Valoarea importurilor din industria alimentară este de trei ori mai mare decât cea a exporturilor. Poate deveni România unul dintre cei mai mari furnizori ai UE de produse alimentare, nu doar agricole?

„România poate deveni ce îşi doreşte, inclusiv o putere în industria agro-alimentară, însă noi cerem în general, nu dăm”, susţine Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară (Romalimenta) şi preşedintele Angst, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa cărnii.

România este unul dintre „regii” agriculturii din Uniunea Europeană la producţia de cereale, însă, când vine vorba de procesarea acestora, coboară la rangul de „pion”, pentru că deşi merge înainte cu investiţiile o face prea încet. Astfel, în loc să vedem exporturi importante de făină, mălai, pâine sau biscuiţi, vedem exporturi mari de materii prime.

În prezent, la exportul de porumb România s-a situat pe primul loc în UE, cu 4,14 milioane de tone în perioada 1.07.2021 - 26.06.2022, având un procent de peste 70% din exportul total al UE, conform datelor de la Comisia Europeană. De asemenea, România a exportat 6,36 milioane de tone de grâu, situându-se pe locul al doilea după Franţa cu 8,21 milioane de tone de grâu.

„Statul, în loc să-şi apere puii (investitorii români – n. red.) ca o mamă, apără vulpile. Ar fi plusvaloare dacă am face făină în ţară şi ar fi plusvaloare dacă făina ar fi prelucrată”, spune Alexandru Toth, proprietarul firmei Sandy Impex, activă în sectorul panificaţiei şi al patiseriei, care a construit cu 12 milioane de euro o nouă fabrică în Oradea, în judeţul Bihor, pe care a deschis-o anul trecut.

Sandy Impex, companie ce a luat naştere în 1990 în domeniul comerţului agroalimentar şi a trecut zece ani mai târziu la producţia de pâine, iar ulterior şi la produse de patiserie şi cofetărie, îşi desface în prezent producţia şi în afara ţării în Italia, Germania şi Anglia. Însă este nevoie de mult mai mulţi producători care să replice modelul ca România să crească valoarea exportului de produse de panificaţie, spre exemplu.

„Dacă La Lorraine (companie deţinută majoritar de acţionari belgieni, care a investit peste 70 mil. euro într-o fabrică de produse de panificaţie congelate la Câmpia Turzii – n. red.) a reuşit să aibă o fabrică mare şi să exporte, noi de ce nu am reuşi? De multe ori, Ungaria, cu o producţie mai mică de grâu decât noi, a avut preţuri la făină mai mici decât noi, pentru că ei aveau subvenţii. Recent, Bulgaria a redus TVA-ul la pâine la 0%. În România de ce nu pot exista politici coerente şi consecvente?”, menţionează Alexandru Toth.

Sorin Minea completează că la grâu, la porumb şi la floarea-soarelui România este competitivă, dar, din păcate, nu dă valoare adăugată acestor produse prin procesare, iar industria alimentară este în picaj liber, în timp ce materia primă se exportă în stare brută. Spre comparaţie, lipsa procesării grâului a făcut ca România să importe în 2020 pâine în valoare de 2,3 mil. euro numai din Polonia, conform datelor de la INS.

Mai mult, din cauza faptului că cerealele nu se transformă în România în produs finit ci peste hotare, a dus la importuri de 657 milioane de euro de preparate pe bază de cereale şi importuri de 131 milioane de euro de produse ale industriei de morărit în 2021, potrivit datelor statistice.

„Guvernul ar trebui să facă mai întâi politici prin care să se proceseze totul aici. În cazul cărnii de porc, România doar importă, nu şi exportă. Eu produc cereale, pe care le transform în carne de porc şi în lapte şi export atât cât pot, dar ar fi bine să putem să exportăm mai mult”, a afirmat Vasile Lucuţ, şeful Unicarm, cea mai mare companie antreprenorială din Satu Mare şi unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii, care are şi o reţea de peste 120 de magazine şi circa 3.500 de angajaţi.

Situaţia în industria cărnii s-a înrăutăţit în ultimii cinci ani, deoarece la mijlocul anului 2017 a apărut virusul pestei porcine şi România a pierdut o cantitate însemnată de carne de porc, dar mai grav de atât este faptul că nu se mai poate exporta carne de porc, fie ea proaspătă sau procesată, astfel că mulţi dintre marii jucători fac importuri de carne din afară pentru a putea exporta ulterior o parte din mezeluri. În 2021, România a importat carne şi măruntaie comestibile în valoare de 977 de milioane de euro, de patru ori mai mult decât a exportat.