Special

ZF Power Summit 2021. Începe al doilea val de proiecte eoliene şi s-ar putea crea un lanţ industrial al hidrogenului. Tranziţia energetică este o şansă unică de dezvoltare economică pentru România

ZF Power Summit 2021. Începe al doilea val de proiecte...

Alexandru Bădescu, head of on-site account management, cluster South East Europe, Linde Gaz România

►Linde are experienţă de 100 de ani în hidrogen, noi producem hidrogen gri deocamdată, avem electrolizoare care deservesc mari clienţi ai noştri, urmează să ne aplecăm asupra acestui hidrogen gri în hidrogen albastru, ulterior în hidrogen verde, pe lângă utilizarea curentă a hidrogenului ne gândim să diversificăm utilizarea şi apoi avem cele două direcţii, decarbonizarea industriei, din fericire industria are în agendă  decarbonizarea şi merge mână în mână.

►M-aş duce puţin către mobilitate pentru că sună interesant, iar pe lângă acest fapt poluează mult transportul, avem 8 milioane de automobile înregistrate în România, o maşină produce între 1,5 şi 6 tone în funcţie de regimul de funcţionare de CO2 pe an, avem potenţial mare de dezvoltare, suntem în linie cu tendinţa şi targetul Europei de a decarboniza transportul greu, de pasageri şi transportul domestic care au impact mai mare decât transportul greu şi de pasageri.

►Linde are instalate peste 200 de staţii de încărcare cu hidrogen, sunt vechi, unele peste 15 ani, avem experienţă în acest domeniu, s-au făcut peste 1,5 milioane de reîncărcări până acum, ce ne dorim este să colaborăm cu autorităţile locale pentru a implementa în România proiecte de tipul acesta.

►Vorbim de costuri odată cu producţia în serie a echipamentelor pentru utilizarea hidrogenului, să ne referim strict la mobilitate, experienţa arată că scad costurile semnificativ, dacă ne gândim, ca o comparaţie, în 1990 un mega de memorie costa 10 dolari, iar acum vorbim de stocaj de tera.

►Electrolizoarele devin mai accesibile cu trecerea timpului şi tendinţa să păstreze, iar odată cu producţia de serie se va ajunge să fie eficiente şi la nivel de cost. Nu doar costul contează, contează şi amprenta şi dimensiunile, acestea trebuie să fie amplasate în oraşe şi ai nevoie de un spaţiu redus pentru a include în zonele rezidenţiale.

►Având în vedere că sunt deja implementate soluţii de genul acesta, nu ştiu cât ar fi la nivel de cost o staţie normală, dar cam 1 milion de euro e o staţie de reîncărcare. În ceea ce priveşte autoturismele care folosesc hidrogen sunt scumpe ca şi cele electrice nu trebuie să se excludă unele pe altele, sunt tehnologii hibride pe cele două variante, dar cu timpul acestea vor deveni din ce în ce mai dese, privim cu entuziasm fenomenul.

 

Georgian Albu, general manager, Future Energy Leaders Romania

►În mod cert hidrogenul va avea un rol important în viitoarea ecuaţie energetică, fie că vorbim de cea europeană sau globală, tendinţa este ca acest sector de energie să se profileze ca o nouă vedetă a mixului energetic. în ceea ce priveşte România, nu ştiu dacă a devenit un subiect de actualitate această efervescenţă de declaraţii în jurul hidrogenului dacă survine pe fondul unui interes profund pentru subiect, cred că se datorează unui semnal politic dat de la Bruxelles în pofida faptului că România a dat şi ea un vot de încredere încă din 2018, fiind cosemnatară a unui memorandum pentru iniţiativa hidrogenului în timpul exercitării preşedinţiei UE de către Austria, iar la mijlocul anului 2020 a semnat un memorandum pentru înfiinţarea unui hub de hidrogen în România, iată că România dă un vot de încredere acestei resurse.

►Totuşi sunt proiecte, adevărat, marginale din punct de vedere al testării aplicabilităţii hidrogenului, însă ele există şi în România şi aici aş face un apel la iniţiativa comună a celor doi producători de gaze naturale undeva în zona Dobrogei unde prevăd şi instalaţii de hidrogen.

►Vreau să punctez asupra unui avantaj, România produce hidrogen de aproape un secol, atît prin chimizarea metanului, cât şi prin electroliză, mai mult de atât avem un hub de knowledge, în plan concret legislativ, România a făcut paşi în direcţia deschiderii către hidrogen.

►Însă dincolo de aceste avantaje aş dori să mai adaug cavernele saline ca posibil mediu de stocare pentru hidrogen, România e un caz fericit şi bifează multe dintre atuurile pe care un stat membru îşi centrează startegia pe hidrogen.

►Nu putem afirma cu certitudine că infrastructura de gaze din România este pretabilă pentru transportul de hidrogen, pe de altă parte, dacă ne uităm la un proiect ambiţios, la potenţialul offshore eolian, nu ştim în ce măsură putem utiliza apa din Marea Neagră ca resursă pentru a putea produce hidrogen.

 

Cosmin Stavaru, Bondoc & Asociaţii

►Aceste domenii sunt reflectate şi acolo e recomandabilă o îmbunătăţire, spre exemplu, în materie de hidrogen avem o legislaţie nou reflectată în vara anului trecut, legea energiei 123, dar la nivel de principiu foarte general, s-au introdus clauze generale privind competenţele ANRE de a reglementa în detaliu un domeniu din punct de vedere tehnic, dar până acum nu s-a făcut acest lucru, dar şi din perspectiva faptului că nu s-au cristalizat în piaţă proiecte concrete. Cu siguranţă e un domeniu strategic care are o sinergie foarte pronunţată cu proiectele eoliene offshore şi ne putem gândi la bune practici în alte jurisdicţii cum e cazul Poloniei care şi-a anunţat o strategie pe termen lung de a dezvolta proiecte de offshore până la 10,9 GW coroborat prin raportare la dezvoltarea unei economii bazate pe hidrogen şi a unei capacităţi ale unor electrolizoare de 2GW în următorii zece ani.

►În acest domeniu sensibil şi strategic care este energia, strategia este baza, apoi vine legislaţia primară, iar apoi legislaţia secundară, fără strategie nu poţi să faci nimic.

►În privinţa electromobilităţii, există un cadru legislativ încă din 2017 în privinţa combustibilului alternativ, există chiar o strategie privind dezvoltarea combustibilului alternativ, cu nişte ţinte cantitative pentru 2020-2025 pentru staţiile de reîncărcare electrice şi de hidrogen.

►Cred că există două tipuri de proiecte acum în această etapă de construcţie, pe care aş numi-o de construcţie şi reconstrucţie, sunt proiectele greenfield, începute de la zero, dar sunt multe proiecte care sunt deja dezvoltate la un anumit nivel din generaţia anterioară. Probabil că majoritatea investitorilor, nu este o regulă, un investitor ar putea intra de la început, asumându-şi un rol mai antreprenorial, dar aici în proiectele mici spre medii, dar în proiectele mari, investitorii vor intra mai spre finalul etapei de dezvoltare, când proiectul are stabilitatea dată de asigurarea cadrului de autorizare necesar construcţiei.

 

Corneliu Bodea, CEO Adrem and president of Romanian Energy Center

►Este o veste bună pentru antreprenoriatul local deoarece creează o nouă oportunitate pentru lucrări, problema legată de economia circulară este mult mai complexă şi are multe aspecte printre care şi cele legate de energie.

►Din punctul meu de vedere, economia circulară este un concept care a apărut ca o necesitate, ca un răspuns la o realitate gravă, pentru că fiecare cetăţean al UE consumă jumătate de tonă de deşeuri pe an, peste 170 kg exclusiv de ambalaje pe an ceea ce în mod evident ar putea să ducă în viitor la un blocaj total, la o degradare a mediului, dar şi la o creştere enormă a serviciilor de salubritate.

►Rolul pe care energia şi tranziţia energetică l-ar putea avea aici, implicit rolul antreprenorilor din industrie, personal îl văd ca pe un rol care este, mai ales în zona consumului de energie, a modului în care suntem obişnuiţi să utilizăm energie, adică a eficienţei energetice.

►Modelul de producţie, transport şi distribuţie, modelul de consum în energie va trebui reanalizate, avem nevoie de o producţie de energie curată, ceea ce înseamnă reţele flexibile, adică investiţii în ceea ce numim smart grids. Avem nevoie de un consum adaptat acestor reţele, sigur că toate aceste dezvoltări ale prezentului sunt de natură să îi stimuleze pe antreprenori să creeze o deschidere pentru lucrări în această zonă, cred că antreprenorii care vor reuşi în domeniul energiei sunt cei care iau în considerare în planurile lor această dezvoltare.

 

Harri Kiiski, CEO Azomureş

►Noi consumăm cam 10% din gazul natural produs în România, suntem un major consumator, folosim gazul pentru a produce hidrogen. Este important să vedem amprenta carbonului.

►În ceea ce priveşte decarbonizarea, trebuie să ne uităm în două direcţii, una este să ne axăm pe economia bazată pe hidrogen, iar alta este o transformare completă a industriei.

►România are cea mai mare rezervă de gaz din Europa, în timp ce alte state trec de la gaz la hidrogen, noi încă suntem pe calea tranziţiei bazate pe gaz, suntem în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea. România are mari rezerve de resurse naturale care ar trebui utilizate pentru că vor contrinui la dezvoltarea economiei naţionale.

►Nu e dificil să creezi hidrogen prin electroliză, iar hidrogenul să fie folosit în sinteza amoniacului, este un proces cunoscut, problema este că preţul fertilizatorului va fi de 4-5 ori mai mare decât este acum, întrebarea este unde se vor vedea aceaste creşteri şi cine şi le va permite. România este în urmă, iar aceasta va fi o problemă naţională.

►Aş fi fericit să folosim gazul venit din Marea Neagră, iar acesta este un subiect important pentru România, cum utilizăm resursele naturale pe care le producem. Cred că industria este cea mai importantă pentru utilizarea gazului.

 

Tivadar Runtag, CEO al Chimcomplex

►Pentru mine si pentru cei de la Chimcomplex, energia din hidrogen este o piesă din puzzle. Acum, hidrogenul este un subiect foarte important. Acum câţiva ani erau gazele de şist sau petrolul, apoi au venit maşinile electrice. Mereu sunt idei preluate şi avansate în industria energetică.

►În realitate, marea întrebare este cum puteţi să reducem amprenta de carbon la nivel general. Există soluţii diferite şi sunt unele idei bune. Ar trebui să ne uităm la toate acestea şi ar trebui să folosim hidrogenul ca una dintre soluţii.

►Noi vorbim despre cum să reducem impactul asupra mediului şi să generăm şi profit în acelaşi timp. Putem să ne uităm întâi la cum să folosim produse verzi, materii prime care vin reciclare. Pentru noi, plasticul poate fi materie primă. Noi spunem să nu se arunce aceste materiale, le putem colecta, recicla. Sunt tehnologii pe care le putem folosi, acestea încă sunt de folos.

►Hidrogenul este una dintre posibilităţi, dar există şi panouri solare, fotovoltaice, turbine eoliene, sunt multe soluţii care ar trebui luate în considerare.

►Gazele naturale sunt o soluţie intermediară. România este bogată în toate aceste resurse şi are potenţial mare, nu doar pe partea de gaze naturale, ci şi pe energie regenerabilă. Ar trebui să utilizăm aceste resurse.

►Energia regenerabilă, alături de materiile prime reciclate, şi de atingerea unor procese şi produse „verzi” ar fi următoarea etapă. Aici ne referim de exemplu la electroliza apei – unde vom avea hidrogen şi oxigen.

►Hidrogenul ca sursă energetică este mult mai puţin poluant în CO2 decât combustibilii fosili. Să folosim hidrogenul pentru procese chimice este pasul următor ca valoare adăugată.

►Spre exemplu, suntem principalii producători de polioli în regiune. Aceştia sunt folosiţi în diferite aplicaţii, printre care şi cele sustenabile. De exemplu, lamele turbinelor eoliene sunt făcute din polioli. De asemenea, şi materialele de izolare pentru pereţi în industria de construcţii conţin polioli.

►Suntem cea mai mare companie de produse chimice din regiune. Ştim cum să producem, ştim ce materii prime reciclabile sunt disponibile, avem expertiza, dar nu avem suficiente fonduri. Investiţiile în aceste procese sunt uriaşe. Avem nevoie şi căutăm de parteneri: fie în tehnologie, furnizori, clienţi, sau investitori.

 

Giles Dickson, chief executive officer, Wind Europe

►În România există potenţialul de a construi mult mai mult. Însă, în prezent, România nu are nicio formă, niciun mecanism de licitaţie pentru noi parcuri eoliene. Aproape orice ţară din Europa organizează licitaţii pentru a sprijini dezvoltarea de noi parcuri eoliene.

►Anul trecut, aproximativ 12% din totalul energiei electrice consumate la nivelul României a fost generat de parcurile eoliene.

►Parcul eolian existent în Europa a continuat să funcţioneze anul trecut. Am continuat să construim noi parcuri eoliene. Avem 250 de fabrici în toată Europa care produc turbine eoliene şi componente pentru turbine eoliene şi au continuat să funcţioneze şi ele cu succes. Deci „vântul” este dovada că este o formă foarte rezistentă de generare a energiei.

►Există un mare potenţial în Marea Neagră şi este foarte bine că există un proiect de legislaţie acum care face parte din planurile de recuperare şi rezilienţă ale parlamentului din România. Şi vă încurajăm să continuaţi acest proiect.

►Banii de la UE pot fi folosiţi şi pentru finanţarea studiilor de fezabilitate şi de prefezabilitate care trebuie efectuate pentru parcurile eoliene offshore.

►Acum, Uniunea Europeană doreşte ca energia eoliană să fie 50% din totalul energiei electrice pe care o consumăm la nivelul Europei, până în 2050. Deci, asta înseamnă o imensă extindere a energiei eoliene în toată Europa, în următorii 30 de ani. Trebuie să acţionăm, să investim.

 

Sebastian Enache, business development manager în cadrul MONSSON-PLC

►România va fi polul eolian şi fotovoltaic al Uniunii Europene. Zona Banatului, Satu Mare, Moldova, peste tot se vor instala eoliene şi fotovoltaice. Autorităţile pot spune că multe proiecte au început să fie în stadii avansate.

►Proiectele regenerabile se pot dezvolta rapid, în 2-3 ani. Investiţiile se vor face etapizat, până în 2030. Începând cu 2023, cel puţin 500 de megawaţi pe an se pot conecta în reţea.

►E momentul să mergem spre partea tehnică, de la partea politică. Trebuie să conştientizăm că tehnologia a avansat, avem o oportunitate mare să nu mai avem doar o concentrare mare de regenerabile doar în anumite părţi ale României.

►Cei 6.000 de megawaţi sunt în stadii avansate de dezvoltare. Ne propunem să ajungem la peste 2.000 de megawaţi construiţi până în 2022, jumătate din vânt, jumătate fotovoltaic.

►Ştie cineva cum se cuplează o baterie la reţea? Nu. Sunt probleme pe care trebuie să le comunicăm cu autorităţile. Sunt probleme ce trebuie discutate cu autorităţile, iar pătura de reglementare trebuie să se dezvolte în acelaşi timp.

►Suntem ca un magazin mare care are o uşă mică, de apartament. Şi ne întrebăm de ce avm deficit de energie. Pentru că pe uşa asta mică nu pot să intre foarte mulţi invstitori. Investitorii se gândesc unde să investească dacă noi mereu ne întrebăm de ce fabrica de maşini s-a dus într-o altă ţară şi nu în România, pentru că a considerat o oportunitate de business.

 

Dalia Stoian, impact manager, Future Energy Leaders România

►România are potenţial mare pe zona de energie regenerabilă. Putem deveni lideri în estul Europei, plecând de la faptul că avem o bază bună în mixul energetic şi în consumul final, dar trebuie să trecem la acţiuni. Pe lângă planuri, trebuie să trecem în concret, unde să fie implicaţi experţi din domeniu, pe toate ariile energiei, putem integra inclusiv partea geotermală.

►Pe partea de energie solară, suntem la început. Asta se vede şi în strategia energetică naţională şi în planul integrat naţional. Cele mai mari bariere sunt partea legislativă şi partea de transport, pentru că realitatea este că ne-am asumat, la nivel de ţară, o ţintă sub recomandarea UE, de 30%, iar conform planului Transelectrica, capacităţile eoliene şi solare sunt la jumătate din plan.

►Cred că avem nevoie de sincronizare pentru că suntem în criză de timp. Suntem aproape de 2030 şi trebui să acţionăm cât mai rapid.

►Pe partea de prosumatori avem prognoze bune. Până acum nu am avut atât de mulţi prosumatori, acum încep să se vadă roadele legislaţiei din 2019.

 

Petru Ruşeţ, managing director, Siemens Energy Romania

►Producţia de energie este un business şi reprezintă o mare şansă pentru România. Avem resurse, avem cunoştinţe. De ce să nu folosim resursele pentru a exporta? Pentru export ne uităm către fondurile de dezvoltare şi modernizare, unde hidrogenul ocupă un loc important. Trebui să accesăm fondurile europene şi să folosim aceşti bani pentru a dezvolta zona de hidrogen din România.

►De ce hidrogen? Aproximativ 72% din CO2 produs global este generat de zona de transport şi clădiri, doar 30% din CO2 se produce în zona de cărbune şi gaz natural.

►În energie, în momentul studiilor, încălzirea globală însemna mai mult de 5 grade în umătoarele decade – 2050 – 2100 – e important să încercăm să reducem emisiile.

►Această tranziţie are două puncte esnţiale pentru România, şi anume tranziţia justă dintre cărbune pe gaz, care va deschide şi uşa pentru hidrogen.

►Trebuie să accesăm aceşti bani şi să îi folosim pentru a dezvolta zona de hidrogen din România. Suntem în faţa unei tehnologii noi, iar utilizarea hidrogenului pe traseul vechi nu mai poate avea loc ca acum 10 ani.

►Hidrogenul poate fi o resursă de stocare a energiei, cred că sunt 3-4 ţări care dezvoltă anumite proiecte în această zonă. Partea de stocare pe termen lung este importantă – preţul pe investiţie va scădea pe măsură ce vor creşte volumele.

 

Lucian Enaru, director general Schneider Electric

►Suntem toţi pe drumul tranziţiei energetice, ne dorim decarbonizarea, dar nu trebuie să lăsăm „cadavre” în spate. Trebui să dovedim că putem oferi produse sustenabile, putem fi atenţi la ce produse folosim. Trebuie să avem grijă ce amprentă de carbon lăsăm în urmă. Vrem ca şi copiii noştri să poată creşte în acelaşi mediu ca noi. În prezent, la nivel global consumăm de 1,7 ori mai mult decât poate da înapoi planeta. Asta înseamnă că pe termen scurt şi mediu vom ajunge în situaţia în care nu vom mai avea unde locui. Degeaba vom avea automatizări şi sisteme dacă nu vom mai putea locui.

►În România, în prezent, doar 2% din numărul total de clădiri sunt certificate, adică aproximativ 200 - 300 de clădiri. Sunt câteva standarde internaţionale care sunt şi implementate în România, 80% sunt în zona clădirilor de birouri şi 20% în zona clădirilor de retail. Asta înseamnă că potenţialul este enorm.

►Spre exemplu, clădirea în care funcţionează Schneider este certificată, automatizată, cu control al iluminatului. Deja trecem la nivelul în care marii jucători din piaţă sunt capabili să monitorizeze de la distanţă clădirile, să intervină de la distanţă.

 

Mihai Rohan, preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT)

►Cimentul este un mare emitent de CO2. Din producţia mondială totală de ciment, de 4,5 mld. tone, 56% este realizată în China, în Asia 14%, în India 7%, iar în Europa doar 6,5%, din care 0,4% produce România. Dacă ne uităm la poluare, dacă am reduce la zero poluarea din ciment, poluarea pe total Europa s-ar reduce cu doar 7%.

►Atâta timp cât numai Europa îşi propune acest target, este ucigător pentru industrie. Încet, încet apar produse străine, din ţări care nu a limitări la emisiile de CO2. Din 2008 până în prezent importurile în România s-au triplat. În ultimii doi ani aproape s-au dublat. Majoritatea, 80-90%, vine din Turcia. Dacă nu va exista un mecanism la frontieră care să fie corect pentru amble părţi o să ajungem să facem casele cu ciment din Turcia.

►Emisiile de CO2, în total în lume, 30 mld. tone pe an, din care Europa reprezintă 4,9 mld. tone, iar China reprezintă 15% din total emisii.

 

Alex Floriştean, legal & project manager, Hydrogen Europe

►România are potenţial de a genera energie primară, regenerabilă. România poate şi ar trebui să producă mult mai multă energie regenerabilă. Producătorul de energie poate să vândă energia sub formă de electricitate sau sub formă de hidrogen. Furnizarea de energie sub formă de hidrogen deblochează potenţialul energiei regenerabile. Elimină limitările reţelelor de electricitate, permite stocarea pe termen lung, transportul ieftin pe distanţe mari, deschide noi pieţe, cum ar fi petrochimia, fabricarea oţelului, producţia de amoniac.

►Un alt atu al României - infrastructura de gaz, una dintre cele mai dezvoltate din Europa. gazul natural fosil este în declin şi îşi va continua declinul în continuare.

►Olanda opreşte gazul. Olandezii au înţeles că gazul natural fără captură de carbon nu mai poate avea un rol major dicolo de o perioadă de tranziţie, şi Olanda nu este singura care gândeşte aşa.

 

Răzvan Copoiu, general manager, Signify România & District South Eastern Europe

►Iluminatul este cea mai rapidă investiţie pentru a reabilita şi moderniza energetic.Suntem implicaţi în informarea pieţei şi administraţiei locale şi centrale pentru ce se poate face pe partea de iluminat. Trebuie să încercăm să facem un salt mai rapid către Vest, care a trecut de mult de la partea de iluminat cu led şi se duce către iluminatul smart.

►Este un moment foarte important. Avem Green Deal, avem Planul Naţional de Rezilienţă şi exact în acest moment se fac modificări şi adăugări la legislaţie pentru a aduce toate normele la nivelul anului actual.

►Pe partea de iluminat, legislaţia privind calitatea luminii este încă la nivel de 2006 în condiţiile în care ledul a apărut în 2008, deci încă nu există legislaţie completă pentru calitatea luminii.

►România are în jur de 2 milioane de corpuri de iluminat stradal. Există nişte proiecte de modernizare cu led, dar dacă adunăm toate aceste valori putem să ne gândim până la 700 GWh economisiţi doar pe partea de iluminat public.

 
 

Marius Chiriac, directorul general al Enel X România

►Ajutăm la electrificarea consumului. Cel mai relevant proiect pentru noi este planul de dezvoltare a infrastructurii de încărcare pentru maşinile electrice. Până acum avem peste 120 de puncte de încărcare pe ţară, şi ne-am propus să depăşim 500 de puncte de încărcare la nivel naţional.

►Toate ţările dezvoltate au nevoie de o reţea publică în acest sens.  O parte din staţiile noastre sunt în centre comerciale, în malluri, în benzinării. Reţeaua acoperă bine zona Bucureştiului, cu sute de încărcări săptămânal. Investiţia este realizată de Enel X. Noi tarifăm serviciul prin intermediul aplicaţiei.

►Este un proces 100% digital, care se întâmplă prin intermediul aplicaţiei. La nivel mondial operăm peste 90.000 de puncte de încărcare.

 

Radu Dudău, cofondator şi director Energy Policy Group

►Conceptul de clădiri cu consum de energie aproape de zero (nZEB) a fost introdus în legislaţia europeană în 2010, stabilind anul 2020 ca deadline-ul până la care toate clădirile urmau să fie realizate la acest standard.

►Vorbim de clădiri cu performanţă energetică foarte ridicată, consum de energie primar foarte scăzut în clădire, din  care cel puţin 30% să fie asigurat din surse regenerabile de energie de la faţa locului sau de la o distanţă de nu mai mult de 30 de km de la locaţia clădirii.

►Standardul a devenit obligatoriu pentru toate clădirile noi, începând cu 2021 şi este obligatoriu pentru toate renovările majore, adică intervenţia care depăşeşte ca valoare 25% din valoarea fiscală a clădirii.

 

Lauru Bădiţă, country manager, Photon Energy

►Următorul capitol pentru investiţiile în proiectele de energie solară în România este acum. Există oportunităţi, iar pieţele din zonă ne împing să investim şi în România. Avem în dezvoltare Polonia şi Ungaria şi consider, în sensul interconectării, şi România drept o piaţă.

►Pe partea legislativă ne-am dori o piaţă liberă, în care contractele să fie încheiate bilateral, aşa cum a fost în 2013.

►Strict pe solar, pentru că tehnologia avansează foarte mult, apar noi puteri de panouri la fiecare 6 luni, costul pe megawat a scăzut, şi din acest motiv poate fi o tehnologie care se poate implementa destul de rapid versus un proiect eolian.

►Avem două linii de business în care investim- energia curată şi apa. România ne preocupă şi vrem să fim prezenţi cu investiţii noi.

►Tehnic, zona de acoperiş nu prezintă piedici. Există tehnologie de montaj. 15% avem capacitate de a monta pe acoperişuri. Tot mai multe comapnii şi persoane fizice au început să investească în aceste sisteme pentru a-şi reduce factura.

 

Claudia Brânduş, manager EU affairs, Enel

►Avem nevoie de viziune şi voinţă. Dacă înţelegem că această sustenabilitate, acest concept care pentru noi este mai mult o teorie, dar pentru ceilalţi este un mod de viaţă, este o strategie care va crea o piaţă imensă de servicii şi de produse noi, iar România are exact ce-i trebuie să servească aceste produse de pe această piaţă nou creată, restul va veni natural.

►Există mecansime tot mai multe prin care se încurajează ca ţările cu potenţial să ajute ţările cu voinţă mai mare. România ar trebui să-şi foloseacă resursele în primul rând pentru ea, dar şi pentru alţii, atâta timp cât costurile sunt suportate de ei.

►Ne trebuie o strategie clară de ţară, un proiect cu strategie industrială, unde vrem să fim competitivi, iar restul să vină de la sine. Să implicăm şi educaţia

►Referitor la exemplul Texas. Problema structurală cea mai gravă de acolo a fost legată de regularizare şi interconectare, şi asta este din cauză că Texasul este singurul stat care nu este interconectat în SUA.

►Acest lucru nu se vede în Europa, aici există o regularizare foarte bine pusă la punct. În legătură cu pregătirea sistemelor pentru astfel de situaţii. Interconectarea este cheia şi cel mai important cuvânt în această situaţie.

►Dacă dezvoltăm interconectarea şi mai mult, o să avem riscuri mai mici, o să avem nevoi mai mici şi vom avea o stabilitate mai mare şi asta explică ce s-a întâmplat în Texas şi suntem norocoşi că suntem în Europa.

 

Cătălin Stancu, associated senior expert, Horvath & Partners

►Preţul energiei are tendinţa de creştere şi este puţin probabil să vedem o scădere a lui, din acest motiv economia va fi mai necompetitivă, iar o soluţie de echilibrare ar fi investiţiile în hidrogen şi nu numai.

►Este nevoie de un plan de tranziţie, avem nevoie de capacităţi moderne de generare. Gazul natural este un atu al României avînd în vedere resursele, dar pe termen mediu şi lung râmăne de rezolvat problema care înseamnă preţul viitor al tonei de CO2, care va ajunge la 90 de euro pe tonă în 2023. Ce tehnologie rezistă în piaţă cu emisie de CO2 în 2030 la 90 de euro, iar dacă rezistă, care va fi preţul energiei ca aceea tehnologie să închidă ordinea de merit?

►România mai are un motiv extrem de puternic de a se uita la hidrogenul fără emisii de CO2, şi anume hidrogenul albastru. Suntem unul dintre puţinii producători de gaze naturale, chiar cu potenţial de excedent dacă Marea Neagră va intra pe potenţial de dezvoltare, iar tehnologiile de hidrogen albastru sunt foarte aproape de fezabilitatea tehnologică a hidrogenului obţinut din combustibili fosili.

►Acest lucru oferă o bună perspectivă României să intre într-o piaţă internaţională europeană a hidrogenului, care va apare în următorii ani cu siguranţă.

►Suntem într-o piaţă de energie în care trendul arată că că în pieţele centralizate tendinţa e de creştere. Preţurile medii 2017: 170,69, 2018: 199,06, 2019: 240, 2020: 246, consum în scădere cu 3%, semn clar de de cuplare între cerere şi ofertă. 2021 pe contracte preţul este de 247, iar la datele semnal, pentru 2023, contracţiile sunt la 270.

 

Karoly Borbely, director public affairs la Telekom România

►Sectorul energetic trebuie să fie conectat, trebuie să fie în ton cu tehnologia, altfel nu poate să fie un sector energetic eficient.

►România este pe harta tehnologiei europene. Avem potenţial pentru a implementa proiecte, dar ne trebuie o strategie bună pentru a atrage cât mai multe fonduri.

►Telekom, în afară de serviciile de date voce, conectivitate de bază, în ultimii 7-8 ani, am început să oferim servicii integrate, implementăm proiecte complexe în domeniul IT. Ne-am asumat un rol de integrator. În afară de proiectele de bază în care asigurăm conectivitatea parcurilor solare şi eoliene cu conectivitate de date-voce, avem proiecte exclusiv pentru sectorul energetic pe care le implementăm cu clienţii noştri.

►Avem proiecte de smart city, implementate alături de autorităţile locale, implementăm sisteme de iluminat, de reducere a CO2, suntem în pas cu tehnologia.

►Acestă tranziţie energetică are efecte extrem de pozitive asupra companiilor din tehnologie.

►Firmele private şi publice trebuie să gândescă o strategie pe termen lung, nu doar să cumpere câteva calculatoare, ci să gândescă integrat, ce vor face în următorii 5-10 ani, şi să-şi construiască o strategie de digitalizare.

 

Claudiu Butacu, cofondator EFdeN, energiaTa

►În prezent, România înregistrează un număr de aproximativ 1.732 de prosumatori - clienţi finali care deţin instalaţii de producere a energiei electrice, care poate stoca şi vinde energie electrică din surse regenerabile produsă în clădirea lor.

►Acum avem 1.732 de prosumatori conectaţi la reţea şi 11.650 de kilowaţi instalaţi, în prezent. Programele de la AFM, Casa Verde, au funcţionat şi nu au funcţionat, au fost blocaje, anumite probleme şi proceduri care au îngreunat procesele, multe dosare respinse şi mulţi oameni au renunţat. Asta mă frustrează cel mai mult, că au renunţat.

►Putem încuraja şi îmbunătăţi numărul de prosumatori pentru că există un interes foarte mare şi reuşim să acoperim nevoi pe care societatea le doreşte.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO