Criza actuală, cu implicaţii profunde atât la nivelul sistemului de sănătate, cât şi la nivelul economiei, ar putea schimba radical modul în care românii, dar nu numai, fac cumpărături. Astfel, efectele pandemiei s-ar putea resimţi pe termen lung, mult după ce virusul va fi deja istorie.
Luna martie a fost, fără doar şi poate, luna cumpărăturilor pentru românii care au luat cu asalt, cu mic, cu mare, magazinele alimentare indiferent de formatul lor. În primele săptămâni au fost alese magazinele mari, cu varietate mare de produse şi cu marfă multă la raft. Un hipermarket spre exemplu are până la 50.000-60.000 de tipuri de articole, de până la zece ori mai multe ca un supermarket. Acest tip de magazine a devenit destinaţia perfectă pentru românii care căutau să facă shopping de volum, pentru stocare.
În a doua parte a lunii martie, cu cât măsurile adoptate de autorităţi au devenit mai drastice, cu atât au fost preferate magazinele din apropierea casei, de regulă supermarketuri, magazine de proximitate sau discount. Acestea se remarcă prin faptul că sunt poziţionate convenabil pentru cumpărăturile zilnice sau cele de strictă necesitate. Magazinele mari, de tip hipermarket, erau considerate fie prea departe, fie prea „periculoase“ pentru că în mod normal au un număr mare de clienţi.
Apoi, odată cu creşterea numărului de bolnavi de Covid19 şi cu impunerea de noi reguli privind libertatea de mişcare, operaţiunile online au devenit opţiunea numărul unu.
Aceste schimbări ale comportamentului de consum în decursul unei luni marchează însă începutul unei noi ere, spun specialiştii. Mai exact, pandemia actuală ar putea face ca anumite deprinderi ale consumatorilor să fie păstrate şi după ce situaţia va reveni la normal. Astfel, magazinele mari ar putea pierde şi mai mult teren, pe când online-ul s-ar putea permanentiza.
În Franţa spre exemplu, o analiză a companiei de cercetare de piaţă Nielsen arată că în săptămâna 16-22 martie s-au înregistrat creşteri importante de vânzări în hipermarketuri, avansul fiind susţinut în special de o zi cu cifre istorice. După ce locuitorii din Hexagon şi-au făcut însă provizii pentru perioada de izolare la domiciliu, acest segment a pierdut din nou teren. Mai exact, în săptămâna următoare - 17-22 martie - vânzările magazinelor mari, de peste 6.500 mp, au scăzut cu 24%. La polul opus, supermarketurile de sub 2.000 mp au un plus de 8% la vânzări, magazinele de proximitate fiind „câştigătoare“ cu un avans de 28% în urban şi 39% în rural. Formatul „campion“ al creşterilor este online-ul cu ridicare în sistem drive, unde creşterea este de 65%.
Deşi cifrele nu sunt publice la nivel de România, comportamentul de consum nu este diferit. De altfel, hipermarketurile au început să piardă teren de mai mulţi ani în favoarea magazinelor mai mici, poziţionate aproape de casă sau de birou. Românii, la fel ca vest-europenii, au început să facă mai des cumpărături, coşul de shopping fiind mai gol decât acum un deceniu, când mersul la hipermarket era un adevărat ritual. Dacă atunci coşul era plin cu produse pentru o săptămână, acum el cuprinde produsele de necesitate imediată.
Mai mult, în contextul actualei pandemii, magazinele pe internet s-ar putea dovedi pariuri câştigătoare pe termen lung. În această perioadă, tot mai mulţi români s-au orientat către platformele online de cumpărături, plasând comenzi nu doar de bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei, ci şi de alimente şi băuturi, produse pe care anterior preferau să le cumpere personal din magazinele fizice.
Alte formate estimate să crească în următoarea perioadă în România şi în mai multe ţări din regiune sunt cel de discount şi formatul de supermarket, spun specialiştii. Prin comparaţie, în Europa de Vest cele mai importante rate de creştere vor fi înregistrate de formatul de discount şi de segmentul online. Perdanţii vor fi hipermarketurile şi supermarketurile, conform unei analize a companiei de cercetare de piaţă IGD. Magazinele mari pierd teren de altfel pe toate pieţele de câţiva ani, iar actuala pandemie pare a grăbi acest proces.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE
