Special

ZF Power Summit 2021. Începe al doilea val de proiecte eoliene şi s-ar putea crea un lanţ industrial al hidrogenului. Tranziţia energetică este o şansă unică de dezvoltare economică pentru România

ZF Power Summit 2021. Începe al doilea val de proiecte eoliene şi s-ar putea crea un lanţ industrial al hidrogenului. Tranziţia energetică este o şansă unică de dezvoltare economică pentru România

♦ România ar putea reveni cât de curând la un ritm de creştere anual al capacităţii eoliene montate de circa 500 MW pe an, noile proiecte fiind în stadii avansate de dezvoltare ♦ Hidrogenul este o altă industrie care poate fi construită cu piesele de „puzzle“ existente acum, au declarat specialiştii prezenţi în cea de-a doua zi a ZF Power Summit 2021.

 

Circa 6.000 MW noi în proiecte eoliene ar putea intra în funcţiune în următorii zece ani, ceea ce ar echivala cu investiţii de circa 10 miliarde de euro. În acest moment, pe plan local sunt circa 3.000 MW în proiecte eoliene, mai toţi în Dobrogea. Progresul tehnologic va permite montarea acestor noi unităţi şi dincolo de zona Dobrogei, unele dintre acestea vor avea şi unităţi de stocare, iar problemele de reţea vor fi parţial rezolvate prin mărirea capacităţii de interconectare. Dezvoltatorii lucrează la ceea ce pare a fi al doilea val major de investiţii în energia verde.

„Proiectele regenerabile se pot dezvolta rapid, în 2-3 ani. Investiţiile se vor face etapizat, până în 2030. Începând cu 2023, cel puţin 500 MW pe an se pot conecta în reţea. E momentul să mergem spre partea tehnică, de la partea politică. Trebuie să conştientizăm că tehnologia a avansat, avem o oportunitate mare să nu mai avem doar o concentrare mare de regenerabile doar în anumite părţi ale României. Cei 6.000 MW sunt în stadii avansate de dezvoltare“, a declarat Sebastian Enache, business development manager în cadrul Monsson Plc, cel mai mare dezvoltator de proiecte eoliene din România.

Problema legată de capacitatea sistemului de a prelua noi proiecte eoliene poate fi rezvoltă parţial prin creşterea capacităţii de interconectare. Soluţiile de Demand-Response (consumatori care se pun la dispoziţia dispecerului energetic pentru a intra şi ieşi din sistem în funcţie de necesităţi – n.red.) ar fi o altă oportunitate. Investiţiile în capacităţi flexibile de producţie, cum sunt cele pe gaze, devin însă obligatorii.

„Dacă dezvoltăm interconectarea şi mai mult, o să avem riscuri mai mici, o să avem nevoi mai mici şi vom avea o stabilitate mai mare“, a delarat Claudia Brânduş, manager EU affairs, Enel.

Astfel, creşterea ponderii energiei verzi în mixul total devine o certitudine.

„Sunt absolut convins că vom avea un mix energetic bazat pe energii curate într-o proporţie de peste 80%, mă refer la mixul energetic în sectorul de producţie energetică, la transporturi suntem deconectaţi în momentul de faţă de ceea ce se întâmplă în ţările UE pe partea de combustibili. Trebuie să ne mobilizăm şi nu numai statul, ci şi companiile private, companiile internaţionale şi cele de stat, trebuie să strângem rândurile“, a precizat Răzvan Nicolescu, partener la Deloitte.

Aceeaşi idee a dialogului a fost exprimată şi de Gabriela Cacerea, partener, co-head of energy & natural resources, NNDKP.

„Cu privire la bariera de legislaţie, ar trebui să învăţăm din lecţiile trecute şi să fim deschişi să primim sfaturi de la consultanţi şi oameni din industrie, este necesar ca legislaţia să fie funcţională, ca reglementările secundare ale ANRE să fie coordonate. Mai mult, mereu spunem să fie legea predictibilă şi stabilă pentru a avea investiţii“, a subliniat avocata.

Din zona de hidrogen aşteptările sunt enome, implicaţiile fiind atât la nivel industrial, cât şi al mobilităţii.

„M-aş duce puţin către mobilitate pentru că sună interesant, iar pe lângă acest fapt poluează mult transportul, avem 8 milioane de automobile înregistrate în România, o maşină produce între 1,5 şi 6 tone în funcţie de regimul de funcţionare de CO2 pe an, avem potenţial mare de dezvoltare, suntem în linie cu tendinţa şi targetul Europei de a decarboniza transportul greu, de pasageri şi transportul domestic“, a spus Alexandru Bădescu, head of on-site account management, Cluster South East Europe, Linde Gaz România.

Dincolo de transport, hidrogenul poate fi o soluţie pentru decarbonizarea industrială.

„România are toate cazurile de utilizare în care hidrogenul poate juca un rol major. producţia de oţel, avem rafinării, avem una din cele mai mari flote de camioane din Europa, avem un mare sector chimic şi alte divizii în care am putea să-l utilizăm. Avem un know how enorm şi o comunitate energetică, dar nu există o strategie naţională, o strategie unificatoare, pentru a deschide potenţialul complet al României în ceea ce priveşte hidrogenul“, a declarat Alexandru Floriştean, legal & project manager, Hydrogen Europe.

Potrivit acestuia, producţia de energie verde locală şi infrastructura de gaze existentă sunt atuuri extrem de importante de la care poate porni viitoarea strategie a României în domeniul hidrogenului.

 

Răzvan Nicolescu,  partner Deloitte

► Oportunităţile legate de finanţarea nerambursabilă, vorbim de peste 12 mld. euro - depinde de noi dacă ne vom mobiliza şi vom putea folosi inteligent aceşti bani, să facem o tranziţie către un sector energetic cu mai puţine emisii. Riscurile ţin de faptul că dacă nu vom folosi aceşti bani, ne va afecta din multe puncta de vedere, cred că dacă ne mobilizăm vom putea reuşi.

►Avem o bază de active în sectorul de producţie de energie electrică, suntem ţara din Europa Centrală şi de Est cu cel mai dezvoltat sector energetic din perspectiva energiilor curate, dacă ne uităm la planurile naţionale care au fost transmise de toate ţările Uniunii Europene la Bruxelles, nu mai este o altă ţară care să îşi propună peste 30% energie regenerabilă.

►Pe partea de hidrogen, vehicule electrice, deocamdată suntem la nivelul de discuţii şi nu suntem foarte avansaţi, din păcate, sper să recuperăm şi la ce înseamnă producere de hidrogen, cât şi echipamente de producţie a hidrogenului.

►Din acest proces, care este ireversibil, unii vor câştiga economic, alţii s-ar putea să plătească nişte costuri, depinde de noi în ce categorie ne vom afla.

►Din Planul de Redresare şi Rezilienţă, de ce nu facem o schemă de ajutor de stat care să încurajeze producţia de electrolizoare sau producţia de baterii? Avem la Cernica o mică fabrică care produce una dintre cele mai de calitate baterii, ei au nevoie să se extindă, în contextul miliardelor de la Bruxelles, trebuie să îi folosim să producă alţi bani.

►O problemă mare e că sunt companii multinaţionale sau companii de stat, piaţa e împărţită între acestea, vreau să văd mai mulţi antreprenori în această piaţă, pot da o valoare adăugată mai mare acestei industrii.

►Ministerul de Finanţe cu acel sistem al schemelor de stat funcţionează bine, de ce să ne complicăm când putem simplifica, să folosim ceea ce avem avem. Am avut organisme intermediare pentru energie pentru a gestiona fondurile structurale pe energie, dar avem acest departament de la Ministerul de Finanţe care gestionează schemele de ajutor de stat. Noi trebuie să avem nişte obiective foarte clare, ce vrem să facem, care sunt oportunităţile noastre şi să gândim aceste lucruri din perspectiva interesului ţării şi aceşti bani să producă alţi bani.

►De exemplu, este acest program, Horizon Europe, în ultimii şase ani s-au distribuit prin acest program 2,5 miliarde euro, România a luat 1,8 milioane euro, suntem pe ultimul loc în Europa.

►Tot timpul avem sentimentul şi încercăm să punem egal între fonduri europene şi instituţii de stat. Vreau ca mediul privat să se implice mai mult în cheltuirea mai multor bani într-o manieră corectă.

