♦ Aproape toate băncile au pachete dedicate minorilor, incluzând carduri şi conturi curente ataşate contului părinţilor. Fie că e vorba de alocaţia lunară de la stat, de banii primiţi uzual de la părinţi sau de economii, copiii devin tot mai atraşi de posibilitatea de a avea banii pe card, de a putea cumpăra online şi de a plăti cu telefonul oriunde sunt ♦ Generaţia Alpha devine din ce în ce mai prezentă pe piaţă, cu propriile obiceiuri de consum, fiind prima generaţie care a crescut într-o lume deja complet digitală şi bazată pe AI. De aceea, şi educaţia financiară pentru aceşti copii se construieşte într-un context digital, în care banii sunt mai degrabă aplicaţii, carduri şi abonamente decât numerar.
În anul 2006, când pe piaţa din România a apărut primul card dedicat copiilor, educaţia financiară abia făcea primii paşi şi puţini părinţi îşi puneau problema să le vorbească celor mici despre plăţi online, PIN-uri sau cybersecurity. Banii de buzunar stăteau de obicei chiar acolo, în buzunar, iar economiile se făceau în puşculiţă.
Revoluţia tehnologică şi conştientizarea faptului că mare parte din activităţile noastre zilnice se pot face acum online, combinate cu restricţiile şi temerile din pandemie legate de siguranţa sanitară, au făcut ca tot mai mulţi părinţi să îşi dorească o variantă mai uşoară şi mai sigură pentru copii atunci când vine vorba de bani. În plus, discuţiile despre educaţie financiară şi importanţa creării unor obiceiuri sănătoase au intrat tot mai mult în spaţiul public, modificând şi comportamentul de consum.
Astăzi, aproape toate băncile au pachete dedicate minorilor, incluzând carduri şi conturi curente ataşate contului părinţilor. Fie că e vorba de alocaţia lunară de la stat, de banii primiţi uzual de la părinţi sau de economii, copiii devin tot mai atraşi de posibilitatea de a avea banii pe card, de a putea cumpăra online şi de a plăti cu telefonul oriunde sunt.
„Segmentul cardurilor pentru copii este în plină expansiune la nivelul întregii pieţe, aşa cum este şi pentru Raiffeisen Bank. Potrivit datelor analizate de noi, în România există 3,2 milioane de familii cu copii sub 18 ani. Una din trei astfel de familii deţine cel puţin un card bancar, iar numărul acestora a crescut cu 24% anul trecut faţă de 2024“, a declarat Mihail Ion, vicepreşedinte retail la Raiffeisen Bank România. Creşterea este susţinută de digitalizarea accelerată a plăţilor, dar şi de preocuparea părinţilor de a menţine un control şi o mai mare vizibilitate asupra cheltuielilor copiilor, îmbinând siguranţa şi educaţia legată de bani.
Primul pas în acest nou segment de piaţă a fost făcut în 2006 de BCR, prin lansarea BCR VISA Electron Junior, un card pentru tinerii de 14-18 ani.
Astăzi, banca are în portofoliul trei tipuri de conturi digitale structurate pe grupe de vârstă: George Kids (0–7 ani), George Junior (7–14 ani) şi George Young (14–18 ani), cu zero comisioane de administrare, deschidere online şi card personalizat.
În anul 2019, UniCredit Bank şi Mastercard lansau pe piaţa locală un card de debit pentru tinerii de până în 18 ani, primul card de debit din România care putea fi folosit şi de copiii între 6 şi 14 ani. În prezent, banca are în ofertă Mastercard Young (disponibil minorilor cu vârsta între 6 şi 18 ani, emis pe numele minorului şi al reprezentantului legal), un card de debit ataşat contului Junior, care permite părinţilor să monitorizeze tranzacţiile. În plus, cardul nu poate fi folosit pentru retragere de numerar, la ATM, şi nici pentru orice tip de cumpărături nepotrivite minorilor, iar valoarea cumpărăturilor zilnice este limitată la 200 lei/zi şi poate fi modificată de către părinţi.
