• Leu / EUR4.9430
  • Leu / GBP5.7237
  • Leu / USD4.7005
Special

ZF Retail Summit 2022. Proximitatea este crucială în retail atât când vine vorba de producător, cât şi de consumator

ZF Retail Summit 2022. Proximitatea este crucială în retail atât când vine vorba de producător, cât şi de consumator

Autor: Miruna Diaconu , Roxana Rosu, Alexandra Matei

17.05.2022, 00:07 432

„Numai ultimii ani au produs cu adevărat o schimbare de cerere, înainte au fost multe declaraţii, dar schimbarea cererii către produse româneşti vine şi odată cu generaţia de clienţi, generaţia mea a fost mai mult declarativă decât faptică.“ „Dezvoltarea producătorilor locali a fost dependentă sau direct proporţională cu dezvoltarea retailului modern.“ „Sunt branduri româneşti care au crescut foarte bine, altele care au fost cumpărate de companii internaţionale şi merg foarte bine.“ „Este un punct foarte important acesta al dezvoltării locale şi referitor la faptul că şi producătorii trebuie să ţină pasul cu dezvoltarea retailerilor.“

Una dintre cele mai importante direcţii de dezvoltare de care ar trebui să ţină cont retailerii locali este proximitatea faţă de producători, dar şi faţă de consumatori. Devine din ce în ce mai importantă colaborarea dintre retaileri şi producătorii locali pentru a fi prezente la raft cât mai multe produse româneşti, ceea ce ar duce la costuri logistice mai reduse, dar şi la susţinerea economiei locale, cât şi la satisfacerea nevoii în creştere a consumatorilor privind produsele locale. Aceasta a fost una dintre concluziile conferinţei Ziarului Financiar Retail Summit 2022, care a fost organizată în parteneriat cu Auchan, Carrefour, Danone, Mastercard, Philip Morris România, Vivo, Profi, Altex, Enel X, ING, Iulius, Mazars România, NHOOD, Signify, TotalSoft, FAN Delivery, MAM Bricolaj, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, Hervis, Element Industrial, DM şi Pay U.

„Clienţii preferă să se ducă în magazin dacă este în proximitate. Altfel îl acceseasză online. Cred că vom vedea digitalizare, ca direcţie de dezvoltare. Apoi localizarea pro­ducţiei, pentru a oferi preţuri mai bune, prin costuri reduse de logistică. Şi parteneriate pe termen lung cu producătorii locali, cu investiţii comune. O altă direcţie ar fi reducerea preţurilor de vânzare, legată de celelalte“, spune Silviu Diaconu, director, Supeco.

Pe de altă parte, Călin Costinaş, deputy CEO, Profi, este de părere că dezvoltarea producătorilor locali a fost direct proporţională cu dezvoltarea retailului, iar comerţul modern trebuie văzut de către producători ca pe o rampă de lansare pentru a se putea dezvolta pe mai departe.

„Noi, ca şi Profi, am dezvoltat multe platforme logistice regionale pentru că am vrut să cumpărăm mai mult local, şansa noastră ca şi retailer versus retailerii internaţionali este să jucăm cu brandurile locale, avem peste 90% din achiziţii din România şi este forma în care noi ne diferenţiem, noi suntem percepuţi ca o companie multinaţională, dar suntem prezenţi 100% doar pe teritoriul României.“

„Am dezvoltat aceste platforme ca să fim mai aproape de producătorii locali şi la fel avem şi livrari directe, momentan avem peste 40 de producători locali de mezeluri, adică în fiecare zonă încercăm pe lângă faptul că în sortimentul de mezeluri avem 95% prezenţă mezeluri româneşti“, explică Călin Cotinaş.

El precizează faptul că în ultimii ani s-a produs cu adevărat o schimbare în rândul cererii privind produsele locale. Dacă înainte intenţia de a consuma local era doar la nivel declarativ, tânăra generaţie are o apetenţă tot mai mare către produsele româneşti.

„Generaţia tânără şi-a schimbat acest comportament, nu mai există acest mindset din trecut cu o frână spre produsele româneşti şi în acelaşi timp şi producătorii români au facut un upgrade pe calitate şi e un efect real.“

Victor Răcariu, regional general manager Glovo, este totuşi de părere că produsele româneşti, sustenabile, reprezintă încă o nişă în piaţă, însă este în plină dezvoltare.

„Cred că produsele româneşti, sustenabile, sunt încă o nişă, care creşte, dar e încă o nişă. Drumul e lung faţă de vest, unde se vede această tendinţă mult mai bine. Dar ajungem şi noi acolo. Sunt branduri româneşti care au crescut foarte bine, altelte care au fost cumpărate de companii internaţionale şi merg foarte bine“, precizează Victor Răcariu.

Orientarea către produsele locale reprezintă o tendinţă în rândul consumatorilor şi o necesitate atunci când vine vorba de retaileri, care îşi pot reduce costurile logistice dacă găsesc furnizori locali.

Alexandru şoacăte, deputy CEO Annabella, o reţea de magazine dezvoltată local, spune că businessul se bazează pe producători locali, dar ei trebuie să păstreze acelaşi ritm de expasiune pe care îl are şi retailerul.

„Avem cu siguranţă producători locali în magazinele noastre. Ne bazăm pe partenerii locali şi îi avem prezenţi în magazinele noastre. Ei trebuie să păstreze ritmul de expansiune şi creştere pe care îl avem şi noi. şi noi căutăm produse noi, pentru a ne diferenţia, dar şi producătorii caută o nouă piaţă de desfacere şi ne abordează direct sau indirect. Este un punct foarte important acesta al dezvoltării locale şi a faptului că şi producătorii trebuie să ţină pasul cu dezvoltarea retailerilor“, spune Alexandru şoacăte.

Cu toate acestea, pentru a exista cât mai multe produse româneşti pe rafturile marilor magazine, producătorii locali trebuie să se asocieze. Mai mult, pentru producţii mai mari, chiar şi în extrasezon, România are nevoie de o infrastructură logistică de depozitare şi consevare, capitol la care ţara noastră este deficitară.

„Pentru a avea producţii mai mari, ceea ce a început să se schimbe în societate sau în economie, este faptul că a intervenit asocierea. Noi asta am cerut-o acum 10-15 ani, de când ne tot întâlneam cu Ministerul Agriculturii. Ca noi să avem produsele acestea o perioadă mai lungă, avem nevoie de infrastructură logistică, de depozitare, de conservare, unde suntem deficitari în România. Ani de zile după Revoluţie nu s-a făcut nimic. Acum, Ministerul Agriculturii are programe de susţinere în acest sens. Niciodată nu vom avea noi mere sau roşii în februarie, dacă nu avem depozite de stocare şi de păstrare“, spune Tiberiu Dăneţiu, marketing director Auchan.

 

Călin Costinaş, deputy, CEO, Profi

Din perspectiva cererii, credem că numai ultimii ani au produs cu adevărat o schimbare de cerere, înainte au fost multe declaraţii, dar schimbarea cererii către produse româneşti vine şi odată cu generaţia de clienţi, generaţia mea a fost mai mult declarativă decât faptică. Generaţia tânără şi-a schimbat acest comportament, nu mai există acest mindset din trecut cu o frână spre produsele româneşti şi în acelaşi timp şi producătorii români au facut un upgrade pe calitate şi e un efect real.

 

Bianca Vlad, tax partner, Mazars

Acel motiv de optimism ar fi chiar dacă nu o să avem o creştere economică de 4%, o să finalizăm pe creştere, ceea ce am observat în piaţă există o dorinţă de a investi, lumea nu şi-a temperat elanul. O temere din zona fiscală ar fi să nu ne mai trezim cu diverse modificări legislative peste noapte, mai ales nu în perioada Crăciun - Anul Nou. Avem de curând implementată legea 81/2022 privind practici neloiale în comerţ care se aplică furnizori-comercianţi în măsura în care fie furnizorul, fie comerciantul este într-o poziţie dominantă.

 

Silviu Diaconu, director, Supeco

Sunt semne de optimism în piaţa de retail, că inflaţia nu va continua în ritmul galopant din ultima perioadă.  În trecut, au existat discuţii în care producătorii locali acuzau retailerii că nu vor produsele lor, dar perioada aceea a trecut de mult. Acum relaţia este un parteneriat, nu relaţii strict. România este într-o zonă climatică în care iarna nu avem fructe-legume. Ele se pot produce şi aici, dar cu costuri mari. Există o perioadă intermediară în care se găsesc în magazine şi produse locale şi de import.  Cred că vom vedea digitalizare şi localizarea producţiei, pentru a oferi preţuri mai bune, prin costuri reduse de logistică.

 

Claudia Badea, director pentru comerţul digital, Cora România

Consider că trebuie să fim conştienţi că în sustenabilitate paşii pe care trebuie să-i facem sunt mici, dar siguri.

Pentru Cora, direcţia este abordată din două perspective: cea a echipei şi cea a clientului final şi pentru partenerii pe care îi avem în portofoliu.

Nu am avut probeleme în lanţul de aprovizionare, însă este o stare de incertitudine. Nu ne este uşor să anticipăm şi nici să ne pregătim pentru ceea ce urmează. A fost mai predictibil în timpul pandemiei.

 

Ray Gaul, CEO, Retail Cities

Cele mai importante două personalităţi ale retailului românesc sunt personalităţile digitale şi analogice şi personalităţile urbane şi rurale.

Trebuie să construim nişte punţi între fizic şi digital. Dacă nu facem asta bine, organizaţiile vor merge în direcţii diferite.

Trebuie să reducem decalajul dintre zona de captare fizică şi zona de captare digitală. Fără asta, vom avea probleme profunde. Trebuie să înţelegem că, în prezent, comerţul electronic are faze exact opuse faţă de ceea ce are comerţul fizic.

 

Andreea Lupa, key account manager end user, R&H system&services R&H CEE Signify

Dacă în online potenţialul client are nişte aşteptări, vine cu ele şi în magazin. Suntem în curs de implementare a unor sisteme inteligente prin care clienţii îşi fac lista de cumpărături online, urmând ca în magazin să folosească un sistem de tipul „waze“ pentru interiorul magazinelor. Retailerii vor implementarea acestor soluţii, pentru că având acest sistem de ghidaj prin magazin, ei dau alertă de promoţii fix acolo unde îşi doresc. Era digitalizării în România va mai dura un pic. Românii, mai mult decât cei din vestul Europei, vor să testeze şi apoi să implementeze.

 

Dragoş Arnăutu, CEO, Fan Delivery

Clienţii noştri, în mare parte, îşi doresc predictibilitate, îşi doresc ca externalizarea serviciului de alegere a produselor să fie cu aceeaşi calitate pe care ar fi făcut-o ei, nu e un lucru simplu. Noi avem în aplicaţie tot felul de instrumente prin care încercăm să captăm detalii cât mai multe la nivel de articol, la nivel de comandă, ca să ne dăm seama ce vrea clientul, Tot e o externalizare şi trebuie să avem grijă să împlinim dezideratele clienţilor. Totodată, îşi doresc mai multe opţiuni de livrare, dar şi să aibă posibilitatea să plătească şi cash şi card.

 

Mirel Jarnea, head of e-industries Enel, X

Presiunea pe costuri, predictibiliate, competitivitate şi sustenabilitate sunt aspecte ce fac parte dintr-un concept general la nivelul retailerilor. Energia verde este astăzi singura energie care ne poate salva în faţa acestor creşteri din ultima perioadă. Părerea mea este că în 3-4 ani nu va mai exista magazin fără panouri fotovoltaice pentru că este un spaţiu pe acoperiş care poate să producă energie verde.

 

Costin Moga, sector head retail & services, ING

Digitalizarea este motorul creşterii comerţului online. Inovaţia şi digitalizare nu înseamnă doar tranzacţii cu cardul sau e-commerce, ci un ansamblu de produse. Tranzacţiile cu cardul au crescut cu 27-28% la ING în decembrie 2021 faţă de decembrie 2020.  Plăţile cu cardul au ajuns să reprezinte 56% vs 44% retrageri de numerar. Tendinţa de creştere a comerţului online a început în pandemie, dar continuă, chiar dacă pe o curbă mai aplatizată, cu 10% în 2021, faţă de 30% în 2020.  Studiile arată că 88% dintre românii de 16-74 ani au accesat Internetul cel puţin o dată în 2021, dar doar jumătate dintre ei au cumpărat online.

 

Elena Gheorghe, country manager, Pay U

Pandemia a venit, cel puţin pentru online, cu un volum de tranzacţii care, în mod normal, s-ar fi întâmplat în 3-4 ani. A venit şi cu o presiune pe sistemele de plăţi, aici nu vorbim doar de procesatorii de plată, dar şi scheme şi de bănci, la începutul pandemiei am lucrat împreună ca să ne asigurăm că susţinem toate volumele. Pandemia a venit cu o creştere, la noi aproape s-a dublat plata cu cardul, iar în piaţă am constatat că plata cu cardul a crescut de la 25% la 36% la finele anului 2020, iar în 2021, noi am estimam o creştere de 20%.

 

Alexandru Şoacăte, deputy CEO, Annabella

Localizarea businessurilor şi creşterea producătorilor reprezintă motorul de creştere economică şi a puterii de cumpărare, care să echilibreze inflaţia. Preţurile din aceeaşi perioadă a anului trecut au crescut odată cu inflaţia, cu 15%. Automatizarea şi optimizarea proceselor interne ar fi prioritară pentru noi. în acelaşi timp, aş vedea şi integrarea pe verticală a businessului, mai mult decât este deja, dar şi diversificarea lui.

 

Cătălina Aldea, consultant şi founder, Aldea consulting

Consumatorul şi-a schimbat priorităţile. Cred că se va uita mai atent la buget, la ceea ce cheltuie. Nu neapărat într-un sens pesimist, ci într-un sens de eficienţă. Putem împărţi consumatorii în trei categorii: cei care vor fi afectaţi de ce se întâmplă, cei care sunt precauţi şi cei care nu sunt afectaţi, deci care nu îşi schimbă comportamentul. Fiecare producător şi comerciant trebuie să se uite atent la genul de consumator pe care îl are şi să îi satisfacă în continuare nevoile.

 

Laurenţiu Bănescu, cofondator, producătorul de bere Zăganu

Mă bazez pe faptul că ne vom ţine aproape clienţii şi vor cumpăra de la noi. Contextul e nefavorabil, toate preţurile au crescut şi noi am fost nevoiţi să facem majorări de preţ, undeva la 10-15% au crescut preţurile. Eu mă uit la furnziorii noştri care au mărit preţurile în continuare de la 20% la 250% dacă vorbim de materii prime sau de ambalaje, la ambalaje, pe fondul crizei noi, a războiului, situaţia este dramatică. Nu cred că există producători care nu au mărit preţurile cu cel puţin 25%.

 

Ionel Popa, proprietar franciză, LaDoiPaşi

Pandemia a creat un flux de oameni pe weekend în rural, atunci se observă o creştere a vânzărilor.  Consumatorii se împart după venituri. Când ai o problemă de venit, te duci pe un anumit brand pe care îl ştii. Cei cu venituri peste medie se duc pe zona bio, aleg produse noi.  Nu am observat încă retaileri străini în zona rurală, dar este inevitabil să se extindă şi aici. Noi investim permanent şi suntem pregătiţi. Mulţi retaileri din rural nu investesc decât până la un anumit nivel, nu se duc spre digitalizare, nu plătesc oamenii, nu îi pregătesc.

 

Florian Mateiţă, cofondator, Obor21.ro

Suntem o punte între urban şi rural, noi vrem să translatăm produsele bune de la ţară către consumatorii de la oraş. Cred că în bună parte inflaţia nu are într-o mare măsură efect asupra populaţiei de la sat, acolo întotdeauna veniturile au fost mici şi este o pondere mare a autoconsumului. Satul nu e foarte influenţat de inflaţie, pentru că se autoconsumă în bună parte, sunt şi produse care nu şi le pot autofurniza, dar partea de legume, fructe, carne este autoprodusă şi autoconsumată. Problemele vor fi la oraş.

 

Feliciu Paraschiv,  fondator, Paco

Noi suntem o companie mică care acţionează pe zona Vrancea, cu 16 supermarketuri, dintre care unul este cash&carry şi deposit logistic.

Preţurile cresc de la lună la lună, noi sperăm să se stabilizeze, odată cu costul energiei, ar trebui să nu mai găsim în următoarele luni creşteri de preţuri, este clar că au dus la o diminuare a coşului nu ca valoare, ci o diminuare a coşului ca volum. Clienţii cam tot atâţia bani cheltuiesc, dar ei reduc volumul coşului. Nu există sincope în lanţul de aprovizionare.

 

Victor Răcariu, regional general manager, Glovo

Sustenabilitatea pentru Glovo are trei componente mari: partea de livrare, cea de packaging şi cea de foodwaste. Pe zona de packaging, cerem clienţilor să folosească pungi reciclate. Ne-ar ajuta mult la livrare să avem piste de biciclete. Avem în jur de 10.000 de livratori şi încă pierdem bani ca business, pentru că nu e uşor să ai aşa mulţi curieri. E greu să găseşti oameni, rămân cam 50% din cei care vin intr-o lună. în România, nu prea avem legislaţie pentru a aduce forţă de muncă din străinătate. 

 
 

Mihai Buda, director sales, data & services, Mastercard România, Croaţia, Bulgaria, Israel

Pandemia a avut un efect foarte puternic ca oamenii să îşi regăsească cardul. Piaţa a crescut anul trecut cu circa un milion de carduri. Vedem că generaţiile noi, mai ales GenZ este cea mai deschisă către inovaţie.  43% din cei din GenZ care plătesc cu cardul folosesc telefonul. Average-ul eurpean e la 33%. Piaţa românească este foarte bună din perspectiva plăţii cu cardul. În pandemie, am văzut shiftul acesta spre plata cu cardul, POS, mobil, ceas, etc. Foarte important, în 2022, este să îi ţinem pe această direcţie.

 

Sebastian Rennack,  grocery retail insight & analyst, Aletos Advisory

Creşterea costurilor este o problemă în toată Europa. În acelaşi timp, veniturile gospodăriilor trebuie să facă faţă unor presiuni suplimentare, odată cu creşterea puternică a inflaţiei, ceea ce ar putea influenţa opţiunile de cumpărare.  Se observă preferinţa consumatorilor spre magazinele din proximitatea casei, în linie cu munca remote, care a eliminat drumul spre serviciu.  Există o categorie importantă de consumatori care sunt mai atenţi la calitatea produselor decât la preţ.Procesul de concentrare va dura mai mult în România decât în alte ţări.

 

Radu Timiş Jr, CEO, CrisTim

Nu vedem scăderi cantitative la vânzări, în ciuda inflaţiei, şi nici nu am văzut scăderea numărului de articole în coş.  Un avantaj al retailului tradiţional este preţul, care este mai mic decât în retailul modern. Competiţia este mult mai mare la raft. Lanţul de aprovizionare este mai mic, marjele de profit mai mici. Avem 17 magazine, o metodă de promovare a produselor noastre către consumator. Nu este un domeniu în care vom investi în viitor.  Ponderea private label nu e ridicată în industria noatră, e undeva la 25%. 

 

Alexandru Bâlea, Charisma retail team leader, Totalsoft

Digitalizare înseamnă să ajutăm clienţii să treacă de la datele analogice la digitale . În retail, companiile pot avea deja nişte sisteme digitale, dar ele trebuie integrate cu terţii, cu furnizorii, cu distribuţia.  România încă este pe ultimul loc în Europa la integrarea soluţiilor digitale în economie. Companiile trebuie să sară câteva etape pe acest drum. În ultimii doi ani s-a văzut diferenţa între companiile care au o cultură a inovaţiei şi cele care abia fac trecerea spre retail online, forţate de pandemie.

 

Tiberiu Dăneţiu, marketing director, Auchan

Trebuie să modernizăm comerţul, dar nu doar la nivelul marilor reţele comerciale, ci şi în rândul micilor companii specializate de comerţ, cum ar fi carmangerii sau brutării.  Avem nevoie de infrastructură logistică, de depozitare, de conservare, unde suntem deficitari în România. A existat o mutaţie strcturală în obiceiurile de cumpărare ale consumatorului, întrucât s-a trecut de la mari suprafeţe către proximitate şi ultraproximitate. Ne concentrăm eforturile pe componenta de digital, cu tot ce înseamnă servicii asociate - livrare la domiciliu, drive, livrare expres, parteneriat, prezenţă pe platforme.

 

Andrei Hareţ, managing director Netherlands & France, Asahi Europe

În România, lumea se plânge că nu este forţă de muncă. Dar în Europa de Vest e aceeaşi penurie în anumite categorii.  Ceea ce ne-a învăţat pandemia este că lucrurile pot degenera foarte rapid. Pentru un om de afaceri asta dă de gândit şi trebuie flexibilizate costurile.  În opinia mea, omenirea se îndreaptă spre o mare problemă, venită din alocarea profund inegală a bogăţiei planetare. Preţul aluminiului s-a dublat în 6 luni, preţul malţului a crescut cu 50-60%, preţul produsului final nu creşte imediat, dar va creşte la un moment dat.

 

Costin Simion, fondator, FermierBun

Propunerea noastră de business este de a aduce cât mai repede şi cu costuri cât mai reduse produse proaspete de la fermieri locali la consumatori. Am reuşit să eficientizăm din ce în ce mai mult procesul de comandă şi achiziţie în aşa fel încât mare parte din legume şi verdeţuri să fie culese cu maximum 24 de ore înainte de a ajunge pe masa clientului final. încercăm să ne limităm la 30-40 km în jurul centrelor, deocamdată vorbim de Bucureşti, pentru a face cât mai eficient sistemul de transport, nu avem maşini electrice, dar încercăm să diversificăm modul de business.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9430
Diferență: -0,0546
Ieri: 4.9457
Azi: 4.7005
Diferență: 0,6208
Ieri: 4.6715
Azi: 5.7237
Diferență: -0,0367
Ieri: 5.7258
Azi: 4.9319
Diferență: 0,793
Ieri: 4.8931