►Când am plecat de la Ministerul Energiei, acum şapte ani, mai aveam nevoie de şapte săptămâni ca să terminăm strategia energetică, au trecut şapte ani şi încă strategia energetică nu este adoptată formal. E nevoie de mobilizare, trebuie să ne schimbăm şi viteza şi modul de lucru, oportunitatea pe care o avem nu ne vom mai întâlni cu ea. Se joacă un deceniu în acest an, poate fi un deceniu câştigat sau un deceniu pierdut ireversibil.

►Vicepreşedintele Comisiei Europene a avut dreptate, eu cred că mineritul din Valea Jiului nu mai are nicio şansă, din păcate, şi atunci trebuie să constatăm această realitate care nu are legătură numai cu cu tranziţia energetică, are legătură cu eficienţa, productivitatea, starea utilajelor, sunt multe componente. Trebuie făcut ca minerii de acolo să fie angajaţi într-o nouă comapanie, să le mărească salariile şi imediat minerii să redeschidă o mină care să poată să producă uraniu, avem resurse de uraniu pe care nu le exploatăm, avem rezerve de grafit, foarte important în tranziţie. Hai să luăm aceşti mineri, să nu îşi mai rişte viaţa, să îi plătim mai bine şi să facă lucruri care pot ajuta ţara. Îşi pot ajuta familia, dar şi România în tranziţia energetică.

►Gazul natural va avea soarta cărbunelui mai devreme sau mai târziu dacă nu se dezvoltă instalaţiile de captare a carbonului. Această tehnologie poate fi folosită doar pentru unităţi mari, la unităţile mici, de tipul centrale de încălzire, nu susţin decât trecerea pe electric, prin proiecte pilot, dar să ne apucăm să construim o infrastructură care nu poate să susţină hidrogenul este o risipă de bani.

►Ar trebui să folosim gazul natural în petrochimie sau în industria de îngrăşăminte chimice, să facem nişte lucruri care au sens pe termen mediu şi lung.

►Dacă statul nu făcea nimic, astăzi am fi avut producţie în Marea Neagră, am fi încasat la bugetul de stat cel puţin 1 mld. taxe directe sau generate de activitatea de acolo, dacă nu făceam nimic aveam producţie în 2021, acum vorbim de 2025-2026, pe o lege pe care nu am văzut-o, cu un Exxon pe picior de plecare, cu un potenţial cumpărător al licenţei Exxon.

►Romgaz are toată conducerea interimară, compania care va cumpăra acolo, trebuie să aibă cel puţin câteva miliarde de euro în buzunar, trebuie să aibă 20-30 oameni cu minimum 15-20 de ani experienţă în proiecte offshore la mare adâncime.

►Trebuie să îşi aducă oameni care să înţeleagă despre ce e vorba acolo, să aibă aceşti 3 mld. euro disponibili şi să fie conştienţi că proiecte de complexitatea celor din Marea Neagră pot fi întârziate. Atunci, dacă bagi 3 mld. euro într-un proiect, gândiţi-vă ce s-ar putea întâmpla cu cash-flow-ul, nouă ne scade producţia onshore, acolo unde Romgazul ştie să facă lucrurile.

►Noi ar trebui să avem foarte clare mai multe scenarii de integrare a energiilor regenerabile în reţele de distribuţie, de transport, cât putem şi când, câţi bani are nevoie Transelectrica pentru a integra mai multă energie regenerabilă. Putem lua din aceşti bani de redresare economică în România, ar trebui să facem acest lucru, avem mult potenţial pe partea de eoliană şi fotovoltaică, dar trebuie să ne pregătim, nu aş vrea să fim în situaţia să finanţăm energie eoliană acum prin fonduri rambursabile.

►La companiile de stat multe dintre ele au un potenţial foarte mare, potenţial enorm la Electrica de a fi un jucător regional de furnizare, potenţial mare la nuclear. La companiile de stat trebuie să avem stabilitate, la numiri de funcţii să nu mai neglijăm componenta profesională, punem prea mult accent pe apartenenţa politică şi mai puţin pe criteriul profesional, aceste companii să fie mai curajoase pentru că escat cum vorbeam, avem un potenţial şi oportunităţi foarte mari.

►Sunt absolut convins că vom avea un mix energetic bazat pe energii curate într-o proporţie de peste 80%, mă refer la mixul energetic în sectorul de producţie energetică, la transporturi suntem deconectaţi în momentul de faţă de ceea ce se întâmplă în ţările UE pe partea de combustibili.

►Suntem printre cele mai cuminţi ţări cu ceea ce ni se dă, trebuie să ne mobilizăm şi nu numai statul, ci şi companiile private, companiile internaţioanale şi cele de stat, trebuie să strângem rândurile.

 

Andreea Pleşea, chief growth officer, Druid

►Pe zona energiei procesul de digitalizare este accelerat. Sunt multe automatizări şi la nivelul caselor inteligente. Spre exemplu, am avut clienţi în zona de producători de ferestre, cu care discutam despre senzori care să se conecteze la chatbot, care la rândul lui să spună consumatorilor că au fereastra deschisă şi astfel creşte consumul de energie.

►Am început procesul de vânzare în 2019, iar în prezent avem peste 70 de clienţi, atât nume locale, cât şi jucători internaţionali, grupuri de companii active în diverse verticale de business. Pe zona de energie lucrăm şi cu distribuitori şi cu vânzători. Avem clienţi din zona de banking, acoperim aproape toate băncile din România, avem clienţi şi din sectorul pharma.

►Pe zona de energie, ultimul chatbot este Ioana, de la E.ON. Ioana este un asistent virtual pentru clienţi care apare pe interfaţa site-ului şi răspunde la întrebările consumatorilor. E.ON are şi chatbot intern, un asistent virtual pentru zona de HR, adică pentru angajaţi.

►Acest chatbot reduce costurile operaţionale. Astfel, întrebările clienţilor, care sunt din ce în ce mai multe odată cu liberalizarea pieţei de energie, îşi găsesc mai rapid răspunsul. În plus, acesta reuşeşte să creeze în mai puţin de cinci minute un contract şi clientul poate chiar să semneze digital contractul cu furnizorul de energie.

►Pentru clienţii existenţi chatbotul oferă posibilitatea de vizualizare a conturilor. Astfel, pot vedea facturile, pot face reclamaţii, pot chema o echipa de tren, absolut tot ce presupune interacţiunea dintre furnizori şi client.

►Ioana face şi partea de business growth. Odată ce clientul ajunge pe site, chatbotul deja îl întâmpină şi îi răspunde deja la o serie de întrebări, iar dacă clientul are nevoie de mai multe informaţii, conversaţia poat fi colectată, iar informaţiile ajung în sistemele furnizorului, putând să facă segmentare de marketing creând campanii targetate.

►Soluţia pe care o oferim se mulează pentru orice tip de verticală din industrie. Suntem o platformă conversaţională pe care se pot configura orice tip de asistenţi virtuali pentru diverse procese din cadrul companiilor. Platforma facilitează accesul la cunoştinte din cadrul organizaţiilor.

►Aproximativ 84% din gospodăriile din România aveau în 2019 conexiune la internet, ceea ce e un avantaj mare pentru România, din perspectiva digitalizării. În plus, majoritatea angajaţilor au telefoane smart şi sunt la zi cu tehnologia.

►Chatbotul se poate conecta la device-urile din casă şi poate să gestioneze consumul de energie. Avem atât partea de interacţionare cu clienţii, cu chatbot pe site, dar sunt şi agenţi care utilizează această tehnologie. Cred că avem undeva la peste 100 de chatboţi, în producţie. Majoritatea clienţilor optează pentru nume de fete. Este doar o alegere a clientului.  

 

Monica Iancu, partener, casa de avocatură Bondoc & Asociaţii

►Există o efervescenţă în piaţă. Sunt multe proiecte în zona de regenerabile, dar piaţa o ia înaintea deciziei administrative. Din păcate, pentru proiecte de anvergură nu este suficientă decizia administrativă. Şi formarea opiniei politice trebuie să prindă din urmă voinţa antreprenorială.

►Este o oportunitate unică de a relansa un domeniu de mare anvergură. Acest domeniu nu presupune doar domeniul energetic, ci un lucru care impactează întreaga economie. Este necesară o decizie administrativă mai accelerată, mai agregată.

►Sunt restructurări şi redimensionări de proiecte, reaşezări de portofolii, toate în această piaţă, care se aşteaptă să fie un proiect de succes. Efervescenţa în piaţă va continua anul acesta. Trecerea la implementare este condiţionată de anumite măsuri care încă lipsesc la nivel legislativ.

►Tranziţia energetică presupune un proces de construcţie a portofoliilor. Anul acesta va fi un an de construcţie. Reglementările sunt din ce în ce mai multe şi este mai necesar a fi corelate între ele. Este o perioadă de construcţie care reîncepe să se contureze. Antreprenorii sunt tot mai atenţi ca să poată să construiască proiecte durabile.

►Avem nevoie de viziune strategică şi de o bună implementare a ei. Apoi, trebuie să fim conştienţi că momentul este unic în dezvoltarea României şi nu ne permitem să-l ratăm. Trebuie să facem din procesul tranziţiei energetice un real succes, iar drumul să fie cu sens unic.

 

Camelia Ene, CEO and country chairman MOL Romania

►În continuare carburantul rămâne sursa principală. A crescut numărul de maşini electrice şi hibride, segment ce va continua să se dezvolte, dar este greu să estimăm cum vor arăta lucrurile în viitor. Aşteptăm o revenire a cererii de carburant, tendinţă pe care o vom regăsi şi în câţiva ani. Dar totul depinde de infrastructură, de numărul de maşini electrice.

►Un proiect de care suntem mândri este faptul că MOL RO a căştigat licitaţia publică, organizată de CNAIR. Am câştigat contractul de concesiune pentru 7 loturi duble, pentru construirea de spaţii de servicii pe autostrăzile Nădlac -Sibiu, Piteşti – Bucureşti, Cernavodă – Constanţa. Vom construi 14 staţii de servicii, care vor avea o oferta extinsă şi vor include câte 2 echipamente de încărcare electrică.

►Proiectele de digitalizare au accelerat anul trecut. Vor exista în continuare multe proiecte în viitor. Care vor duce la transformarea dintr un retailer de carburant într-un furnizor de mai multe servicii de mobilitate pentru clienţi.

►Această tranziţie va fi de durată, iar jucătorii de profil trebuie să se adapteze şi să se transforme, pentru a ţine pasul şi a răspunde nevoilor pieţei. Cu siguranţă, grupul MOL o să aibă mai multe proiecte.

►Grupul MOL consideră piaţa românească ca fiind una cu potenţial mare de creştere. Vom evalua toate oportunităţile de pe piaţă, care vor fi în linie cu strategia MOL şi vom anunţa noi proiecte dacă vor fi.

►Anul trecut am continuat proiectele pe care le aveam în plan – am deschis 14 noi staţii, fiind unul dintre cei mai de succes ani pentru noi, din acest punct de vedere.

►Un obiectiv este acela de a construi staţiile de pe autostradă. Ne dorim să construim măcar o parte din staţiile câştigate.

►Am avut un nivel scăzut anul trecut, în T2, când au fost cele mai puternice restricţii, apoi vânzările şi-au revenit. Ne aşteptăm la o creştere moderată, asta în cazul în care nu vor interveni alte restricţii. Pentru moment anticipăm o creştere moderată a pieţei şi a performanţei noastre.

►Ne-am dezvoltat reţeaua în cei 25 de ani de activitate. Acum avem 243 de staţii -am făcut două achiziţii majore, una în 2005 şi una în 2015, am investit în dezvoltarea sistmului logistic (avem două depozite de carburant), am dezvoltat segmentul de încărcare electrică. Anul trecut am lansat în cadrul unei staţii primul concept drive thru.

►Încurajator mi se pare că în ciuda pandemiei, în 2020 digitalizarea a fost accelerată. Dacă lucrurile nu erau la nivelul la care ne doream, această mişcare ne-a bucurat foarte mult.

 

Gabriela Cacerea, partner, cohead of energy & natural resources, NNDKP

►Întrebarea dacă avem reglementări sau nu, nu este atât de simplă, acum ne uităm la regenerabile în general, avem reglementări, dacă vorbim de offshore, avem un draft de lege în parlament, dar are nevoie de îmbunătăţiri.

►Problema nu este că nu avem reglementări, problema este că, deobicei, vorbim despre lipsa reglementărilor, dar dacă vorbim de regenerabilele offshore, vorbim de o lipsă a unui istoric şi a unui suport pentru aceste proiecte. Aceasta este o chestiune de strategie, nu poţi să te uiţi separat la aceste legi, la regenerabile separat şi la partea de logistică, ce avem nevoie este baza, nu avem planul pentru spaţiul maritim, care este esenţial, nu avem logistica în porturi, nu avem resursa umană.

►Noi avem toate fondurile, dar trebuie să punem toate acestea să meargă, iar ce vedem acolo -echipele se uită separat, dacă nu vor fi luate împreună, în sfârşit o să avem o legislaţie, dar nu o vom putea pune în aplicare.

►Tot procesul de planificare şi construirea unui proiect ca cel din Marea Neagră implică multe materiale, servicii şi capacităţi tehnologice, nu trebuie să investem noi nimic, trebuie doar să devenim mai conştienţi că există oportunităţi, sunt proiecte noi în toată industria energetică. Nu sunt sigură dacă antreprenorii sunt conştienţi de oportunităţile pe care le au în partea energetică.

►Cu privire la bariera de legislaţie, ar trebui să învăţăm din lecţiile trecute şi să fim deschişi să primim sfaturi de la consultanţi şi oameni din industrie, este necesar ca legislaţia să fie funcţională ca reglementările secundare ale ANRE să fie coordonate, mereu spunem să fie legea predictibilă şi stabilă pentru a avea investiţii, sunt necesare investiţiile.

►Noi istoric am văzut proiecte blocate în eoliene, au fost blocate cu investiţii mari pentru că a existat un cadru sau pentru că obţinerea tuturor autorizaţiilor nu s-a putut realiza în timpul prevăzut iniţial.

►Ceea ce ştiu e că avem o nouă lege de electricitate care se aşteaptă să apară, spre bucuria noastră este făcută cu consultanţa, ar trebui să adreseze multe din problemele pieţei, din mecanismele care în România lipsesc faţă de alte jurisdicţii.

►E nevoie pe lângă legislaţia pentru dezvoltare să revizuim şi legislaţia pentru operare şi trading, cu privire la Transelectrica, aşa cum am zis interconectarea, nu doar la nivel de Transelectrica, ci la nivel de distribuitori, depinde la ce te uiţi, la parcuri fotovoltaice mai mici, poţi să ajungi la distribuitori, noi am vorbit de proiecte majore, care au nevoie de Transelectrica, trebuie să integreze acest trend. Din ceea ce se vede din reglementări este necesitatea unei interconectări între state pentru că potenţialul eolian din offshore prezintă un impact mai redus asupra mediului.

 

Armand Domuta, general manager Restart Energy

►În clipa de faţă în România este o disparitate între aspiraţiile noastre, obiectivele pe care ni le-am asumat în contextul acestui Green Deal şi ceea ce ne permite legislaţia să realizăm, dacă ne uităm la compania noastră, este un model nou de furnizor de energie.

►Am investit în digitalizare, am avut o creştere de 1000% a vânzărilor online, dar asta se datorează şi unor inovaţii cu care am intrat în piaţă, precum franciza Restart Energy, este o franciză care permite oricărei persoane sau companii să îşi dezvolte propriul business în energie, totul este digital virtual.

►Din 2018 am început să lucrăm la o platformă care este unică în lume şi anume RED-Restart Energy Democracy, este o platformă care foloseşte blockchain şi conectează consumatorul cu furnizorul.

►În următorii cinci ani, am vrea să integrăm aproximativ 500 MW de energie regenerabilă şi să devenim primul furnizor de energie 100% verde din România.

►E o problemă la nivelul pieţei privind informarea, problema a fost identificată de un studiu european cu privire la slaba informare a consumatorului, pentru noi liberalizarea a avut un efect negativ pentru că am fost foarte bine poziţionaţi în zona de online, ne-a crescut cererea cu 1000%, în ultimele luni am angajat 30 de noi oameni, vedem o cerere mare. E importantă o informare corectă şi deplină a consumatorilor din România de către autorităţi.

 

Teofil Mureşan, president E-INFRA, Nova Power & Gas

►Avem deja în funcţiune Nova 1, un proiect de 9MW în fotovoltaic, anul acesta va intra în funcţiune Nova2, proiect de 13,4 MW prin gaz, am făcut paşii pentru proiectele Nova 3 şi 4, 50 MW în fotovoltaic şi 98 în MW în gaz care vor intra în funcţiune conform planificării în decembrie 2022, partea de fotovoltaic, iar în februarie 2024 partea de gaz, care va avea 15% din capacitate convertibilă în hidrogen.

►Ne dorim foarte mult ca România să fie o ţară în care producţia de energie să aibă o componentă din sectorul regenerabil foarte mare, dar întrebarea e cum implementăm începând de mâine.

►Deşi domnul Timmermans ne-a spus viziunea despre gaz, atât lui cât şi a domnului Virgil Popescu, cum facem acei de 2-3.000 de MW în regenerabili pe care îi dorim, plus reducerea de producţie pe cărbune să fie fezabilă. Interconectările pot să suplinească parţial, că parţial prin tehnologie, centralele aoliene şi fotovoltaice îşi îmbunătăţesc funcţionarea, atunci capacităţile de rezervă ar putea fi mai reduse, dar compromisul e clar, ca să putem facem 3.000 MW în regenerabil, trebuie să construim în jur de 3.000-4.000 MW în gaz. Cum putem face acest lucru pentru că nu avem un plan, dacă nu avem scheme de subvenţie, dacă nu avem politici prin care Transelectrica să îşi construiască liniile de 400, ca dispecer am văzut că nu poţi peste noapte să găseşti soluţii doar din reţele la mii de MW sau să reglezi sistemul când se opreşte vântul. Centralele pe gaz pot fi un ajutor de tranziţie, după o perioadă de timp ele prin reducerea timpului de funcţionare, ele intră în echilibrare, reducerea poluării s-ar respecta prin reducerea timpului de funcţionare, fiind rezervă de sistem pentru regenerabilă.

►Toţi aceşti paşi care trebuie făcuţi trebuie început cu ceva, cred că primul lucru pe care ar trebui să îl facă guvernul este să clarifice schemele de subvenţie, pot fi scheme de subvenţie dacă centralele de gaz sau regenerabile le plasezi în locuri de sistem deficitare pentru care Transelectrica nu ar trebuie să investească, foste paltforme industriale, sau dacă sunt combinate la locul de producţie centrale pe gaz cu centrale regenerabile.

►În felul acesta, pachetele de sprijin, prin certificate verzi, fonduri nerambursabile, depinde cum ies calculele ca proiectul să fie bancabil, acesta va fi driverul care să împingă lucrurile, care să împingă lucrurile şi de la sine, nu doar prin politici în care statul intervine masiv, s-ar putea ca în timp producţia de energie electrică să fie mai mare decât cererea şi produsul numit MW/oră să fie ca orice altă marfă într-o piaţă competitivă, în care preţul se va crea corect şi va fi difereţiatorul între cei care fac investiţii inteligente şi cei care vor trebui să închidă anumite unităţi de producţie.

►Planurile noastre sunt ca în 2026 să avem capacităţi de producţie de energie fotovoltaică în special în Transilvania, de aproximativ 300 MW şi centrale pe gaz sau cu turbine care pot să fie parţial transformate în hidrogen de aproxiamtiv 300 MW. Sunt planuri îndrăzneţe, dar credem în acest mers, această strategie.

►Luăm în calcul toate formele de finanţare clasice, bancară, în parteneriat cu fonduri de investiţii sau chiar bani din Bursă, când vom ajunge în faza de implementare, până în acel moment, pe proiectele pe care lea vem în derulare, proiecte mai mici, chiar dacă sunt de zeci de MW vom merge pe finanţare din împrumuturi bancare şi sperăm să vină cât mai curând clarificări privind politica de sprijin a Uniunii Europene privind România sau a guvernului român, speram ca în curând să apară schemele de sprijin pentru regenerabile sau pentru regenerabile la pachet cu gaz sau hidrogen.

►Investiţiile pe care le  avem acum sunt localizate în parcuri industriale în care parţial energia produsă este consumată local.  Ceea ce vrem noi să facem este să vindem energia în sistem, de ce Transilvania, pentru că e deficitară din punct de vedere energetic.

►Dacă mixul nostru energetic va avea un preţ mai mic decât preţul zonei, va putea să exporte energia asta, nu cred că va avea o cădere atât de dramatică în zona industrială.

AFACERI DE LA ZERO