• Leu / EUR4.9437
  • Leu / GBP5.6284
  • Leu / USD5.0679
Supliment ZF Agrobusiness

România se usucă şi doar 6% din suprafaţa cultivată cu cereale a fost irigată în S1 2022

15 iul 2022 Autor: Florentina Niţu

În timp ce 75% din ţară este afectată de diverse faze ale secetei pedologice – moderată, puternică sau extremă –, România a irigat în acest an doar 300.000 de hectare, adică doar 6% din suprafaţa cultivată cu cereale, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.

„În agricultură toate proiectele sunt importante, dar unul este vital: irigaţiile. Mă voi ocupa din prima oră a activităţii mele de irigaţii. (...) În zonele în care s-a irigat, culturile de cereale arată bine”, a spus Petre Daea, noul ministru al agriculturii, la conferinţa de presă din data de 6 iulie, când a fost numit în funcţie.

Suprafaţa cultivată cu cereale pentru acest an agricol a fost de 5,2 milioane de hectare, iar 75% din ţară este afectată de secetă, în diferite stadii, în timp ce Dunărea, de unde vine apă pe majoritatea canalelor de irigaţii, se află la cel mai scăzut nivel din ultimele trei decenii, potrivit lui Tanczos Barna, ministrul mediului.

România are o suprafaţă amenajată pentru irigaţii de circa 3 milioane de hectare, iar suprafaţa pregătită pentru irigaţii pentru acest an este de 1,32 milioane de hectare, conform datelor publicate de ANIF la data de 30 iunie 2022. Suprafaţa contractată pentru irigaţii în acest an acoperă în total 800.000 de hectare, însă până acum au fost irigate 300.000 de hectare, conform aceleaşi surse.

Cea mai mare suprafaţă amenajată pentru irigaţii este în judeţul Brăila, de 600.000 de hectare şi se pot iriga doar 250.000 de hectare, potrivit datelor ANIF. „După căderea comunismului, mare parte din sistemul naţional a fost distrus. În Brăila, de exemplu unde avem o suprafaţă amenajată de peste 600.000 de hectare şi se pot irigă 250.000 de hectare, este această diferenţă din cauza faptului că vechiul sistem de irigaţii a fost distrus”, a spus recent Gabriel Stanciu, preşedinte al Cooperativei Agricole Braicoop din Brăila, formată din fermieri ce lucrează în total circa 20.000 de hectare, pe care cultivă cereale, în cadrul emisiunii ZF Agropower.

De la începutul acestui an au fost finalizate patru obiective de investiţii ce deservesc o suprafaţă totală de 51.300 de hectare, în Bacău, Galaţi şi Brăila, a căror valoare s-a ridicat la 71 de milioane de lei, conform datelor de la Ministerul Agriculturii.

Adrian Chesnoiu, fostul ministru al agriculturii, spunea că s-a bătut pasul pe loc în ultimii doi ani, dar până la finalul anului vor fi recepţionate lucrările pentru alte 20 de proiecte de investiţii. El a afirmat că a fost alocată de la buget suma de 1,5 miliarde de euro pentru infrastructura de irigaţii şi includerea prin lege la finanţare a sistemelor de irigaţii la nivelul fermei şi a fost alocată  prin noul PNS suma de 500 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemului secundar de irigaţii, sistemelor locale, microsistemelor locale de irigaţii la nivelul fermei. De asemenea, fermierii consideră că investiţiile în infrastructura principală şi secundară de irigaţii trebuie făcute în paralel cu investiţiile în microsisteme de irigaţii locale.

Un alt proiect de investiţii, de 290 de milioane de lei, este amenajarea de irigaţii Sadova - Corabia, care pune la dispoziţia fermierilor din judeţele Dolj şi Olt o suprafaţă irigabilă de aproape 72.000 de hectare. Această amenajare a fost realizată în anul 1970, cu sprijinul unor experţi britanici.

România a încercat în 2020 să acceseze bani pentru irigaţii prin PNRR, dar propunerea a fost refuzată de Comisia Europeană. România a cerut pentru reţeaua de apă şi canalizare, sisteme de irigaţii şi dezvoltarea reţelei de gaze, în total, 4,6 miliarde de euro. Din aceştia, 4 miliarde de euro ar fi trebuit să meargă către reţeaua de apă, canalizare şi sisteme de irigaţii. 

„Privesc cu îngrijorare faptul că nu avem bani în PNRR. Nu e posibil să ai o Europă verde cu o Românie uscată. Dacă am iriga, la porumb, de exemplu, am ajunge la o producţie medie 16 tone/hectar”, a mai spus Petre Daea.

 

Parteneri: