ZF Top Tranzacţii 2023 – Piaţa de M&A încotro? Anul 2023 va fi în continuare foarte activ pentru piaţa de fuziuni şi achiziţii, mergând contra curentului, în pofida scumpirii banilor, inflaţiei şi a războiului de la graniţă. Energia şi IT-ul vor fi cele mai efervescente sectoare

♦ „Piaţa totală de M&A din România a depăşit 6 mld. euro în anul 2022. Valoarea medie a unei tranzacţii a fost de circa 40 mil. euro. De la 2023 mă aştept la un nivel similar al pieţei cu cel din 2022“ ♦ „Anul acesta este clar că energia solară atrage banii“ ♦ „Ne aşteptăm ca spre finalul anului să existe un boom semnificativ în piaţă atât ca valoare, cât şi ca volum (număr)“ ♦ „Următorii trei - patru ani vor fi foarte activi pentru piaţa energiei verzi.“

Piaţa locală de fuziuni şi achi­ziţii va fi în conti­nua­re foarte activă şi în anul 2023, în pofida dificultăţi­lor pe care mediul de busi­ness le întâmpină din cauza do­bânzilor ridicate, a inflaţiei şi a răz­boiului de la graniţă. Astfel, investi­torii se uită în continuare către Ro­mânia, cu precădere spre sectoare precum energie, IT&C, sănătate sau agricultură. Deşi energia şi IT-ul se luptă pentru prima poziţie în planu­rile de investiţii, energia verde dă sem­ne că va fi liderul detaşat al cla­samentului, vedeta pieţei de M&A. Acestea sunt câteva dintre concluziile conferinţei ZF Top Tranzacţii 2023 – „Piaţa de M&A încotro?“ Evenimen­tul a fost organizat de Ziarul Finan­ciar în parteneriat cu EY România.

Iulia Bratu, head of lead advi­sory în cadrul EY, a punctat că piaţa de M&A din România a depăşit ca valoare pragul de 6 mld. euro în anul 2022. Valoarea medie a unei tranzac­ţii a fost de circa 40 mil. euro, o va­loare relativ constantă de câţiva ani. Totuşi, doar 30% dintre tranzacţiile din România au valoarea comunicată. Acesta nu este însă un fenomen unic, ci unul comun în toate ţările.

În plus, piaţa locală este dominată de investitori strategici, astfel că aproape 90% dintre tranzacţii au la cumpărare companii locale ori străine şi nu fonduri de investiţii.

„Piaţa de M&A din România este cu circa 25% mai mică faţă de cea din Polonia ca număr de acorduri, însă aceasta din urmă este o economie de două ori mai mare, este o piaţă dublă, ceea ce îi dă potenţialul. Noi abia începem să avem dinamism şi la asta ar trebui să ne uităm. România poate avea o efervescenţă superioară. (...) De la 2023 mă aştept la un nivel similar al pieţei de fuziuni şi achiziţii cu cel din anul trecut. Nu mă aştept să crească piaţa la fel de alert ca în 2022, dar cred că vom avea în continuare aceleaşi sectoare VIP – IT şi tehnolo­gie“, a mai punctat Iulia Bratu.

Mihaela Mihăilescu, deputy head of Romania în cadrul BERD, afirmă că zona de tehnologie este foarte bine reprezentată în piaţa de fuziuni şi a­chiziţii. Totodată, ea observă şi un pro­ces foarte avansat de consolidare pe piaţa de energie, ceea ce este foar­te bine pentru că duce la crearea de campioni locali cu potenţial foarte ma­re de extindere pe pieţele din re­giune prin M&A.

„De asemenea, energia verde este un sector foarte bine reprezentat. Ne aşteptăm ca spre finalul anului să existe un boom semnificativ în tran­zacţiile încheiate ca valoare şi ca număr. Cred că anul trecut a fost un foarte timid început, iar anul acesta creşterea va fi şi mai mare în această industrie. Următorii trei - patru ani vor fi ani foarte activi pentru piaţa energiei verzi, a energiei regenerabile în primul rând“, a punctat Mihaela Mihăilescu.

În conexiune cu piaţa energiei, Müjdat Tiryaki, preşedintele Ford Otosan Craiova, a vorbit despre o­portunităţile create pentru piaţa de fuziuni şi achiziţii de viitorul electric al industriei auto.

„Vom creşte capacitatea fabricii de la Craiova la 272.000 de unităţi, de la 250.000 în prezent, şi asta până la finalul anului. Angajăm 1.300 de oameni la fabrică. Ne uităm să aducem mai mulţi furnizori aici, dar vrem să avem şi mai mulţi furnizori locali pentru producţia de la Craiova. Sunt companii din Turcia cu care lucrăm deja şi care vor livra şi la Craiova. În plus, producţia de maşini electrice creează noi oportunităţi pentru piaţa de M&A locală, pentru a atrage noi investiţii în România, pentru a susţine trecerea spre electric“, a explicat el.

Sergiu Neguţ, investitor şi co-fondator al FintechOS, este de părere că piaţa locală de fuziuni şi achiziţii va merge bine, având în vedere că avem un proces de maturizare foarte rapid, accelerat, de creştere a sofisticării.

„Avem acumulare de capital. Dar există mereu o şansă ca lucrurile să se schimbe radical, există transformări în economia mondială pe care încă nu le putem evalua, nu ştim cum va influenţa inteligenţa artificială situaţia, deci ne aşteptăm la lucruri interesante în viitor“, a detaliat Neguţ.

Cătălin Cepiscă, senior director în cadrul Raiffeisen Bank România, este de părere că energia verde va fi printre principalele sectoare care vor atrage investiţii în perioada următoare.

„Anul acesta este clar că energia solară atrage banii şi lucrăm în paralel cu toţi investitorii cu care suntem în discuţii pentru energia eoliană, care este deja şi ea foarte avansată pentru a intra la finanţare. Vedem venind alături de aceste firme din energie investitori instituţionali care vor să-şi plaseze bani într-o zonă mult mai stabilă. Energia este baza oricărei economii şi atunci ea trebuie să funcţioneze. (...) Trendul este crescător, ne aşteptăm ca în următorul an să vedem mult mai multe tranzacţii pentru că simţim că au ajuns la maturitate cele care s-au discutat în ultimul an“, a concluzionat el.

Iulia Bratu, head of lead advisory, EY

♦ Din punctul de vedere al pieţei locale, în România anului 2022 s-au parafat 258 de tranzacţii - sunt tranzacţii cu valoare mai mare de 5 mil. euro. Orice tranzacţie sub acest prag nu este factorizată aici.

♦ Piaţa a depăşit 6 mld. euro în anul 2022. Valoarea medie a unei tranzacţii este de circa 40 mil. euro. Aici stă de câţiva ani. Piaţa este dominate de investitori strategici, dacă vorbim de cumpărători. Aproape 90% dintre tranzacţii sunt consumate de investitori strategici, iar doar 30% dintre tranzacţiile din România au valoarea comunicată.

♦ Anii 2020 şi 2021 nu au fost ani răi în M&A, 2021 a fost unul dintre cei mai buni ani din ultimele perioade, având în vedere lichidităţile care au invadat pieţele şi au catalizat activitatea de M&A post-pandemie. 2022 a fost puternic afectat, atât la nivel global, cât şi european. În funcţie de cum interogăm bazele de date, avem scăderi record ale pieţelor. La nivel global, declinul anual este de 36%, iar la nivel european este de 34%, deci cumva simetric.

♦ Dacă am fi introdus şi evoluţia semestrială, avem cea mai mare scădere în semestrul II din 2022 faţă de primul semestru din 2022 de când se înregistrează date în lume despre tranzacţii, din 1980.

♦ În contextul acesta, evoluţia pieţei din România nu poate fi decât remarcabilă. Piaţa de M&A a crescut atât în valoare, cât şi în volum în 2022, iar trimestrial se validează trendul ascendent. Avem o creştere de 36% în valoarea pieţei.

Adrian Stănculescu,country manager, Abris Capital

♦ Este o piaţă în care se munceşte mult la destul de multe tranzacţii, însă nu toate se materializează şi tind să dureze mai mult decât în trecut. Cumpărătorii tind să ia mai mult timp până să ia decizia finală, mai ales cei care vin din afara României. Acest lucru se reflectă în durata proceselor de M&A, durata negocierilor, discuţiile sunt mult mai amănunţite.

♦ Cred că suntem într-o zonă delicată din punct de vedere geopolitic, macroeconomic. Europa este într-o situaţie un pic mai dificilă sau aşa este perceput din afara Europei, iar acest lucru se reflectă în aceste tranzacţii.

♦ Am făcut două achiziţii mai mari în Lituania şi una mai mică în România, prin Green Group. Facem tranzacţii cross-border, încercăm să intrăm într-un lider local şi să îl extindem la nivel regional.

Această extindere ţine de oportunitatea pentru economia circulară din Europa Centrală şi de Est şi oportunitatea Green Group de a se extinde în acele ţări. Căutăm să extindem compania din portofoliu.

Daniela Iliescu, director executiv, ROPEA

♦ Piaţa din România încă se află mult sub celelalte ţări din regiune, atât în ceea ce priveşte capitalul atras şi strâns în fondurile de investiţii care au ca ţintă investiţională România, cât şi din perspectiva volumului, a numărului de tranzacţii care se întâmplă aici. 2022 a rămas oarecum în urmă chiar şi faţă de perioadele anterioare.

♦ La ce ne uităm noi ca industrie şi ca performanţă, pe lângă numărul şi volumul tranzacţiilor, ne uităm şi la un indicator al procentului investiţiilor raportat la PIB. Din păcate, acest nivel a fost de 0,035% din PIB în 2022, nivel care ne plasează pe ultimul loc în statistici, de 8-10 ori mai mic decât media Europei Centrale şi de Est şi chiar de 20 - 25 ori mai mic faţă de media de la nivel european.

♦ Pe termen mediu şi lung, o provocare foarte mare pentru piaţa locală, atât pentru reglementatori, cât şi pentru mediul investitorilor va fi dezvoltarea de noi jucători şi susţinerea activităţii de fund raising pentru ca ulterior aceasta să se reflecte şi în nivelul de investiţii.

Sergiu Neguţ, investitor, FintechOS

♦ România este într-un proces agresiv de maturizare a pieţei, care compensează scăderea globală. Deal-urile sunt în general mai mici, iar în zona de tehnologie etapele de finanţare sunt cele de early stage, unde este o abundenţă de capital

♦ Avem primele fonduri de venture capital care au deja 5 ani, avem noi fonduri de VC, şi un actor invizibil, angel investors. UiPath a creat vizibilitate pieţei şi avem o imagine mult mai bună decât alte ţări din regiune. Fondurile mari de investiţii se uită la start-up-urile de aici.

♦ Suntem şi în atenţia primilor 100 de angajaţi UiPath care post listare au fonduri şi know-how ca să investească în alte businessuri.

♦ Eu am ajuns să migrez spre investiţiile în IT şi apoi spre produs pentru că m-au mirat multiplii. De ce oamenii care investesc din fonduri de VC pun multiplii mai mari pe venituri decât în private equity multiplu pe EBIDTA.

Dacă ai active care cresc mai rapid decât altele, ele sunt mai interesante.

Radu Hanga, preşedinte, BVB

♦ E normal să vedem o temperare a activităţii la burse, având în ve­de­re creşterea dobânzilor şi situa­ţia globală şi regională. Avem o scă­dere a lichidităţii la BVB în 2023

♦ BNR semnalizează stoparea trendului de creştere a dobânzilor şi poate spre finele anului se va discuta şi de scăderi. Odată ce contextul devine mai constructiv, vom vedea o amplificare a activităţii pe pieţe.

♦ Aş vrea să văd cât mai multe companii care au trecut prin mâna unui fond de private equity, care s-au dezvoltat printr-o astfel de investiţie şi care au venit apoi la Bursă. Sunt companii care au nevoie de capital pentru a creşte, dar la un moment dat au nevoie şi de awareness. Aşa cum UiPath a creat vizibilitate pentru România pe IT, cred că şi Agricover şi MedLife şi Hidroelectrica fac acelaşi lucru prin listări.

♦ Multe din companiile mari au fost înfiinţate în anii ’90 de oameni care aveau atunci 30-40 de ani şi care acum se apropie de transferul puterii, de primul schimb de generaţii.

Cornel Marian, country manager, Oresa Venture

♦ În România sunt 2016 companii cu afaceri între 10 şi 100 mil euro. Deci teren de vânătoare este. Sunt premise să se întâmple mai multe tranzacţii.

♦ Sunt tranzacţii afectate de aşteptările legate de costul capitalului, iar asta va afecta şi evaluările.

♦ Nu văd mare interes la antreprenorii români spre atragerea de venture capital, mulţi ajung la succesiune.

♦ Nu suntem specializaţi pe anumite sectoare, dar avem preferinţe, avem sectoare pe care avem un network de contacte relevante. Suntem în IT services, în business services, am fost activi şi în financial services, dar nu am mai văzut oportunităţi în ultima perioadă pe acest segment. Am fost activi în materiale de construcţii şi rămâne un sector interesant.

♦ În Oresa Industra ne concentrăm pe active industriale şi producţie, unde vedem creştere.

♦ Nu vedem o criză, vedem lumea un pic mai precaută, companiile sunt mai atente la alocarea capitalului. Este o incertitudine, e o schimbare de ciclu economic, o încetinire în consum, în volum.

Voicu Oprean, CEO al Arobs

♦ În achiziţiile pe care le facem, este important ca antreprenorii să rămână în business. Poate şi datorită costului finanţării, ne concentrăm mai mult pe zona de merger, o componentă care acordă flexibilitate şi antreprenorului, care poate rămâne la conducerea companiei.

♦ Majoritatea companiilor româneşti fac exit, antreprenorii vând. Direcţia noastrăe acum prin intermediul Bursei, de a creşte şi a dezvolta o companie IT românească, şi cu produse şi cu servicii.

♦ În 2023 vedem piaţa de M&A din IT măcar la nivelul din 2022. Există potenţial. Suntem într-un process de due diligence acum.

♦ Antreprenorul român se lasă greu să vândă, chiar dacă rămâne în business. E o chestie de educaţie.

♦ Bursa este un instrument important pentru noi, chiar dacă acum e într-o zonă mai liniştită, cu tranzacţii mai puţine şi nu în zona efervescentă din trecut.

♦ Nu văd o criză. Este o nevoie continuă de digitalizare, de eficientizarea proceselor.

Lăcrămioara Diaconu, country manager, OX2

♦ Este clar că 2022 e doar primul pas în redeschiderea apetitului pentru regenerabile.

♦ Legat de provocări, e nevoie de predictibilitate, în legislaţie, în structura de piaţă. E nevoie de asigurarea unor fluxuri de cashflow pe termen lung.

♦ Este nevoie de contracte pe termen lung, pe lângă vânzarea de electricitate pe termen scurt. E nevoie de PPA, fără de care niciun investitor în energie, nu doar regenerabile, nu poate dezvolta proiecte. O altă provocare e forţa de muncă.

♦ România are oameni foarte buni pe sectorul energetic, dar nu destui. Toate aceste investiţii nu vor putea fi realizate fără oameni specializaţi.

♦ Avem un portofoliul de 600 MW în România. Pentru cel mai avansat proiect am pornit procesul de M&A. Mă aştept ca până la anul să vorbim de până la trei tranzacţii similare.

♦ Pentru a atinge o reducere de 50% a emisiilor până în 2030 şi de 100% până în 2050 sunt aşteptate investiţii de 50 mld. euro. Avem investiţii de 15 mld. euro în regenerabile până în 2035. Noi aducem un produs care nu este în România.