Special

ZF Power Summit 2022. România are nevoie de o nouă lume a energiei pentru a trece de preţurile record: consumatorii trebuie ajutaţi ţintit, regulile de tranzacţionare trebuie reinventate, investiţiile în producţie sunt obligatorii, iar gazul din Marea Neagră trebuie scos acum

ZF Power Summit 2022. România are nevoie de o nouă lume...

Dacă începutul anului 2021 era marcat de o euforie generalizată generată de oportunităţile aduse de tranziţia energetică, un an de preţuri record la energie şi gaze a adus piaţa cu picioarele pe pământ Planurile de investiţii sunt amânate, iar marii jucători sunt în corzi.

Deodată, cei mai importanţi actori din piaţă cer o nouă lume a energiei, cu reguli adec­vate de tranzac­ţionare, scheme de ajutor ţintite strict pe consumatorii vulnerabili, relan­sarea obligatorie a investiţiilor şi scoaterea gazului din Marea Neagră.

Acestea au fost doar câteva din concluziile primei zile a ZF Power Summit 2022, cel mai important eveniment dedicat energiei, organizat de ZF în perioada 22-24 februarie. Cea de-a 11-a ediţie a ZF Power Summit i-a avut ca parteneri pe ENGIE, Ijdelea & Asociaţii, OMV Petrom, Enel, MOL, Nova Power and Gas, Premier Energy, ACER, Bondoc & Asociaţii, Bucharest Real Estate Club, CEZ, CRE, E.ON, Evergent, Horvath, Hidroelectrica, Industrial Montaj, Fondul Proprietatea, Marsh, NNDKP, Nuclearelectrica, PeliFilip, Photon Energy Group, Signify, Tinmar Energy şi Transelectrica.

„Cred că este nevoie de o restructurare a pieţei de vânzare a energiei electrice. Cred că energia ar trebui să meargă direct către furnizori şi clienţii industriali, iar rolul traderilor să fie mai bine definit“, a declarat Vrgil Popescu, ministrul energiei, prezent în cadrul ZF Power Summit 2022. Lansarea proiectelor de producţie a energiei, unele cu finanţare prin Fondul de Modernizare, reprezintă o prioritate, la fel şi modificarea legislaţiei offshore.

„Se doreşte aprobarea în regim de urgenţă a legii offshore“, a mai spus Virgil Popescu.

„Sunt încântată să aud cuvintele ministrului energiei cu privire la legea offshore, însă cronologia nu este atât de clară pentru mine. Continuăm să spunem că vine legea offshore, însă noi avem nevoie de ea acum“, a spus însă Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, companie care aşteaptă de circa 3 ani de zile modificarea Legii offshore pentru deblocarea investiţiilor în blocul Neptun Deep. Potrivit CEO-ului OMV petrom investiţiile în acest perimetru ar putea ajunge la circa 4 miliarde de euro.

„După aproape patru ani de la aprobarea legii offshore şi în ciuda tuturor promisiunilor care au fost făcute de înalţi reprezentanţi ai statului cu privire la necesitatea şi inclusiv la iminenţa modificărilor acestor prevederi, până în momentul de faţă, industria nu a văzut paşi concreţi. În actualul context geopolitic, furnizarea de gaze din Rusia către UE este pusă sub semnul întrebării, ţinând cont de situaţia tensionată din Ucraina şi Rusia. În contextul actual, România ar trebui să îşi joace cărţile cât mai bine: să ofere spaţiului Uniunii Europene o alternativă a resursei de gaz care să asigure tranziţia energetic“, a spus la rândul său Oana Ijdelea, managing partner Ijdelea & Asociaţii.

Dar dincolo de legislaţia offshore, piaţa energiei are nevoie mai mult ca niciodată de nevoie de claritate, în contextul în care marii ei jucători şi investitori experimentează probleme financiare semnificative ca urmare a măsurilor de sprijin aprobate de stat pentru facturile la energie.

„Avem pierderi mari în businessul de furnizare de gaze. Ce văd oamenii sunt preţurile care cresc şi că furnizorii beneficiază de pe urma acestor creşteri, dar nu este aşa. Furnizorii sunt ultima verigă din lanţul de valoare, sunt interfaţa cu clientul. Dar nu împuşcaţi mesagerul. Dacă vă uitaţi la lanţul de valoare, marja brută pentru un furnizor este de 3-5%. Din această marjă trebuie plătiţi angajaţi, sistemele IT, de facturare etc. Dacă preţul mărfii creşte cu 600-700%, nu ai cum să absorbi această creştere cu o marjă brută de 3-5%“, a declarat Eric Stab, CEO şi preşedinte al Engie România.

Problema majoră este că până la rezolvarea acestei probleme de piaţă, unii investitori deja şi-au pus proiectele în aşteptare într-un moment în care România are nevoie mai mult ca niciodată de proiecte noi în energie.

 

Virgil Popescu, ministrul energiei

În total, vrem să dăm drumul în a doua parte a anului, atunci când avem aprobate schemele şi pentru Fondul de Modernizare, la 2,8 miliarde de euro pe care să îi putem cheltui în cursul anului 2022.

Plafonarea - intervenţia în piaţă conform directivei europene 944 - se poate face la clientul final. În cursul anului 2022, energia a fost vândută deja din 2021. Ca să poţi face o  plafonare, presupunând că poţi trece peste acest lucru, ar trebui să ai energie disponibilă, dar energia a fost vândută în 2021 pe contracte forward pe 2022. Trebuie să ai şi energie electrică pentru a putea face acest lucru.

Dacă ne uităm pe hartă, o să vedem că toate conductele în afară de BRUA au ocolit de-a lungul timpului România, iar acel interconector este esenţial pentru a operaţionalizeze coridorul vertical. Dar între timp, Transgaz şi-a făcut treaba şi a operaţionalizat vechiul coridor interbalcanic.

 

Eric Stab, preşedinte & CEO ENGIE România

Avem pierderi mari în businessul de furnizare de gaze. Ce văd oamenii sunt preţurile care cresc şi că furnizorii beneficiază de pe urma acestor creşteri, dar nu este aşa. Furnizorii sunt ultima verigă din lanţul de valoare, sunt interfaţa cu clientul. Dar nu împuşcaţi mesagerul. Dacă vă uitaţi la lanţul de valoare, marja brută pentru un furnizor este de 3-5%. Din această marjă trebuie plătiţi angajaţi, sistemele IT, de facturare etc. Dacă preţul mărfii creşte cu 600-700%, nu ai cum să absorbi această creştere cu o marjă brută de 3-5%.

Înţelegem că majorarea preţurilor la energie este foarte, foarte dificilă pentru consumatori şi pentru economia românească. În acelaşi timp este greu şi pentru furnizori.  Nimeni nu s-a aşteptat la această creştere de preţuri şi la acest impact.

Anul trecut am construit 560 de kilometri de reţea, cât distanţa dintre Bucureşti şi Timişoara. De la privatizare am construit 7.600 de reţea în plus, mai mult decât distanţa dintre Bucureşti şi New York.

 

Christina Verchere, CEO OMV Petrom

Am fost încântată să aud cuvintele ministrului energiei cu privire la legea offshore, însă cronologia nu este atât de clară pentru mine. Continuăm să spunem că vine legea offshore, însă noi avem nevoie de ea acum.

Ţinta este să ne asigurăm că producem, oferim şi investim. Dorim să investim pentru a ne asigura că putem creşte efectiv nivelul de producţie pe care îl oferim României.

Cred că este important, în contextul preţurilor mari la gaze, să dau câteva explicaţii.

Probabil că toată lumea crede că acest preţ mare înseamnă profit pentru producători. În 2021, însă, impozitul pe care a trebuit să-l plătim pentru veniturile din gaze a fost de trei ori mai mare decât am plătit în 2020. Toată creşterea mare a preţurilor revine statului român.

Înţeleg că trebuie luate măsuri temporare. Ne uităm la cele mai bune practici din toată Europa pentru a ne asigura că România este capabilă să facă acest lucru şi să le implementeze.

 

Oana Ijdelea, managing partener Ijdelea & Asociaţii

În continuare este necesară modificarea substanţială a părţii fiscale din legea offshore, lucru semnalat de CEO-ul OMV Petrol. După aproape patru ani de la aprobarea legii offshore şi în ciuda tuturor promisiunilor care au fost făcute de înalţi reprezentanţi ai statului cu privire la necesitatea şi inclusiv la iminenţa modificărilor acestor prevederi, până în momentul de faţă, industria nu a văzut paşi concreţi.

În contextul actual, România ar trebui să îşi joace cărţile cât mai bine: să ofere spaţiului Uniunii Europene o alternativă a resursei de gaz care să asigure tranziţia energetică, implementarea acestor politici extrem de ambiţioase despre care toată lumea vorbeşte extrem de mult, atât pachetul „Fit for 55“, cât şi Green Deal-ul cu targetul din 2050.

 

Volker Raffel, CEO E.ON Romania

Am menţionat eficienţa energetică pentru că este o parte necesară. Pe de altă parte, cred că toată lumea recunoaşte că există oameni care au nevoie de sprijin. De la 1 aprilie va fi nevoie de un acest sprijin. Este o decizie politică cine, mai exact, ar trebui să obţină un astfel de sprijin. Aceste măsuri trebuie să meargă direct la clienţi.

O parte a unei soluţii pe termen lung este rezolvarea situaţiei actuale - implementarea corectă a ordonanţei, începerea plăţilor şi să nu uităm de măsurile de sprijinire a eficienţei energetice.

 

Theodor Livinschi, vicepresident ACCER (Asociaţia Companiilor Consumatoare de Energie din România)

Înţelegem situaţia destul de gravă în care se află furnizorii de energie, dar dacă preţurile au o valoarea mare poate fi integrat în buget, dar când nu identifici participanţi la piaţă care să furnizeze energie electrică. Situaţii pentru care la finalul lunii martie, aprilie, consumatorii trebuie să evalueze mecanismele prin care vor fi preluaţi de furnizorul de ultimă instanţă.

Un membru al asociaţiei, din cauza achiziţiei de energie, a ajuns în situaţia de a-şi amâna un proiect investiţional de 70 de milioane de euro pe 3 ani.

 

Cristina Setran, Director Program, Dezvoltare - Implementare Proiecte, OPCOM

În ceea ce priveşte cota pieţei spot,  cred că am reuşit să clarificăm că este doar un rezultat al intenţiilor de ofertare de pe această piaţă şi, în relaţie cu celelalte orizonturi de tranzacţionare la termen, noi ñ din poziţia de bursă ñ nu ne permitem decât să facem scurte consideraţii asupra acestor strategii. Dar întotdeauna am susţinut că ele ar trebui să acopere un orizont larg pornind de la tranzacţionarea la termen.

Trebuie să amintesc că Opcom este angrenat în procesul de dezvoltare a Casei de Compensare în România, care trebuie susţinută de toţi factorii implicaţi.

 

Camelia Ene, Country Chairman & CEO MOL România

Anii 2020-2021 au fost fără precedent. Datorită unui model de business rezilient, Mol a rămas stabil.

Ne dorim să extindem reţeaua de staţii de încărcare electrică. Până în prezent avem 27 de astfel de încărcătoare pentru vehiculele electrice şi nu intenţionăm să ne oprim aici. La nivel regional, pentru finalul anului 2021, era estimat un număr de 200 de încărcătoare.

Am deschis 16 staţii în perioada pandemiei. Avem în continuare planuri de a ne dezvolta în segmentul retail din România. Vom menţine acelaşi ritm susţinut de dezvoltare.

 

Carlo Pignoloni, CEO & Country Manager Enel Romania

Prin electrificare şi energia verde scăpăm de dependenţa de resursele de import.

Pierderile pe zona de distribuţie de energie nu ne vor permite să accesăm fondurile europene.

Ca să fie clar, aşteptările din multe alte ţări europene sunt că statul va compensa direct consumatorii de energie, nu prin punerea furnizorilor la mijloc (...) Impactul financiar este uriaş, acumularea de pierderi se face la nivelul sistemului şi, dacă nu se rezolvă această problemă, atunci sistemul va colapsa.

 

Gareth McCartney, global co-head of ECM la UBS

Din perspectiva mea, cred că interesul pentru Hidroelectrica vine atât din faptul că este un producător de energie verde, cât şi datorită preţurilor la energie. Această tendinţă ESG (enviromental, social, governance - n. red.) este foarte puternică şi investitorii sunt interesaţi. În aceeaşi măsură, acest fundal de creştere a preţurilor susţine interesul, dar investitorii se uită la cum va arăta dinamica preţurilor pe termen lung.

Cred că investitorii se vor uita mai departe de acest ciclu de creştere a preţurilor. Fără niciun dubiu că majorarea preţurilor creşte valoarea unui producător de energie.

 

Cristian Popa, member of the board, BNR

Problema cu inflaţia este pe partea de ofertă şi, din păcate, politica monetară nu poate rezolva problemele din piaţa de energie. Noi, cu politica monetară, nu putem crea nici petrol, nici gaze, nu putem face vântul să bată mai tare.

80% din inflaţie vine din piaţa de energie şi 20% din restul. Să încercăm să influenţăm atât de puternic ar însemna sa fie foarte costisitor pentru partea economică, cu dobânzi foarte mari.

Dacă am încerca să ne luptăm cu preţurile la gaze am pune economia în cap. Am crea recesiune, am creşte şomajul.

 

Ondrej Safar, CEO CEZ Romania

Suntem în aceeaşi situaţie ca ceilalţi participanţi din sector. Suntem nerăbdători să începem să primim compensaţii. Până acum, schema de susţinere a fost finanţată de compania noastră de aprovizionare, ceea ce este foarte important pentru stabilitatea sectorului energetic.

Este important de ştiut că toţi banii care merg spre sectorul energetic trec prin furnizori. Dacă furnizorul nu are bani, îi pune în pericol pe distribuitor, companiile de transmitere, poate chiar şi pe producători. Acesta este lanţul banilor.

 

Eduardo Nieto, director general EDP Renewables România

Anul trecut am prezentat pieţei planul nostru de business: de a investi sau de a instala 20 gigawaţi în 28 de ţări, iar România face parte din plan. Dacă ne vor permite condiţiile, vom investi cât mai mult pentru a ajuta sistemul să îşi îmbunătăţească focusul pe energii regenerabile. Putem vorbi despre cel puţin 500 de megawaţi.

Dacă nu se vor crea condiţiile prin intermediul cărora să investim în România, vom muta aceşti 500 de megawaţi în alte ţări, aşa cum ar face orice alt producător.

 

Monica Iancu, partener, Bondoc şi Asociaţii

Sunt mai multe fronturi şi fiecare dintre ele are o importanţă masivă. Primul front este legat de facturile la energie şi de găsirea unor soluţii care să satisfacă în egală măsură şi consumatorul şi ceilalţi actori din piaţa energiei.

Este adevărat că sunt paşi care ar trebui urmaţi, întâi pe calmarea situaţiei curente. Important este ca ceea ce vom reglementa în continuare, inclusiv soluţiile de la 1 aprilie, să încerce să ocolească problemele din piaţă de până acum.

 

Cosmin Stăvaru, partener Bondoc şi Asociaţii

Legislaţia permite contracte directe, pe termen lung, nu există limită de timp. ANRE a venit cu multiple ordine de implementare. Acum s-a eliminat şi ultimul obstacol formal, nu mai există nicio restricţie formală de a încheia contracte pe termen lung în afara OPCOM. Ce se întâmplă în practică, este o altă poveste, pentru că, legiuitorul poate stimula oferta, dar nu o poate aduce în piaţă.

Pentru că suntem într-o situaţie de criză acum, e foarte greu să se încheie contracte pe termen lung.

 

Johan Meyer, portofolio manager, Fondul Proprietatea

Este realist ca Hidroelectrica să se listeze în ultimul trimestru din 2022. Suntem încurajaţi de discuţiile pe care le avem cu ministerul energiei.  Orice listare va ţine de o aprobare formală din partea acţionarilor, pe care aşteptăm să o obţinem.

Valoarea Hidroelectrica este de peste 10 miliarde de dolari. Credem că valoarea de piaţă a Hidroelectrica ar fi mult mai mare dacă ar fi listată. O analiză Verbund arată că valoarea ar fi mai mare cu 10-15%.

 

Radu Hanga, president of the board of directors, BVB

La Bursa de Valori Bucureşti ne uităm la un trendul din zona cererii, la banii din economie. Chiar dacă banca centrală se pregăteşte să majoreze ratele dobânzilor drept răspuns la ceea ce se întâmplă acum pe frontul inflaţiei, vedem că suntem încă într-un mediu caracterizat prin dobânzi mici.

Ratele reale sunt în teritorii negative. Între timp ne uităm în sectorul bancar, vedem că depozitele retail urcă tot mai mult (...) Trăim într-un mediu dominat de bani ieftini şi lichiditate ridicată, aspect vizibil în România. Cererea este aici şi vedem de asemenea cerere la nivel extern.

 

Dan Gheorghe, Chief Investment Officer NN Pensii

Piaţa în ultimii ani a crescut foarte mult. Dar, în acelaşi timp, ştim că Hidroelectrica va fi de departe cea mai mare IPO care a avut loc vreodată la bursa locală. Ştiu că este o dezbatere foarte intensă între listarea doar locală sau pe o altă piaţă, dar cred că principalul aspect este că această listare ar trebui să aibă loc mai devreme decât mai târziu.

Aşteptăm listarea din 2013 de când guvernul a aprobat această ordonanţă. Cred că merită să aveţi această listă şi să alegeţi piaţa locală pentru această IPO.

 

Sorin Banciu, secretar de stat, Ministerul Mediului

Preţul certificatului de carbon a crescut, probabil, din mai multe considerente. În 2019 a fost aplicată această schemă de rezervă a pieţei. Acest mecanism îşi propune să regleze preţul certificatului de carbon prin eliberarea în piaţă sau retragerea din piaţă a unui număr mare de certificate.

De la un preţ de 25 de euro, la început de 2019, ajungem în luna ianuarie la preţuri de 80-90 de euro, cu fluctuaţii destul de mari.

 

Florentina Manea, general manager, Carbon & Energy Management

Pentru clarificarea anumitor aspecte privind veniturile din licitaţia de certificate care aparţin României, o parte din aceste venituri sunt gestionate de  Administraţia Fondului pentru Mediu. În cazul celor aproximativ 200 de milioane de certificate este vorba despre volumul pe care România îl are la dispoziţie pentru Fondul de Modernizare.

Vorbind despre Certificate de emisie de gaze cu efect de seră, ele sunt în liberă circulaţie, certificate puse pe piaţă din alocările gratuite către operatori

 

Alexandra Dudu, leader of the carbon capture and storage scientific group, GeoEcoMar

Au apărut oportunităţi pentru finanţarea proiectelor de captare/stocare carbon şi cea mai importantă oportunitate este dată de Fondul de inovare, care finanţează proiecte mari şi mici.

Suntem pregătiţi în sensul că România are bune oportunităţi pentru stocarea carbonului. Geocomar a făcut în cadrul unui proiect din 2008 o evaluare a capacităţii teoretice de stocare pe teritoriul României şi la nivel regional.

 

Bogdan Belciu, Partner & Co-Founder Valorem Management Consulting

Pe lângă banii de la AFM, cred că mai este o sumă substanţială la Ministerul Energiei, tot din fondul de modernizare. Cred că vorbim de ordinul a 10 mld. euro.

Câteva dintre propunerile pentru modernizare sunt stimularea de energie regenerabilă, cogenerarea de înaltă eficienţă, stocare de energie, dezvoltarea centralei nucleare. Pe de altă parte, sunt programe de eficienţă energetică în companii şi de stimulare a prosumatorilor în rândul companiilor.

 

Barna Tanczos, ministrul mediului

Nu putem să punem toată presiunea pe protecţia mediului şi pe reducerile de emisii de CO2 şi nu putem să spune că doar aceste noi ţinte la nivel european sunt cele care au dus la actuala situaţie de pe piaţă.

În ceea ce priveşte Ministerul Mediului, pentru noi cel mai important lucru este să îndeplinim acele obligaţii, să atingem acele ţinte de reducere a emisiilor de carbon, care sunt stabilite la nivel european. Această ţintă, pentru noi, o să însemne o reducere cu 10% a emisiilor faţă de anul 2005, în 2030. Această ţintă poate fi realizată dacă facem acele investiţii prevăzute în PNRR.

Până acum, administraţia fondului de mediu s-a concentrat şi va continua să o facă pe investiţii în eficienţa energetică la nivelul instituţiilor şi persoanelor fizice.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO