, suntem în perioada în care stabilim bugetele pentru 2019 şi toate aceste informaţii, cu cât vin mai repede şi cu cât sunt mai clare, cu atât ne ajută mai mult.
Radu Mustaţă, sales director, Marsh România
♦ Ministerul Energiei a format un consorţiu din care a făcut parte şi Marsh. Am modelat riscul unei scheme de suport şi am constatat că o astfel măsură, sub forma contractelor pentru diferenţă (contracte în care preţul energei este garantat - n.red.) are mult mai multe beneficii, în sensul că poate atrage investiţii în tehnologii mai eficiente, mai curate şi cu un randament mai bun.
♦ Eu aş paria în umătorii ani pe nuclear. Dacă ne uităm la obiectivele noastre de securitate energetică. Urmează o perioadă de investiţii şi cred în şansele lor. Cărbunele are o şansă să rămână în mixul energetic, atâta timp cât rămâne curat. Partea de prosumeri, iarăşi mergând pe zona de descentralizare, asta fac, urmăresc să se desprindă de reţelele electrice. Nu aş desconsidera regenerabilele în tot ansamblul lor, pentru că avem angajamente la nivel european. Aş merge pe suţinerea unui mix energetic echilibrat.
