♦ Ionuţ Ilie, Vel Pitar: „Cred că este important ca întreg lanţul să se aşeze la masă şi să înţelegem ce avem de făcut“ ♦ Cornel Cărămizaru, Coca-Cola HBC: „Cred că trebuie să punem toţi jucătorii la masă, să folosim parteneriatele pe care le avem pentru a gândi pe termen lung“ ♦ Călin Costinaş, Profi: „Producem nişte produse şi vindem alte produse, aici trebuie să facem un switch, să facem o legătură mai bună cu producătorii ca ei să producă ceea ce se vinde“ ♦ Daniel Donici, Artesana: „Ne pregătim de o nouă investiţie, de peste 10 mil euro, şi în paralel vorbim cu partenerii din retail, pentru a avea unde vinde.“
România este o economie bazată pe consum, având multe lipsuri în zona de producţie, iar importurile de produse sunt mult mai mari decât exporturile, ceea ce arată că nevoia de investiţii în zona de producţie este mare. Pentru a diminua deficitele din această zonă este necesară o colaborare între retaileri şi producători astfel încât să crească investiţiile în această zonă şi să fie orientate către tendinţele de consum şi nevoile consumatorilor, au concluzionat participanţii la evenimentul ZF Retail Summit 2025.
Evenimentul a fost realizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Auchan, Lidl, Mastercard, BRD, Carrefour, SAP, Vodafone, Altex, Aqua Carpatica, Arca, Senneville, Blik, Cargus, CPI Property Group, Corporate Intelligence Agency, Cushman&Wakefield Echinox, Coca-Cola HBC România, Dumagas, Danubius, ELI Parks, Mazars Forvis, Iulius, Merchant Pro, PwC, RBC, Sezamo, Tiplog, IWF, Julius Meinl, JW Marriot, QMinC.
Ionuţ Ilie, managing director, Vel Pitar, liderul pieţei de panificaţie, spune că este unul dintre cei mai mari exportatori de grâu, dar se loveşte de situaţii în care făina este mai ieftină la câţiva kilometri de graniţa României.
„E uşor absurd ca unul dintre cei mai mari producători de cereale să pună pe masă o făină nestandardizată, este o dificultate majoră acolo în a convinge producătorii să standardizeze, iar dacă o fac, preţul e cu 30% mai mare. Cred că este important ca întreg lanţul să se aşeze la masă şi să înţelegem ce avem de făcut“, spune Ionuţ Ilie.
Ideea de parteneriate între retaileri şi producători pentru a duce la investiţii mai benefice pieţei locale este enunţată şi de Cornel Cărămizaru, managing director, Coca-Cola HBC. Mai mult, investiţiile trebuie să urmărească tendinţele de consum şi nevoile pe care le au consumatorii.
„Cred că trebuie să punem toţi jucătorii la masă, să folosim parteneriatele pe care le avem pentru a gândi pe termen lung. Trebuie să ne concentrăm pe ceea ce urmează, nu pe ceea ce a trecut, dacă noi nu canalizăm investiţiile pe tendinţele de consum, pentru ceea ce avem nevoie, pe categoriile de produse, în modul în care consumatorii le aşteaptă de la noi, niciodată nu o să rezolvăm aceste deficite“, spune Cornel Cărămizaru, managing director, Coca-Cola HBC.
Coca-Cola HBC este una dintre multinaţionalele care produc în România, iar de aici pleacă şi produse la export. Nu multe companii străine fac acest lucru. Mai important decât capitalul firmelor este dacă acestea produc sau nu în România, este de părere Daniel Gross, CEO al Penny România, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa de retail.
„Atât timp cât toată crearea de valoare este în România, România are de câştigat, nu este atât de important capitalul, important este să se producă aici, să se plătească salarii aici pentru că aşa creştem şi devenim mai prosperi“, precizează el.
Este nevoie de o colaborare strânsă între retaileri şi producători, astfel încât investiţiile să se dovedească a fi unele potrivite pentru contextul şi piaţa locală. Altfel, producătorii ar putea să se lovească de situaţia în care nu au unde să îşi vândă produsele. Într-o situaţie similară s-a aflat şi producătorul de lactate Artesana.
„Acum 14 ani am făcut fabrica, dar ne-am trezit că nu avem unde vinde produsul. Importante sunt parteneriatele pe termen lung. Ne pregătim de o nouă investiţie, de peste
10 mil euro, şi în paralel vorbim cu partenerii din retail, pentru a avea unde vinde“, explică Daniel Donici, cofondator, Artesana.
Doar cu astfel de parteneriate, poate creşte producţia locală şi implicit şi economia, subliniază Călin Costinaş, deputy CEO, Profi. Cererea neacoperită de producţia locală ar putea reprezenta o oportunitate de investiţii, iar o astfel de cerere poate fi identificată de retaileri.
„Discutam de optimism, aş spune că o latură este şi deficitul comercial – care înseamnă că ai o cerere neacoperită în piaţă, care poate să fie o oportunitate. Ne lipseşte o strategie. Exportăm grâu şi importăm produse finite. Dacă creşte consumul, creşte economia, dar nu neapărat economia României, am apăsat pe nişte pedale fără să construim producţie. Producem nişte produse şi vindem alte produse, aici trebuie să facem un switch, să facem o legătură mai bună cu producătorii ca ei să producă ceea ce se vinde. Trebuie să găsim această alianţă între producători şi retaileri“, explică Călin Costinaş.
În timp ce pe unele categorii există mai mulţi jucători care au producţie, altele sunt deficitare sau lipsesc complet, adaugă el.
„Există zone care au crescut foarte mult, în zona proaspătă, dar în zona de ciocolată, de exemplu, nu avem ce face. Există zone cu deficit comercial, dar nu avem ce face. Modele în care nu mai vinzi într-o piaţă şi produci în piaţă sunt periculoase. Trăim într-o barcă şi dacă barca se sparge, fiecare trebuie să scoată apă, fiecare trebuie să pună umărul“, mai spune Călin Costinaş.
În unele situaţii, producţia ar putea fi stimulată şi de programele de sprijin ale statului. Spre exemplu, în urmă cu câţiva ani, nu exista nicio fabrică de producţie a hranei de animale pe plan local. Acest lucru s-a schimbat în ultimii ani, când acest sector a fost inclus în schemele de sprijin lansate de stat.
„Există dezvoltări bune peste tot, unele se văd mai mult şi altele sunt încă în faza de construcţie, iar mâncarea de animale este cel mai bun exemplu. Acum 3-4 ani nu exista deloc, acum a început mai uşor cu partea de hrană uscată şi vom avea şi hrană umedă în mai multe zone din ţară. La hrana de animale, categoria nu a fost curprinsă în niciun fel de sprijin şi doar adăugând codul CAEN pentru hrana de animale în formele de sprijine, imediat a început să se dezvolte“, precizează Daniel Gross, CEO al Penny România.
Pentru a putea creşte domeniul de producţie local este nevoie de o colaborare între retaileri, producători, dar şi mediul public, care să vină cu măsuri de sprijin pentru a ajuta şi dezvolta acest segment economic.
Există semnale pozitive în piaţă privind deschiderea retailerilor şi producătorilor de a colabora pentru o astfel de dezvoltare, mai spune Cornel Cărămizaru.
„Aceste parteneriate sunt puternice, dar există o deschidere pentru a le face şi mai puternice, toate discuţiile pe care le-am avut în ultima perioadă s-au învârtit în jurul acestei idei, împreună putem fi mai puternici şi putem trece peste situaţii dificile mai uşor“, explică el.
Laurenţiu Viorel Gîdei, secretar de stat în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului
► Producţia locală este baza. Am vrea ca şi consumatorul din România să înţeleagă acest lucru, să caute şi să consume produse locale.
► Rolul politicului este să înţeleagă nevoile mediului de business şi să ofere predictibilitate pe toate palierele, astfel încât acesta să se poată dezvolta într-un mod sănătos.
► Trebuie să continuăm să investim în sectorul agroalimentar şi să fim deschişi oportunităţilor pe care antreprenorii le identifică în piaţa reală.
► În prezent, este mult mai simplu pentru un producător agricol să vândă produsul brut, însă adevărata valoare adăugată vine din integrarea într-un lanţ de procesare care permite comercializarea produselor finite.
► Ne dorim o producţie locală cât mai puternică şi un capital românesc susţinut activ.
► Deşi suntem conectaţi la economia globală, antreprenorii din România trebuie să aibă încredere să investească aici, pentru că piaţa de consum există. Ei înţeleg cel mai bine cum funcţionează economia reală.
Gilles Ballot, CEO al Carrefour România
► Anul a început cu o dinamică similară cu cea din 2024, la consum.
► Paştele a fost mult mai bun faţă de anul trecut şi, fiindcă inflaţia e mai joasă decât în 2024, creşterea de volum e mai puternică. E un factor pozitiv.
► Sunt incertitudini pentru viitor, vedem asta şi la clienţi. Dar a fost o creştere a puterii de cumpărare în ultimele 12 luni şi asta se vede la consum. Clienţii caută produse româneşti şi întărim programele noastre pe această zonă.
► 93% din furnizorii noştri sunt români. România are cea mai înaltă aşteptare pentru produse locale din toate ţările în care suntem prezenţi.
► Cred că trebuie să investim tot timpul, nu doar în vremuri bune sau rele. Piaţa are încă potenţial de creştere foarte mare. Suntem foarte încrezători în viitorul pieţei.
Călin Costinaş, deputy CEO, Profi
► Eu m-aş referi la motivele de optimism legate de macroeconomie. S-a conştientizat că sunt foarte importante două elemente – partea de infrastructură şi partea de birocraţie. S-a investit în infrastructură mai mult şi au început proiectele de digitalizare, ele sunt baza.
► O latură este şi deficitul comercial – care înseamnă că ai o cerere neacoperită în piaţă, care poate să fie o oportunitate.
► Ne lipseşte o strategie. Exportăm grâu şi importăm produse finite. Dacă creşte consumul, creşte economia, dar nu neapărat economia României, am apăsat pe nişte pedale fără să construim producţie.
► Producem nişte produse şi vindem alte produse, aici trebuie să facem un switch, să facem o legătură mai bună cu producătorii ca ei să producă ceea ce se vinde. Trebuie să găsim această alianţă între producători şi retaileri.
Cornel Cărămizaru, managing director, Coca-Cola HBC
► Cred că trebuie să punem toţi jucătorii la masă, să folosim parteneriatele pe care le avem pentru a gândi pe termen lung. Trebuie să ne concentrăm pe ceea ce urmează, nu pe ceea ce a trecut, dacă noi nu canalizăm investiţiile pe tendinţele de consum, pentru ceea ce avem nevoie, pe categoriile de produse, în modul în care consumatorii le aşteaptă de la noi, niciodată nu o să rezolvăm aceste deficite.
► Cred că triada asta este foarte importantă, mediul legislativ, retaileri şi producători, dacă împreună decidem cum putem să sprijinim atât retailerii, cât şi producătorii, pentru a rezolva acest dezechilibru, cred că vom găsi cheia acestor probleme. Este vorba de predictibilitate şi este vorba de decizie pe termen lung pentru că altfel nu o să punem să le acoperim.
► Avem nevoie de colaborare, avem nevoie ca împreună să găsim soluţii, dacă împreună găsim o soluţie, şansele ca acea soluţie să fie implementată şi să fie respectată ca o soluţie bună pentru viitor cresc.
Ionuţ Ilie, managing director, Vel Pitar
► În zona de panificaţie, unde România este unul dintre marii exportatori de grâu, ne lovim de nişte situaţii în care făina este mai ieftină 30 km dincolo de graniţă şi la sud, şi la sud-vest, şi la vest şi la est, asta pune presiune, e uşor absurd ca unul dintre cei mai mari producători de cereale să pună pe masă o făină nestandardizată, este o dificultate majoră acolo în a convinge producătorii să standardizeze, iar dacă o fac, preţul e cu 30% mai mare. Cred că este important ca întreg lanţul să se aşeze la masă şi să înţelegem ce avem de făcut.
► Noi exportăm grâu mult şi e puţin anormal, ar fi interesant să devenim acei mari exportatori de biscuiţi, de dulciuri şi de panificaţie de orice fel şi mai puţin exportatori de grâu.
► Orice moment greu aduce oportunitate, dacă eşti un business sănătos, poţi beneficia de această oportunitate. Este o piaţă foarte slab consolidată şi există mult loc de îmbunătăţire.
Maricela Litcanu, director executiv global transaction banking, BRD
► România are o rată de adopţie bună a dezvoltărilor din zona digital-bancară. Există o iniţiativă de a crea o infrastuctură locală de plăţi online – RoPay.
► Încă suntem o ţară de import. Acest ecosistem între producători şi retaileri este foarte fin, iar punctul de legătură este cashflow-ul şi capacitatea de a investi. De a investi smart, pentru cererea de mâine, nu cea de ieri.
► BRD acoperă 30% din acreditivele de import şi creşterea este două digits. Vedem interes pe zona de investiţii, inclusiv pentru investiţii verzi, şi la furnizori şi la retaileri.
► Nu toţi jucătorii sunt însă bancabili pentru acest gen de investiţii. În ultima vreme vedem însă proiecte mari pe această zonă.
Ştefan Toderiţă, head of sales, Mastercard
► Cred că motivele de optimism sunt destul de diverse. Motivul pe care-l văd eu este schimbarea comportamentului consumatorului din România. Dacă ne uităm în comparaţie cu celelalte ţări din regiune, vedem că a devenit mai exigent consumatorul român cu ceea ce consumă, ceea ce pe noi ne bucură şi ne face să ne adaptăm.
► Cred că la final toată lumea trebuie să se adapteze la nevoia şi cerinţa consumatorului. Toţi consumatorii, inclusiv cei generaţia nouă, vor o experienţă personalizată, fie că vorbim de preţ, experienţa în online sau magazinul fizic.
► E o perioadă foarte incertă, dar nu ne oprim din a investi. Cel mai bun exemplu e că acum 5-6 ani echipa era jumătate decât e acum. Ne dezvoltăm foarte mult în continuare, avem o piaţă cu un potenţial imens de creştere.
Andrei Bădin, senior sales executive, SAP România
► Inovaţia accelerează puternic, în special în domenii precum ESG şi inteligenţa artificială, iar acest progres are loc şi la nivel local, în companiile româneşti.
► Consumatorii au aşteptări din ce în ce mai ridicate de la companii şi, cumva, acestea reuşesc mereu să se ridice la nivelul provocărilor.
► Ne preocupă constant cum putem face mai mult cu mai puţine resurse, cum să devenim mai eficienţi şi, totodată, cum să contribuim la satisfacţia oamenilor la locul de muncă.
► Deşi traversăm o perioadă dificilă, din această perspectivă este şi un moment favorabil pentru reflecţie, adaptare şi evoluţie.
► Nu doar consumatorii, ci şi companiile din România sunt pregătite să adopte tehnologii noi. Adoptarea acestora presupune un anumit nivel de răbdare, dar, în acelaşi timp, nu ne permitem să amânăm deciziile prea mult. Altfel, riscăm ca proiectele să rămână neimplementate.
► Tehnologia ne ajută să fim mult mai profitabili, mai rapizi.
Bianca Vlad, tax partner, Forvis Mazars în România
► Companiile au rezilienţă, agilitate şi adaptabilitate de a identifica oportunităţile la timp şi a dezvolta mai departe. Vremurile grele nasc oameni puternici.
► Toată lumea are emoţii cu privire la ajustarea fiscală care ar putea veni în vară. Se lucrează la un program, probabil împreună cu Banca Mondială. Planul iniţial era să fie adoptat până în iunie şi să intre în vigoare din ianuarie 2026. Dar dacă ne uităm la cifre, nu cred că putem aştepta până în 2026. Riscul este să nu mai putem accesa fondurile europene dacă nu ne ţinem de deficitul de 7%.
► Teama cea mai mare în zona de retail, de consum este creşterea TVA.
► Dacă partea privată şi populaţia fac iar un sacrificiu, toată lumea să aşteaptă ca şi statul să facă un sacrificiu, ca să ajungem la acel deficit de 7%.
Mihai Voicu, general manager, Bergenbier
► Pentru Bergenbier este mai eficient să producă local.
► Categoria de beri din România reprezintă mai mult de 90% bere produsă în România şi asta, dacă asociem cu industria alimentară, este singura industrie care are valoare adăugată pe lanţ.
► Consumăm local, exportul este relativ mic, dar acesta poate creşte pentru că avem capacitate de producţie, dar este nevoie de infrastructură.
► Aşteptăm oportunităţile, pentru că piaţa locală este competitivă din perspectiva calităţii în primul rând, iar preţul este o rezultantă a factorilor externi.
► Dacă vorbim strict de volum, piaţa din România este la nivel de maturitate. Suntem pe locul 5 în Europa la consum de bere per capita şi pe locul 7 la nivel de producţie, dar dacă ne uităm strict la valoare, cu siguranţă mutarea consumului din PET către ambalaje premium lasă încă oportunităţi de creştere pe zona de valoare.
Ionuţ Ardeleanu, director general, Auchan România
► Deocamdată cu consumul suntem bine, am început anul bine, Sărbătorile Pascale au venit şi ele cu lucruri bune pentru consum. Semnele sunt destul de bune, dar luăm şi noi temperatura în piaţă şi vedem că există o reţinere. Vorbim foarte mult despre preţ, toată lumea aleargă după preţ.
► S-a discutat foarte mult despre creştere şi despre parcursul economiei şi vedem că suntem la începutul a ceva. Oamenii discută şi încep să apară soluţii, apar discuţii despre investiţii.
► Inflaţia e mai mică, dar există, preţurile cresc. Nu mai discutăm despre deflaţie deloc, nu pune nimeni pe masă vreo posibilitate de scădere preţ.
► Circa 35% dintre români aşteaptă promoţii de scădere de preţ. La sfârşit, pentru clienţi contează valoarea coşului, este un lucru pe care noi îl controlăm.
Karan Khurana, CEO al Metro România
► În sectorul ospitalităţii, întâmpinăm provocări, creştem peste nivelul pieţei, dar piaţa creşte în ritmul inflaţiei, deci trebuie să fim atenţi la acest aspect.
► În ceea ce priveşte segmentul comercianţilor, care este principala noastră zonă pe care ne concentrăm, vedem o creştere puternică în volum, nu doar din cauza inflaţiei. Tendinţele inflaţioniste s-au temperat faţă de anul trecut şi am observat creşteri generale de volum, deci rămânem optimişti.
► Metro România se află în top trei în cadrul grupului Metro, ceea ce este remarcabil. Avem Franţa, Germania şi apoi România, iar asta spune ceva.
► Piaţa din România este subdezvoltată şi subpenetrată comparativ cu restul Europei, deci pentru noi acesta rămâne un motor de creştere.
► Noi nu facem promoţii, avem zero promoţii. Pentru noi, nu este vorba doar despre a fi competitivi la preţ, ci despre a asigura stabilitatea preţurilor şi disponibilitatea ridicată pentru clienţii noştri din segmentul business-to-business.
Raul Filip, deputy CEO, Altex
► Primele trei luni ale anului au fost chair foarte bune, vedem o creştere a cererii în piaţă, mai ales în electro-IT. Cred că primele trei luni au fost udneva la plus 4,5%, ceea ce este destul de mult pentru industria asta. În a doua jumătate a anului, suntem optimişti şi dinspre zona politică şi dinspre zona fiscală.
► Anumite categorii de produse din portofoliul nostru sunt primele impactate, dar din ce am văzut în experienţele anterioare este mai degrabă o încetinire a consumului, o amânare a deciziei de cumpărare, probabil va fi vorba de câteva luni în care să înţelegem în ce direcţie se îndreaptă clientul. Pe de altă parte, portofoliul de produse s-a extins, avem o categorie de produse care au o penetrare foarte mică în piaţă, tehnologie care ajută clientul în viaţa de zi cu zi şi cu care vor rămâne atractive şi în perioade mai dificile.
► Mai există loc dezvoltare, zona rurală şi a oraşelor mici este în dezvoltare şi încă nu acoperim zona aceasta de rural.
Melania Pop, managing partner, International Work Finder
► Dacă mă uit la ultimii 8 ani de când ne-am înfiinţat, partea de retail este într-o creştere fantastică, ne-am dublat. Cererea este de 1.000 de oameni lunar. Din punctul de vedere al personalului cerut, majoritatea sunt necalificaţi. Am încercat cu români, dar o mare parte din cereri sunt de personal asiatic.
► Se caută stabilitate, nicio companie nu-şi doreşte să o ia de la capăt cu oamenii, oricât de uşoară ar fi munca. Sunt nişte costuri imense în zona aceasta, de aici vine cererea mai mare de asiatici. Ei au demonstrat că merită să le dăm timp şi credit, chiar dacă uneori se adaptează mai greu.
► Cam 30% din contingentul de 100.000 de muncitori străini se duce în comerţ, este foarte mare nevoia. După comerţ, domeniul cu cei mai mulţi asiatici este automotive.
Michael Kaiser, directorul comercial al Sezamo
► Vedem o creştere naturală în România, fiind o companie încă tânără aici. Preţul este important, dar nu cel mai important factor pentru noi. Contează mai mult proximitatea, temperatura controlată la livrare şi predictibilitatea.
► Ca livratori, avem doar români, sunt interfaţa noastră cu clientul. Trebuie să se poată înţelege unii cu ceilalţi.
► Pe partea de depozit, lucrăm şi cu angajaţi din alte ţări, pentru că este nevoie de forţă de muncă. Iar la customer service tot români răspund clienţilor.
► Pe zona de online, România este încă în urma altor pieţe, unde ponderea este mai mare. În Cehia avem peste 20%, în România jucătorii au cam 3%, cu 6% în Bucureşti. Cred că vor mai veni jucători în piaţă. Fie pe zona multi-channel, fie ca jucător specializat.
Daniel Gross, CEO al Penny România
► România s-a dezvoltat senzaţional şi evident că nu toate lucrurile au putut să ţină ritmul, este o chestiune de timp până şi celalalte zone o să vină să închidă gapul.
► Este foarte bine că există multe investiţii în retail pentru că creează premisele unei colaborări profesioniste. Eu cred că o să vină şi producătorii. În momentul în care am început TripluRo am avut întâlniri cu majoritatea partenerilor din ţară, era foarte mult scepticism. Astăzi, pare mainstream, toată lumea vorbeşte despre asta şi toţi zic că clientul îşi doreşte local, ori asta e cel mai important.
► Mai este o chestie importantă, multinaţionalele au o înţelegere pentru tot ce înseamnă sustenabilitate, iar achiziţionând local este automat sustenabil, client şi sustenabilitate, cred că sunt multe premise ca lucrurile să se întâmple bine. Avem nevoie de timp, pentru că banii sunt o mică componentă, cea mai mare componentă este cea de competenţă, să pui acei bani să muncească.
Arnaud Dussaix, director, Supeco România
► Noi, în retail, încercăm să lucrăm tot mai mult cu furnizori locali pentur că asta vor clienţii. Noi, în general, oferim ce îşi doreşte clientul.
► Unde trebuie să lucrăm? Există foarte multe zone în care au ajuns mai multe produse din afară, din Polonia, Bulgaria, Ucraina, care sunt foarte competitive în ceea ce priveşte preţul. Consumatorul final, mai ales de discount, cum suntem noi, care are un venit mai mic, este foarte patriot, dar dacă nu există o diferenţă de preţ foarte mare.
► Se dezvoltă în primul rând hipermarket. Dar dacă vrei să te duci în oraşe mai mici nu mai poţi să te duci cu un hipermarket, treuie să te duci cu formate mai mici, iar aici pot fi dezvoltate discount şi proximitate.
► Brandul contează foarte mult, dar depinde de categorie, dacă este un produs basic, precum zahăr, lapte, ulei, brandul contează mai puţin, dacă ai un produs mai specific, brandul contează mult mai mult.
Ruxandra Târlescu, partner, PwC România
► Studiul PwC arată că 74% dintre consumatorii români văd inflaţia ca cel mai periculos lucru acum. Preţul este factorul de bază când vine vorba de achiziţie.
► Am avut Ordonanţa Trenulet anul trecut, dar a adus modificări puţine şi menite să ţină deficitul într-o singură cifră. Fără ea ne-am fi dus probabil peste 10%
► Banca Mondială a făcut o analiză acum 2 ani asupra situaţiei din România şi printre propuneri era să se renunţe la cotele preferenţiale de TVA. Mai este partea de impozitare progresivă la persoane fizice. Nu se ştie ce vom vedea, dar cred că va fi ceva pe zona asta.
► Impozitul pe proprietate nu e plătit la valoarea de piaţă, concept folosit peste tot în Europa de Vest. Impactul ar fi destul de mare. Alt punct pe listă este creşterea accizei.
Ana Maria Popa, consumer business unit director, Vodafone
► Observăm un apetit tot mai mare al clienţilor pentru tehnologii din ce în ce mai performante.
► În primele luni ale anului a existat o uşoară creştere a cererii, însă în prezent deciziile de achiziţie tind să fie amânate, un comportament firesc, având în vedere contextul economic. Totuşi, nu cred că această încetinire temporară va afecta semnificativ evoluţia pieţei pe întregul an.
► Clientul se uită în primul rând, la diversitatea portofoliului, mai ales în ceea ce priveşte tehnologia prezentă în produsele dorite. Apoi, la suportul oferit în magazin, acel punct de întâlnire între servicii şi tehnologie, care face experienţa mai completă. Iar nu în ultimul rând, la opţiuni de plată flexibile, adaptate nevoilor sale.
► După introducerea conceptului EasyTech, am înregistrat o creştere de 20% pe segmentul smartphone şi de 200% pe segmentul gadgeturi. Este evident că acest concept funcţionează, iar noi continuăm să investim în el.
Gabriel Zgunea, CEO, Corporate Intelligence Agency
► Cred că fiecare dintre clienţii noştri aşteaptă să se întâmple ceva, pe unele segmente poate că s-au văzut unele încetiniri, nu s-a văzut un blocaj care să afecteze vânzările. S-a văzut o uşoară încetinire legată de incertitudinea cu privire la viitor.
► Unul dintre cele mai căutate servicii este cel de fraudă, este frauda pe care o face oricine în ceea ce priveşte interesul companiei. Pot fi fraudele interne, cele comise de angajaţi sau externe, care sunt comise de clienţi şi furnizori.
► Clienţii ne-au folosit în măsura în care au înţeles care este maximul pe care-l pot folosi din serviciile noastre. La început foloseau doar serviciile de identificare de fraudă, astăzi nu se mai întâmplă asta. Lucrăm destul de mult pe zona de reputaţie.
Daniel Donici, cofondator, Artesana
► Acum 14 ani am făcut fabrica, dar ne-am trezit că nu avem unde vinde produsul. Sunt foarte importante parteneriatele pe termen lung.
► Ne pregătim de o nouă investiţie, de peste 10 mil euro, şi în paralel vorbim cu partenerii din retail, pentru a avea unde vinde.
► Investim în brand, ne uităm la exporturi. Ne ajută dezvoltarea infrastructurii, ne ajută că suntem în Schengen. Acum putem exporta în Anglia, în Olanda. Avem în vedere să avem şi produse pentru HoReCa prin investiţia nouă. Suntem la 30% la capacitatea fabricii actuale.
► Nu ne-am dorit să aducem lapte din Ungaria, dar piaţa locală nu acoperă cererea. Nu s-au făcut investiţii la timp. Nici persectivele nu sunt ca sectorul să fie mai bine. Avem 500.000 euro daţi în avans fermierilor ca să îşi ia animale, să facă investiţii.
Matei Ladea, cofondator al Omnia Capital
► Este esenţial să continuăm procesul investiţional în România pentru a sprijini retailul prin consum şi a dezvolta producţia locală.
► România a înregistrat o creştere semnificativă în ultimii 10-15 ani, iar acum trebuie să ne asigurăm că această traiectorie ascendentă nu va fi oprită.
► Principalul instrument prin care putem oferi acces la resurse este finanţarea şi sprijinul autorităţilor.
► Retailerii generează cerere prin importul iniţial de produse, iar ulterior caută producători locali care să fabrice sub marcă proprie sau o marcă locală, pe care să o promoveze în magazine. Astfel, retailul sprijină producţia locală prin crearea unei pieţe de desfacere
► Avem business-uri în distribuţie, în România şi Germania. Pe piaţa din România distribuim produse de la huburile retailerilor către magazinele lor.
► Avem o flotă de 120 de unităţi frigorifice care ne permit să încărcăm foarte eficient marfa alimentară.
► Pentru Omnia Capital principala provocare este stabilitatea economică a Românei. Avem investiţii multiple, iar soarta lor depinde într-o mare măsură de această stabilitate.
Călin Pascu, CEO, Tiplog
► Perspectiva noastră este din două unghiuri: cum se vede din partea retailerilor cu care lucrăm şi din partea producătorilor. În România, în momentul de faţă se cumpără foarte multe ambalaje pentru mâncare din Polonia, din alte ţări, iar unul dintre obiectivele noastre este să ne punem la masă ca să nu mai transportăm aer, să putem optimiza costul, dar şi volumele pe care le pot face producătorii din România.
► Când facem exportul, ar fi bine să facem asta cu un produs pe care-l facem aici, nu unul pentru care cumpărăm ambalajul din afară.
► Brandul are legătură cu încrederea celor care lucrează cu tine pentru a te recomanda mai departe, mai ales în servicii. Reperul cel mai important este când te recomandă cineva care nu a lucrat cu tine, dar a auzit despre tine.
David Alb, CEO al Senneville
► Avem o investiţie de 20 mil euro în derulare. Trendul de a consuma tot mai mult produse româneşti, văzut şi la consumatori şi la retail, este o direcţie bună de dezvoltare.
► Lanţul logistic adaugă costuri la final. Dar noi am reuşit să scurtăm acest lanţ şi să ne aprovizionăm cât mai aproape de producător. Şi astfel preţurile sunt competitive
► Am analizat cifrele şi vedem o creştere mare în volum pe HoReCa. Avem jucători care se extind într-un ritm accelerat. Aşa că fabrica nr. 2, care este în construcţie, se va ocupa de deserturi congelate, care se pretează foarte bine pentru restaurante.
► Suntem în discuţii atât pe piaţa internă, cât şi externă pe zona asta.
► Avem mai multe branduri poziţionate diferit, in funcţie şi de preţ. Volumele cresc de la trimestru la trimestru si an la an mai mult decât double digit
Arthur Rădulescu, founder & CEO, MerchantPro
► Estimăm o creştere de 7% a pieţei online în acest an, după avansul de aproximativ 8% înregistrat anul trecut.
► Iniţiativa antreprenorială este încă puternică, iar sectorul online se apropie de maturitate.
► Procesul de consolidare este vizibil, iar perspectivele sunt favorabile. Mai mult, dacă privim către pieţele din ţările dezvoltate, observăm că acestea au înregistrat scăderi – semn că România încă are spaţiu de creştere.
► Răbdarea nu este, în opinia mea, cea mai bună strategie în domeniul online sau în businessurile din tehnologie. Trăim o perioadă de schimbări rapide, în care viteza de adaptare face diferenţa.
► Antreprenorii au nevoie de agilitate şi flexibilitate, calităţi care ar trebui să se reflecte în platformele pe care le dezvoltă, în echipele pe care le construiesc şi în viziunea de devoltare a businessului pe termen lung.
Raul Ciurtin, fondator, Verdino
► Există o schimbare continuă şi accelerată a comportamentului de consum.
► Asistăm la o migrare semnificativă către mâncarea semipreparată şi o creştere considerabilă a consumului din zona de delivery, ceea ce influenţează clar volumul şi vânzările din retail.
► Producătorii şi retailerii sunt foarte atenţi la cerinţele consumatorilor, însă vedem o diferenţă semnificativă între viteza de dezvoltare din retail şi capacitatea producătorilor locali de a livra produse în concordanţă cu cererea.
► Deşi este o provocare, aceasta reprezintă şi o oportunitate imensă pentru producătorii locali.
► Investim în creşterea capacităţii şi în eficienţă şi continuăm să vedem un potenţial semnificativ pentru ca producţia pe anumite categorii de alimente din România să îşi găsească piaţă de desfacere internă.
► Cred că modelele de retail din piaţa de Vest ar avea succes în România, având în vedere cererea consumatorilor. Cu toate acestea, există o lipsă semnificativă de furnizori locali.
Georgian Bâlă, managing director, Julius Meinl România
► Noi investim în retail. Înainte de 2020, businessul nostru era dedicat HoReCa, dar după aceea ne-am uitat la alte segmente, iar retailul a fost printre ele.
► Noi am trecut în partea de retail dintr-o nevoie acută atunci, acum am identificat oportunităţi de creştere şi vrem să investim. Partea de retail a depăşit partea de HoReCa.
► Continuăm să investim în retail pentru că vedem potenţial. E un trial and error, noi până în 2020 nu aveam retail. Aveam retail doar în Austria, deci în România este un trial and error pentru noi şi colegii de la grup, în alte ţări nu a prins atât de bine acest segment.
► România a devenit un model pentru alte ţări. Tot ce facem noi în România încercăm să exportăm ca model şi în alte ţări.
