Modelul vienez

♦ „Modelul vienez de termoficare este complet, având două domenii principale de activitate care se completează reciproc: reciclarea deşeurilor şi producţia de energie“.

Reţeaua de termoficare a Vienei se bazează în primul rând pe căldura generată de reciclarea deşeurilor şi căldura reziduală din producţia de energie. Astfel, costul energiei primare este minim, la fel şi impactul asupra mediului, explică, într-un interviu acordat ZF, Dan Prodan, CEO al Vienna Energy (Wien Energie).

„Modelul vienez de termoficare este complet, având două domenii principale de activitate care se completează reciproc: reciclarea deşeurilor şi producţia de energie. Astfel, cea mai mare parte din căldura livrată oraşului reprezintă de fapt căldura generată din deşeuri şi recuperată de la centralele electrice, proces care are ca rezultat o energie primară foarte ieftină şi un impact redus asupra mediului înconjurător“, spune el.

Vienna Energy face parte din holdingul municipal vienez Wiener Stadtwerke (Viena Utilităţi Publice - n. red.). Grupul se ocupă atât cu partea de termificare a capitalei Austriei, cât şi cu transportul în comun sau producţia de energie.

„Viena are un sistem centralizat şi integrat pe lanţul valoric de la producţie la consumatorul final, fapt ce reduce considerabil posibilitatea ca un vienez să se poată gândi că nu va avea căldură la iarnă.“

Abordarea austriacă pentru criza energetică este pe termen lung, a mai spus Dan Prodan în interviu. Guvernul austriac derulează o schemă de sprijin de 5,7 mld. euro pentru sprijinirea industriei în tranziţia energetică.

„Ca răspuns la problemele cu care se confruntă, Austria are în vedere aplicarea unei scheme suport în valoare de 5,7 mld. euro, pentru a sprijini industria în drumul către tranziţia la energie verde, creşterea eficienţei energetice, protecţia mediului şi cercetare.“

De asemenea, consumatorii casnici au un preţ plafonat la energie până în iunie 2024. Pentru un consum mediu lunar mai mic de circa 242 kWh, consumatorii casnici din Austria plătesc 10 eurocenţi/kWh.

„Principala lecţie pe care ar trebui România să o înveţe în acest moment ar fi referitor la abordarea problemelor pe termen mediu şi lung, măsurile nu ar trebui să se axeze pe termen scurt. Pe lângă definirea consumatorului casnic vulnerabil, autorităţile ar trebui să definească şi domeniile strategice ce necesită acţiuni directe, atât pe termen scurt, cât şi prin derularea de programe suport pentru realizarea investiţiilor în vederea decarbonizării.“

Companiile au derulat, la fel ca în România, pro­iecte pentru instalarea de panouri solare. În antiteză însă cu ce s-a întâmplat în România, companiile austriece au încheiat contracte pe termen lung direct cu producătorii de energie verde. În România nu

s-au încheiat aceste contracte în lipsa ofertelor din partea producătorilor. „Poate că această criză energetică generată de creşterea necontrolată a preţurilor nu a fost numai un lucru rău, forţând practic Europa să accelereze deciziile şi planurile de investiţii în energie verde“, a mai spus Dan Prodan.

---

Austria are în vedere aplicarea unei scheme suport în valoare de 5,7 miliarde de euro pentru a sprijini industria în drumul către tranziţia la energie verde, creşterea eficienţei energetice, protecţia mediului şi cercetare.

---

 

Ce a mai spus Dan Prodan, CEO-ul Vienna Energy, în cadrul interviului acordat ZF:

► Criza energetică nu are graniţe afectând mediul de business cât şi gospodăriile din Austria şi România în aceeaşi măsură.

► Austria a decis să meargă încă de la începutul crizei energetice lăsând piaţa liberă fără a avea intervenţii directe sau indirecte. Pentru început s-a sperat că piaţa se va autoregla şi durata crizei va fi pe o perioada limitată dar la aproape un an de la creşterea generalizată a preţurilor suntem încă departe de calmarea preţurilor energiei mai ales în acest context geopolitic dificil cu care Europa se confruntă.

► Companiile resimt creşterea preţurilor la energie şi cer acum prin intermediul asociaţiilor economice şi federaţiilor din industrie sprijin din partea politicienilor, sprijin ce se aşteaptă să fie consistent, nebirocratic şi, mai ales, rapid.

► Ca răspuns la problemele cu care se confruntă, Austria are în vedere aplicarea unei scheme suport în valoare de 5,7 miliarde euro pentru a sprijini industria în drumul către tranziţia la energie verde, creşterea eficienţei energetice, protecţia mediului şi cercetare.

► Atât autorităţile, cât şi companiile austriece au demarat programe ce se axează pe instalarea panourilor fotovoltaice pe acoperişurile propriilor clădiri, în vederea acoperii consumului de energie electrică din surse proprii şi o dependenţă cât mai redusă de preţurile din piaţă de energie.

► Complementar, acestea s-au orientat spre încheierea de contracte pe termen lung direct cu producătorii de energie regenerabilă, pentru a avea o mai mare predictibilitate a costurilor.

► Cu privire la impactul creşterii preţurilor la energie asupra consumatorilor casnici, guvernul austriac a demarat prin aşa-numită „electricity price brake“ compensarea costurilor cu energia electrică pentru consumatorii casnici până la un consum anual de energie electrică de 2.900 kWh, pentru un preţ al energiei de 10 cenţi pe kilowatt oră, perioada de suport fiind stabilită din Decembrie 2022, până în Iunie 2024.

► Având în vedere faptul că de la începutul crizei Austria nu a luat nicio măsură de suport, companiile austriece au transferat într-o măsura destul de mică creşterea preţului energiei în preţul produselor şi serviciilor livrate însă au întâmpinat aceeaşi problema ca în majoritatea pieţelor, costurile crescute generate de preţurile la energie nu pot fi suportate de piaţă, de consumator prin transferarea acestora în preţul final.

► Unele companii, ca şi în România, au demarat deja investiţii pentru reducerea dependenţei de piaţă de energie prin instalarea de panouri fotovoltaice în vederea reducerii costurilor cu energia.

► Aici, poate că România a stat mai bine anticipând faptul că această criză energetică va dura mult mai mult faţă de aşteptările ţărilor din vest şi drept urmare a luat măsuri mult mai rapid. Însă discuţia se pune cu privire la eficienţa măsurilor adoptate de România.