Special

ZF Retail Summit 2023. Brandul şi provenienţa locală, decisive în achiziţia unui produs. Clienţii aleg chiar să cumpere mai puţin, dar să fie produse în care au încredere

ZF Retail Summit 2023. Brandul şi provenienţa locală,...

Autor: Miruna Diaconu , Ramona Cornea, Cristina Bellu

18.05.2023, 07:56 394

Eliodor Apostolescu, pufuleţii Gusto: „Consumatorul alege brandul în cazul nostru, cu cât o să fie criza mai mare, consumatorul o să îşi reducă volumul achiziiţilor, dar să cumpere produse mai de calitate“ Dragoş Arnăutu, FAN Delivery: „Fiecare are produse cărora le este loial, aşa că scăderea de achiziţie este acolo unde nu ne interesează cel mai tare“ Daniel Gross, Penny România: „Clienţii noştri vor româneşte. După preţ şi promoţie, al treilea criteriu în alegerea unui produs este dacă el este produs în România. Produsul trebuie să fie românesc şi competitiv.“

Preţul este principalul criteriu la care se uită un consumator atunci când ia decizia de cumpărare însă în ultimii ani, s-a conturat tot mai puternic în preferinţele românilor alegerea unui pro­dus după brandul în care ei au încredere, dar şi după provenienţa locală a produ­se­lor. „Made in Romania“ a devenit un fac­tor decisiv chiar în decizia de cumpărare, au concluzionat participanţii evenimentu­lui ZF Retail Summit 2023, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Altex, Mastercard, Mazars, Iulius, Carrefour, Eli Parks, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbu­reşti, Auchan, Hervis, Horvath, TotalSoft, ING, Cushman & Wakefield Echinox, Profi, ContentSpeed, Vodafone şi FAN Delivery. Phoenix Y, compania care pro­duce pufuleţii Gusto, cu o prezenţă în peste 40 de ţări, spune că piaţa locală se uită foar­te atent la ceea ce înseamnă brand. Chiar dacă mărcile private ale retailerilor au câş­tigat teren în ultima vreme, brandul rămâ­ne un criteriu important în decizia de achiziţie.

„Consumatorul alege brandul în cazul nostru, cu cât o să fie criza mai mare, con­su­matorul o să îşi reducă volumul achizi­ţiilor, dar să cumpere produse mai de ca­litate“, spune Eliodor Apostolescu.

Mai mult, consumatorii au devenit tot mai atenţi la provenienţa produselor, dorind să cumpere tot mai mult produse locale. „Consumatorii au înţeles că, de multe ori, ce vine din afară nu e neapărat mai bun decât ce suntem noi în stare să facem“, mai spune el.

Chiar şi în perioadele de criză, când preţul ocupă un loc mai important în deci­zia de achiziţie, preferă totuşi să cumpere mai puţin, dar să aleagă produse în care au încredere.

„Fiecare are produse cărora le este loial, aşa că scăderea de achiziţie este acolo unde nu ne interesează cel mai tare“, spune Dragoş Arnăutu, CEO al FAN Delivery, platformă online de personal shopping de tipul curierat ultrarapid lansată de FAN Courier.

Reprezentanţii retailerilor au spus la unison că prezenţa produselor româneşti pe rafturile magazinelor a crescut în ultimii ani, iar clienţii sunt tot mai atenţi la acest aspect.

După preţ şi promoţie, cel de-al treilea criteriu în alegerea unui produs, spune Daniel Gross, CEO Penny România, este dacă el este produs în România. Un produs trebuie să fie românesc şi competitiv, adaugă el.

Cu toate acestea, el spune că circa 65% din produsele aflate pe rafturile Penny sunt fabricate în România, însă problema apare atunci când vine vorba de produsele care au înregientul principal provenit din România.

„Avem undeva la 65% dintre produse fabricare în România şi ne este foarte greu să ajungem la 60% articole care sunt cu ingredientul principal din România, procesate în România şi ambalate în România. De acolo vine deficitul acesta, nu vine de la producţia finală, ci de la verticală. Avem probleme pe carne, 80% din carnea de porc vine din import, avem probleme pe mâncarea de animale“, explică el.

Crearea mai multor parteneriate între retaileri şi producătorii locali pot contribui la dezvoltarea pieţei alimentare locale. Producătorii investesc dacă au unde să îţi trimită marfă, iar parteneriatul cu un mare lanţ de supermarketuri îi poate asigura o piaţă de desfacere sigură.

„Producătorii români investesc, şi din zona agricolă, şi din industria alimentară. Le facilităm şi suntem în parteneriat cu ei pentru a le pune la dispoziţie produsele lor românilor. România este o ţară în care mai multe sectoare se dezvoltă împreună cu un rezultat crearea de valoare în România“, spune Tiberiu Dăneţiu, marketing director Auchan.

Agricultura şi industria alimentară sunt segmente strategice pentru România, iar piaţa locală ar trebui să treacă de la producţia materiei prime, la cea a produsului finit. Pentru acest lucru, însă, este nevoie de o implicare mai mare atât a mediului privat, cât şi a statului.

„Cred că statul ar trebui să construiască o strategie coerentă şi să investească masiv în ramurile cheie ale industriei. Să investească masiv în digitalizare, saving energy, în tot ce este necesar pentru ca România să treacă de la nivelul de producător de materie primă, la cea de produs finit. Dacă deficitul comercial creşte, va fi o presiune pe curs, iar lucrul acesta va determina creşterea preţurilor şi scăderea conumului. Pe termen lung, trebuie să punem umărul toţi, să cumpărăm din România. Retailerii sunt ultimii în lanţ. Este nevoie ca şi înainte de noi să se rezolve această problemă“, spune Călin Costinaş, deputy CEO Profi.

Raul Filip, director de achiziţii, Altex Romania

Segmentul digital se referă în special la primii paşi în procesul de cumpărare, informare, studiere, cel fizic are un impact mai mare în decizia finală, cea de alegere a produsului, prin suportul sau experienţa cu produsul din magazinele fizice.

Anul trecut, piaţa a suferit, s-a contractat cu 5% în volum, dar cu o creştere valorică, nu doar din inflaţie, cred că în segmentul nostru electro-IT, creşterea valorică a venit din schimbarea mixului de segmente de preţ. A suferit foarte mult segmentul de produse ieftine, cu siguranţă, acest segment de clienţi a suferit cel mai mult şi a amânat decizii de cumpărare.

Ne aşteptăm la un an greu pentru toată industria, din ce observăm din primele luni ale anului, ca imagine de piaţă, piaţa scade în continuare ca volum, cred că puterea de cumpărare încă scade.

Monica Ciolănel, director Marketplace Altex

Marketplace-ul este parte din viitorul nostru, provocarea este să avem un marketplace omnichannel şi să adaptăm acest model de business la nivel atât de retail online, cât şi la retail offline.

Prin acest model de business, ne dorim să le oferim clienţilor acces la produse care sunt mai greu accesibile în retailul tradiţional, produse de nişă, produse în categorii care sunt non-core Altex şi le pot accesa.

Vrem să asigurăm o varietate cât mai largă în categoriile pe care le dezvoltăm, să devenim un marketplace important în regiune.

Clientul îşi doreşte economie de timp, economie de preţ, marketplace oferă toate acestea pentru că este un one-stop shop în care clientul găseşte o varietate de produse.

Competiţia partenerilor pe platformă automat duce la cele mai bune oferte în piaţă şi el poate să îşi aleagă cel mai bun produs.

Daniel Ştirban, director general, Altex Service Center

Divizia Altex Service Center a fost înfiinţată în 2015. Am început cu o echipă de 16 angajaţi, iar astăzi am ajuns la 300, şi avem prezenţă în toate magazinele fizice Altex.

Preluăm în service toate produsele pe care Altex le vinde, şi le reparăm atât în atelierele proprii, unde avem aproape 80 de tehnicieni sau le trimitem către reţeaua de service-uri partenere. Astăzi, vorbim de o reţea de 150 de service-uri partenere, care preiau produsele în funcţie de contrac­tele pe care le au. Important de ştiut este că produsul care a ieşit din garnaţie poate fi în continuare reparat.

Anul trecut am avut aproape 300.000 de solicitări, iar durata medie cu care acestea au fost soluţionate a fost de patru zile. Lucrul acesta s-a întâmplat în contextul în care legislaţia din România este una dintre cele mai stricte din Europa, adică ne obligă să nu depăşim 15 zile. În ţările europene, de regulă durata este de 30 de zile.

Dan Crăciun, managing director, ALD

Dezvoltarea conceptului de omnichannel a impus un nou standard pentru livrările către client. Există o dorinţă de livrare cât mai rapidă, livrarea de a doua zi a devenit un standard pe care companiile de livrare vor să o perfecţioneze.

Mult mai importantă pentru client este predictibilitatea în ceea ce priveşte livrările de produse.

Mai este loc de dezvoltare, businessul este unul scalabil, nu este limitat decât de dezvoltarea pieţei, de solicitarea partenerilor. Ne reînnoim în permanenţă flota, ne uităm spre soluţii verzi, spre maşini electrice.

Eu sunt optimist cu privire la anul 2023. Optimismul vine din experienţă, chiar şi în perioadele de criză, de scădere a pieţei, pentru noi nu a însemnat o scădere a afacerii, de multe ori a venit şi cu o creştere a cotei de piaţă.

 

Mihaela Petruescu, partner asset services, Cushman & Wakefield Echinox

Mai e loc de investiţii, sunt investitori şi retaileri interesaţi de România. Se uită cu interes şi cu prudenţă în acelaşi timp.

Noi lucrăm în momentul de faţă cu un grup polonez, un dezvoltator care este foarte activ pe piaţa din România, dezvoltă parcuri de retail, noi gestionăm şase dintre ele. Urmează să deschidă în jur de 25 de parcuri de retail în următorii ani. Este vorba de grupul polonez Scallier, cu care colaborăm de doi ani.

Cele 25 de parcuri de retail se duc în toate oraşele - în oraşe primare şi oraşe terţiare. Focusul este pe oraşele unde nu există retail modern. Noi avem în administrare un proiect în Roşiorii de Vede. În acelaşi timp, se deschid şi oraşe precum Timişoara, unde comerţul modern este deja tradiţie.

 

Raul Ciurtin, cofondator, Verdino Foods

Vizavi de puterea de cumpărare, de obiceiuri, cu siguranţă 2020 ne-a afectat pe toţi, dar astăzi, după doi ani şi ceva de la debutul pandemiei, asistăm la o transformare cu o viteză mult mai mare faţă de ce-am fost obişnuiţi să vedem în ultimii 30 de ani.

Comportamentul nostru în ceea ce priveşte modul în care ne hrănim începe să se schimbe. Fac eforturi foarte mari să-mi înţeleg consumatorul şi devine mai dificil dacă ne referim la categoriile de vârstă, unde există o dinamică diferită, dar cu siguranţă vedem schimbare în comportament, reflectată în modul de consum.

Determinante pentru un antreprenor trebuie să fie viziunea şi consecvenţa de a crede în businessul pe care îl face.

O parte împortantă în reuşită îl reprezintă efortul susţinut, inovaţia şi echipa cu care să începi să mişti lucrurile. Foarte puţine lucruri importante pot fi realizate dacă nu există un colectiv dedicat.

 

Dan Ostahie, fondator, Altex

Începuturile au fost destul de dificile pentru că puterea de cumpărare era foarte scăzută, pe măsură ce lucrurile s-au dezvoltat, puterea de cumpărare a crescut, businessul a intrat într-o nouă etapă, cea de profesionalizării. Am prins trei crize, cea mai grea a fost cea din 2009, cred a prins, în general, nepregătite ţările.

Atunci când conduci trebuie să ai şi planul B, ca alternativă pentru planul de succes. Cu planul B sub masă, deciziile de business veneau mult mai uşor, trebuie să ştii care este spaţiul pe care îl ai la îndemână pentru a lua decizii astfel încât să duci lucrurile mai departe.

Ca în orice activitate, antreprenor devii, nu te naşti, viaţa te pune în diverse ipostaze, iar toate întâmplările sunt o sumă care te transformă, iar această transformare te face să devii ceea ce eşti astăzi.

 

Dragoş Petrescu, fondator, City Grill

România este o ţară a oportunită­ţilor. În ultimii 30 de ani am pornit de la a educa clientul, apoi am trecut şi prin inflaţii de câte 300% pe lună, mult mai grele decât ceea ce se întâmplă azi, în 2009 am traversat o criză altfel decât cea pe care o traversăm astăzi, în care România arăta foarte diferit.

În 2008 vorbeam de un cetăţean român cu venituri de 400 - 500 de euro, iar în 2023 de un cetăţean cu venituri de 1.200 - 1.300 de euro, care reacţio­nea­ză complet dife­rit, nu mai taie vacanţele, ci le ajustează, nu mai taie micii şi berea, ci poate o investiţie pe termen lung.

România trăieşte azi o fereastră de oportunitate de cinci ani în care cererea este mai mare decât oferta, în care noi, antreprenorii, trebuie să găsim calea şi produsele şi echipele care să ducă aceste produse şi servicii la clienţi.

Eliodor Apostolescu, fondator, Phoenix Y - Pufuleţii Gusto

După părerea mea, piaţa nu a crescut, a scăzut, recesiunea este mai mare, cifrele optimiste care apar sunt datorate inflaţiei. Ştiu produse al căror preţ s-a dublat sau s-a triplat.

Consumatorul alege brandul în cazul nostru, cu cât o să fie criza mai mare, consumatorul o să îşi reducă volumul achiziţiilor, dar să cumpere produse mai de calitate. Consumatorul mereu alege calitatea, chiar dacă cumpără mai puţin.

Orice companie care nu se dezvoltă constant, mai devreme sau mai târziu o să dispară. Investiţiile sunt motorul şi resursa principală a viitorului companiei. De la an la an, noi am mărit bugetul de investiţii, anul trecut a fost 10 mil. euro, sperăm să putem să îl ducem mai sus în acest an.

Poate creşterea consumului este o exprimare personală a faptului că o duci mai bine, după părerea mea, consumul privat creşte.

Dragoş Arnăutu, CEO al FanDelivery

Noi analizăm zilnic variaţia coşului pentru că este o sezonalitate la nivel de zi, chiar şi pe ore ale zilei. Valoarea coşului a crescut, dar sub valoarea inflaţiei, dar nu mai au loc achiziţii la impuls şi de produse care nu sunt neapărat necesare. Sunt optimist pentru că de la lună la lună am crescut, dar e clar că puterea de cumpărare este în scădere.

Noi avem peste 90% din achiziţii din retailul alimentar, acolo nu a scăzut, doar s-a schimbat componenţa coşului. Se vede la vendorii care vând alte produse, cum ar fi cosmetice sau produse de lux, achiziţia a scăzut.

Cred că în viitor vor apărea inclusiv depozite comune între două mari lanţuri de retail, nu neapărat din acelaşi palier, transporturi comune, lanţul logistic consolidat între două reţele foarte mari, acestea pot duce la scăderi de costuri care s-ar traduce şi în scădere la raft.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO