Sistemul bancar românesc este robust, rezilient, bine capitalizat, este în cea mai bună formă şi dispune de resurse pentru finanţarea economiei. Băncile par să reziste în faţa crizelor de tot felul, reuşind în ultimii ani să se replieze destul de rapid, bifând maxime istorice pe mai multe paliere.

România trece printr-o pe­rioadă complicată din punct de vedere economic, dar şi social şi politic. Iar pe lângă volatilitatea internă (macro­eco­nomică şi politică), s-au înmulţit şi tensiunile geopolitice externe.

Ierarhia celor mai mari jucători din banking a fost marcată în ultimul deceniu de o serie de schimbări, repoziţionările din top fiind influenţate şi de creşterea organică, dar mai ales de tranzacţiile de fuziuni şi achiziţii (M&A).

Băncile din România deţineau la finalul anului trecut capitaluri proprii cumulate de 88,5 mld. lei, în creştere cu 9,4 mld. lei, respectiv cu aproape 12% peste nivelul din anul 2024, potrivit datelor BNR.

Românii care aleg să îşi păstreze economiile în depozite bancare la termen în lei pot găsi în continuare dobânzi de până la 7% pe an, însă nivelul oferit de bănci diferă semnificativ în funcţie de perioada pentru care sunt păstraţi banii.

Piaţa bancară rămâne stabilă şi bine capitalizată, însă există un nivel mai ridicat de prudenţă atât din partea băncilor, cât şi din partea clienţilor. Companiile sunt mai atente la costurile de finanţare şi la predictibilitatea investiţiilor, iar populaţia continuă să fie influenţată de nivelul ridicat al dobânzilor şi al inflaţiei, a declarat pentru ZF Bogdan Neacşu, preşedinte al consiliului director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi preşedinte executiv al CEC Bank.

Piaţa creditării continuă să evo­lueze într-un ritm diferit pe princi­pa­lele segmente de finanţare. În timp ce împrumuturile de consum au sprin­tat în prima parte a anului, creditele ipotecare se menţin la un nivel similar celui din 2025, semn că românii nu au renunţat la planurile de a cumpăra o locuinţă, ci anali­zea­ză mai atent deciziile care im­plică un an­gajament financiar pe termen lung.

Băncile au lichiditate, pre­cum şi dorinţa de consoli­dare a creditării economiei, dar acestea pot să finanţeze economia României atât cât poate aceasta să absoarbă în mod sănătos şi sustenabil, iar insti­tuţiile de credit trebuie să respecte şi cerinţe prudenţiale şi de risc când acordă împrumuturi, şi, în plus, au şi responsabilităţi faţă de acţionari, a declarat Florin Dănescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), pentru ZF.

Profiturile record de miliarde de lei raportate în ultimii ani au adus băncile de multe ori în centrul discu­ţiilor legate de cele mai profitabile afaceri din România. Însă, valoarea câştigurilor, privită separat, nu spune întreaga poveste. Raportate la acti­vele administrate sau la capitalurile proprii, câştigurile sectorului bancar sunt depăşite de cele obţinute în numeroase alte ramuri ale economiei, de la IT şi construcţii până la comerţ, sănătate şi servicii.

De peste un sfert de secol citesc zilnic informaţii despre sistemul bancar şi de fiecare dată am tratat cu obiectivitate acest subiect. Băncile contribuie la dezvoltarea economiei şi la creşterea bunăstării economice la nivel individual şi comunitar însă, de multe ori, sunt propagate în spaţiul public informaţii şi mituri care deformează adevărul şi distorsionează percepţiile pri­vind funcţionarea sistemului bancar.

Piaţa bancară îşi menţine o dinamică bună, susţinută de cererea de finanţare atât din partea companiilor, cât şi a populaţiei, şi se observă un ritm mai ridicat de creştere şi de cerere de creditare în domenii precum energia regenerabilă, stocarea şi bateriile, precum şi infrastructura, unde investiţiile sunt semnificative şi creează oportunităţi importante de dezvoltare, a declarat pentru ZF Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România după active.

Creditarea a dat semne de revenire în România, în pofida unui început de an conservator, în timp ce depozitele cresc mai lent, spune Mihaela Lupu, CEO al UniCredit Bank România, adău­gând că banca pe care o conduce urmăreşte să continue ascensiunea, bazându-se pe accelerarea seg­mentului de retail şi valorificarea oportunităţilor din zona corporate.

„Am amintiri foarte vii din perioada petrecută de mine aici. România se afla la acel moment într-o etapă foarte diferită: exista o ambiţie puternică, dar sistemul financiar şi pieţele de capital erau într-un stadiu incipient. Conversaţiile erau legate la acel moment de punctul de plecare fundamental: cum să construim instituţii, infrastructura pieţei, cum să creăm credibilitate în faţa investitorilor internaţionali. Ceea ce m-a impresionat chiar şi atunci a fost calitatea talentelor şi deschiderea către schimbare“, povesteşte acum Shahmir Khaliq, care a fost CEO al Citi România în urmă cu circa două decenii, în perioada 2006-2010, când avea mai puţin de 40 de ani, iar acum este global head of services la Citi, cea mai puternică divizie a gigantului american.

Sistemul bancar din România a trecut în istoria lui de peste 100 de ani prin schimbări de regim, războaie, dictatură, revolte şi revoluţii, naţiona­lizări şi privatizări, ajungând astăzi o bază solidă pentru economia naţio­nală, dar şi terenul pe care se îmbină tehnologia de ultimă generaţie cu latura umană.