„Prin intermediul cardului Mastercard Young copiii învaţă să-şi gestioneze singuri banii din contul curent alimentat de părinţi sau chiar să facă economii. Cardul îi poate învăţa să ia singuri decizii financiare şi să devină mai independenţi, oferind siguranţă, având în vedere că nu poate fi folosit pentru retrageri de numerar la ATM şi nici pentru orice tip de cumpărături, nepotrivite pentru copii. Tranzacţiile realizate pot fi consultate în timp real de către părinţi prin intermediul aplicaţiei Mobile Banking, aceştia având şi opţiunea de a ajusta simplu şi rapid limita de tranzacţionare în acord cu nevoile copiilor“, au transmis reprezentanţii Unicredit Bank.
Catalizatorul evident al creşterii segmentului de produse pentru copii şi tineri a fost pandemia, când serviciile online, inclusiv cele bancare, au prins avânt.
În martie 2020, Revolut aducea în România Revolut Junior, pentru copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 7 şi 17 ani. Ulterior, produsul a fost redenumit Revolut<18, oferind în plus şi posibilitatea personalizării cardului cu desene, texte şi emoji.
La rândul ei, Banca Transilvania are în portofoliu BT Pay Kiddo, pentru copiii şi tinerii de până în 18 ani. Aceştia pot să plătească online şi în magazine cu cardul sau cu telefonul, să scoată bani cash şi să ceară fonduri părintelui care i-a dat acces în BT Pay, dacă au între 8-18 ani. Iar dacă au peste 14 ani, mai pot, în plus, să îşi blocheze cardul, să îşi emită un card virtual în lei sau în euro şi să îşi distribuie IBAN-ul. Prin BT Pay, părinţii pot seta şi ajusta limite de tranzacţionare, pot vedea istoricul tranzacţiilor, pot face alimentări (top-up) şi pot bloca/debloca rapid cardul atunci când e nevoie. „Structura ofertei pe categorii de vârstă permite un nivel diferit de autonomie, astfel încât copilul să câştige treptat independenţă, iar părintele să păstreze controlul acolo unde este necesar“, au explicat reprezentanţii Banca Transilvania.
ING Young este disponibil pentru copii între 10 şi 18 ani, cu zero comisioane la administrarea contului şi cardului, la retrageri de la orice bancomat, şi cu acces la Home'Bank propriu, iar după împlinirea vârstei de 16 ani copiii pot face şi plăţi cu telefonul mobil.
Raiffeisen Bank oferă un cont special pentru tinerii între 14 şi 17 ani, cu zero comisioane pentru administrare, tranzacţii şi retrageri de la orice bancomat din România, şi acces la aplicaţia Smart Mobile, iar la Libra Internet Bank sunt disponibile produse precum Avanpost Gold Junior şi Avanpost Free Junior, dedicate copiilor.
„Numărul cardurilor pentru minori din portofoliul Raiffeisen Bank creşte de la un an la altul. În 2025, cota noastră de piaţă pe segmentul cardurilor pentru copii a înregistrat un avans de 32% faţă de anul 2024. 2025 este şi anul în care am lansat un pachet de cont gratuit destinat adolescenţilor cu vârsta între 14 şi 17 ani, care se bucură deja de un real succes. Pachetul include o versiune specială a aplicaţiei de mobile banking, cu secţiuni simplificate şi intuitive, concepută pentru a-i ajuta pe adolescenţi să înveţe să îşi administreze banii într-un mod modern, sigur şi adaptat nevoilor lor de zi cu zi“, a declarat Mihail Ion, vicepreşedinte retail Raiffeisen Bank. Tinerii pot face plăţi rapide, pot retrage gratuit numerar de la orice ATM din România şi îşi pot urmări banii direct în aplicaţia Smart Mobile, unde au acces la sold, istoricul tranzacţiilor şi notificări instant. Pentru siguranţă, cardul poate fi blocat şi se poate solicita unul nou în aplicaţie.
Exim Banca Românească oferă Pachetul ABC, un cont gratuit în lei pentru copiii între 6 şi 14 ani, care include un card de debit Mastercard Standard START emis pe numele copilului.
Contul este deschis pe numele reprezentantului legal, iar cardul poate fi utilizat la POS, ATM/MFM şi integrat în Google Pay sau Apple Pay cu ajutorul părintelui.
„Deschiderea unui cont şi utilizarea unui card de către un copil sau adolescent pot aduce mai multe beneficii, atât pentru cei mici, cât şi pentru părinţi. Pentru copii, acestea reprezintă o formă practică de educaţie financiară: învaţă să gestioneze un buget real, să economisească şi să utilizeze instrumente digitale de plată într-un mod responsabil încă de la vârste mici. În acelaşi timp, cardul oferă un nivel de autonomie adaptat vârstei lor şi o alternativă mai sigură la numerar, reducând riscul pierderii sau furtului banilor“, a explicat Cosmin Vladimirescu, general manager, Mastercard România şi Croaţia.
Un detaliu important în educaţia financiară a copiilor îl reprezintă responsabilizarea lor faţă de plăţile online şi riscurile aduse de acestea. Şi aici băncile au avut grijă să lase mare parte din control în grija părinţilor, cel puţin la vârstele mici. Părinţii pot seta limite pentru tranzacţiile online ale copilului, pot restricţiona cu totul plăţile online şi bloca cardul.
„Majoritatea băncilor au început să dezvolte soluţii dedicate copiilor şi adolescenţilor, fie prin produse create special pentru ei, fie prin adaptarea produselor existente pentru utilizatori sub 18 ani. În paralel, aplicaţiile mobile bancare au fost ajustate pentru a răspunde mai bine nevoilor familiilor, cu funcţionalităţi care îi ajută pe cei mici să înveţe, treptat, cum să folosească banii în mod responsabil. Visa colaborează cu băncile din România care oferă astfel de produse, contribuind la dezvoltarea unor soluţii de plată sigure, simple şi relevante pentru familii. Cardurile pentru copii pot fi un prim pas practic în educaţia financiară: le oferă copiilor ocazia să înţeleagă valoarea banilor, să îşi gestioneze cheltuielile de zi cu zi şi să capete încredere în utilizarea plăţilor digitale, într-un cadru sigur şi controlat. În România, vârsta minimă de la care un copil poate avea un card este, în general, de 7 ani, în funcţie de oferta fiecărei bănci“, a comentat Elena Ungureanu, country manager Visa în România, ea subliniind că siguranţa rămâne esenţială. Aceste produse sunt construite în jurul implicării active a părinţilor: onboardingul se face cu acordul şi sub supravegherea acestora, iar părinţii pot seta limite de tranzacţionare, pot urmări activitatea contului şi pot gestiona accesul copilului direct din propria aplicaţie mobilă.
„Cardurile pentru copii nu sunt doar un instrument de plată, ci şi o modalitate simplă şi relevantă prin care familiile pot transforma interacţiunile de zi cu zi cu banii în lecţii utile despre responsabilitate, autonomie şi siguranţă financiară.“, a mai spus Elena Ungureanu.
Există, desigur, şi anumite riscuri, precum cheltuieli impulsive, expunerea la tentative de fraudă sau utilizarea cardului în contexte nepotrivite. Pentru a le reduce, băncile au integrat în produsele destinate minorilor diverse măsuri de protecţie: control parental asupra contului, limite de cheltuieli, notificări în timp real, posibilitatea de a bloca sau debloca instant cardul, monitorizarea tranzacţiilor şi restricţii pentru anumite categorii de comercianţi.
„Toate acestea permit o utilizare sigură şi supravegheată a serviciilor financiare digitale, oferind în acelaşi timp copiilor libertatea de a învăţa prin experienţă. Avantajele sunt semnificative pentru întreaga familie.
Copilul dobândeşte treptat responsabilitate financiară, părinţii au vizibilitate completă asupra cheltuielilor, riscurile asociate numerarului sunt reduse, iar cei mici sunt pregătiţi mai devreme pentru gestionarea propriilor bani. În plus, pot fi stabilite obiective de economisire, iar progresul poate fi urmărit în timp, ceea ce transformă procesul într-o experienţă educativă valoroasă“, a mai spus Cosmin Vladimirescu de la Mastercard.
În ultimii ani, băncile au remarcat o tendinţă constantă de creştere a acestui segment de produse, generată atât de interesul părinţilor de a stimula educaţia financiară, cât şi de nevoia de a avea un control asupra fondurilor utilizate de copii.
Unicredit Bank remarcă un interes crescut al copiilor de a deveni utilizatori activi ai aplicaţiilor mobile, aceştia preferând să primească bani prin transfer bancar, nu fizic. De asemenea, noua generaţie, familiarizată de la vârste mici cu online-ul, preferă plăţile realizate prin intermediul cardurilor şi al aplicaţiei mobile în detrimentul celor cash.
„Acordarea unui card unui copil este o decizie tot mai frecventă şi poate fi foarte utilă, în condiţiile în care este facută la momentul potrivit, cu un control adecvat. Tocmai pentru a preveni potenţialele pericole– precum cheltuielile impulsive sau necontrolate, achiziţiile accidentale, expunerea la fraude online, accesul la comercianţi sau conţinut neadecvat vârstei, precum şi formarea timpurie a unor obiceiuri financiare nesănătoase – părinţii au permanent control asupra activităţii şi pot vedea instant tranzacţiile efectuate din conturile copiilor“, susţine Unicredit Bank. Aceste informaţii pot genera discuţii valoroase în familie privind importanţa utilizării fondurilor în raport cu nevoile şi dorinţele celor mici, contribuind la dezvoltarea educaţiei financiare încă de la vârste fragede. Copii învaţă ce înseamnă banii, se familiarizează cu noţiunea de buget, economisire şi prioritizare a cheltuielilor. În plus, copii pot plăti singuri la şcoală, în excursii, în limita unei sume stabilită de părinţi. În ceea ce priveşte siguranţa, faţă de cash, cardul poate fi blocat imediat dacă este pierdut, iar copilul nu poate cheltui mai mult decât suma alocată.
„Tot mai mulţi părinţi aleg să le ofere copiilor şi adolescenţilor un card bancar, fizic sau virtual, ca instrument de educaţie financiară. Dacă pentru alte generaţii puşculiţa era primul mod de gestionare a banilor, pentru copiii de azi rolul acesta este preluat de card şi de aplicaţii bancare dedicate“, spun şi reprezentanţii Băncii Transilvania. Folosirea acestei metode asigură o autonomie controlată, copiii şi tinerii învăţând să ia decizii financiare, dar în limitele setate de părinţi, transparenţa cheltuielilor, înţelegerea valorii banilor, familiarizare cu instrumente moderne, precum aplicaţii bancare, plăţi contactless, diferenţierea între vreau/am nevoie.
Banii în era digitală
Chiar dacă încă nu se discută foarte mult în zona financiară de generaţia Alpha, aceasta devine din ce în ce mai prezentă pe piaţă, cu propriile obiceiuri de consum, fiind prima generaţie care a crescut într-o lume deja complet digitală şi bazată pe AI. De aceea, şi educaţia financiară pentru aceşti copii se construieşte într-un context digital, în care banii sunt mai degrabă aplicaţii, carduri şi abonamente decât numerar.
„Obiceiurile financiare sănătoase se formează atunci când copiii sunt implicaţi devreme în decizii simple, primesc o suma predictibilă ca instrument de învăţare (nu ca recompensă) si învaţă să-şi împartă banii pe scopuri clare – cheltuire, economisire, dăruire, oferindu-le posibilitatea să greşească în siguranţă. Discuţiile deschise despre bani, explicarea capcanelor moderne şi exemplul personal al părinţilor transformă gestionarea banilor dintr-un subiect tabu, într-o abilitate de viaţă. Astfel copiii cresc cu încrederea şi înţelegerea că banii sunt o resursă limitată, care poate fi planificată, aleasă şi folosită responsabil“, au adăugat reprezentaţii Unicredit Bank. Generaţia Alpha este prima generaţie de „cashless kids“, iar pentru ei instrumentele digitale de plată sunt varianta preferată, mai ales în contextul consumului specific vârstei: jocuri online, microtranzacţii şi cumpărături curente din categoria „bani de buzunar„ (snacks-uri, băuturi, mici accesorii), dar şi pentru economisire cu scop – gadgeturi, cadouri sau experienţe – prin aşa-numitele „puşculiţe digitale„.
Generaţia Alpha, completează Mihail Ion, include copii născuţi după 2010, care acum deja sunt în ciclul gimnazial sau liceal. Sunt „nativi digital„: obişnuiţi cu ecrane, aplicaţii, jocuri, micro-plăţi, abonamente, iar relaţia lor cu banii este o relaţie cu un ecran, fie că este vorba de o aplicaţie, card, telefon, nu cu bancnote. „În cazul lor, educaţia financiară nu mai poate fi doar despre puşculiţa cu monede. Ne mutăm cu educaţia în aplicaţie, în card şi în deciziile de zi cu zi pe care copilul le ia în mediul digital„.
În acelaşi timp, Generaţia Alpha are o toleranţă foarte scăzută la aşteptare, fiind obişnuită ca totul să se întâmple imediat: video, livrări, jocuri. Acest ritm îi poate predispune la cheltuieli impulsive şi le poate îngreuna capacitatea de a planifica. Totodată, reacţionează bine la gamification: elemente de joc precum niveluri, obiective, badge-uri sau recompense îi motivează să înveţe şi să îşi schimbe comportamentul, inclusiv în ceea ce priveşte banii, a adăugat reprezentantul Raiffeisen Bank.
Cum pot crea părinţii obiceiuri financiare sănătoase?
Tratând banii ca pe o temă de familie, nu ca pe un subiect tabu: bani de buzunar regulaţi, obiective de economisire, discuţii despre riscurile online şi exemple personale de responsabilitate financiară.
„Fără reguli clare, copilul poate cheltui impulsiv şi îşi poate epuiza rapid banii pe jocuri, micro-tranzacţii sau gustări. Mai apare şi riscul de expunere la fraude online, prin introducerea datelor cardului pe site-uri nesigure, accesarea unor link-uri frauduloase sau acceptarea unor oferte înşelătoare în jocuri şi aplicaţii. Dacă părintele nu explică foarte bine diferenţa dintre bani reali şi bani <virtuali>, copilul poate ajunge să perceapă cardul ca pe o sursă nelimitată de bani, fără legătură cu un buget clar. În plus, poate apărea presiunea socială: copilul poate fi tentat să cheltuiască doar pentru a ţine pasul cu colegii, pe haine, gadgeturi sau ieşiri, din dorinţa de a se integra în grup„.
În ceea ce priveşte vârsta optimă pentru un prim card, ţinând seama de riscuri şi avantaje, undeva între 14 şi 16 ani, cardul devine un instrument foarte bun pentru a exersa responsabilitatea financiară, dar nu înlocuieşte dialogul şi supravegherea părintelui, crede Mihail Ion.
La rândul lor, reprezentanţii Banca Transilvania sunt de părere că, în fapt, copiii învaţă cel mai eficient din ceea ce trăiesc şi observă în familie. Ei văd imediat ce înseamnă o cheltuială, o plată, o limită, un anumit comportament. „Cea mai importantă lecţie financiară pentru Generaţia Alpha nu este „cât economisim“, ci „cum alegem“, iar învăţarea devine un proces continuu: cu fiecare cumpărătură, cu fiecare discuţie despre buget, cu fiecare alegere. Practic, este despre cum aleg, cum planific, cum reacţionezi„.
În contextul complex al acestor ani, educaţia financiară nu mai este despre bani în sine. Este despre decizie, disciplină şi autonomie, iar rolul băncilor este să creeze contextul în care obiceiurile financiare sănătoase se pot forma natural pe termen lung.
Generaţia Alpha este prima generaţie de „cashless kids“, iar pentru ei instrumentele digitale de plată sunt varianta preferată, mai ales în contextul consumului specific vârstei: jocuri online, microtranzacţii şi cumpărături curente din categoria „bani de buzunar„ (snackuri, băuturi, mici accesorii), dar şi pentru economisire cu scop – gadgeturi, cadouri sau experienţe – prin aşa-numitele „puşculiţe digitale“.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE