Supliment ZF Banking. Analiză. Cum s-a schimbat topul băncilor după active în ultimul deceniu. Cine a câştigat cotă de piaţă şi cine a pierdut în perioada 2015-2025

♦ Numărul total al băncilor din România a scăzut în ultimul deceniu de la 36 în 2015 până la 29 în anul 2025 ♦ Au fost exit-uri din piaţa bancară românească, consolidarea unor jucători existenţi, dar şi intrări de noi bănci ♦ Peste 90% este ponderea activelor băncilor din top 10 în anul 2025, aproape 68% revin băncilor din top 5, în timp ce peste 47% din total active cumulează top 3 bănci în 2025 ♦ Banca Transilvania a fost cel mai mare câştigător al deceniului, dublându-şi cota de piaţă la circa 22% în anul 2025 în top 10 bănci mari ♦ În 2025 s-au terminat procesele de integrare/fuziune pentru trei tranzacţii de M&A în banking, respectiv preluarea OTP de către Banca Transilvania, fuziunea UniCredit cu Alpha Bank România şi preluarea First Bank de către Intesa Sanpaolo ♦ Majoritatea băncilor şi-au schimbat locurile în top în 2025 faţă de 2024, cele mai multe urcând, şi au rămas pe poziţii doar cele trei bănci de pe podium - BT (loc 1), BCR (loc 2) şi CEC Bank (loc 3), precum şi Exim Banca Românească (loc 8) ♦ Anul trecut, cele 29 de bănci de pe piaţa românească aveau active de circa 958 mld. lei, după o creştere cu circa 9% faţă de 2024 şi o majorare de 2,5 ori faţă de activele sistemului bancar din 2015.

Ierarhia celor mai mari jucători din banking a fost marcată în ultimul deceniu de o serie de schimbări, repoziţionările din top fiind influenţate şi de creşterea organică, dar mai ales de tranzacţiile de fuziuni şi achiziţii (M&A).

Şi gradul de concentrare a crescut, top 10 bănci mari deţinând acum peste 90% din piaţă, în timp ce în urmă cu un deceniu aveau în jur de 80%. Iar numărul total al băncilor din România a coborât anul trecut la 29, faţă de 36 în anul 2015 şi 42 în 2008/2009.

În timp ce unele bănci au reuşit să câştige teren, fie organic, fie şi prin achiziţii, altele au pierdut cotă de piaţă, în funcţie de strategiile de business aplicate. De-a lungul timpului au fost exit-uri din piaţă, consolidarea unor jucători existenţi, dar şi intrări de noi bănci.

În anul 2025 a sprintat consolidarea sectorului bancar românesc, în condiţiile în care s-au terminat procesele de integrare/fuziune pentru trei tranzacţii de M&A în banking, respectiv preluarea OTP de către Banca Transilvania, fuziunea UniCredit cu Alpha Bank România şi preluarea First Bank de către Intesa Sanpaolo. Pe lângă cele trei bănci care au dispărut din statistici (OTP, Alpha şi First Bank) şi Aedificium Banca pentru Locuinţe şi-a încetat activitatea prin dizolvare şi lichidare voluntară. O singură bancă a fost nou intrată în top în 2025, respectiv banca polonezilor PKO Bank Polski Varşovia (loc 24). În consecinţă, numărul instituţiilor de credit din România s-a redus anul trecut la 29, de la 32 în 2024.

Comparativ, în urmă cu un deceniu, în anul 2015, activau 36 de bănci pe piaţa locală. Iar atunci patru bănci au dispărut din statisticile BNR faţă de anul 2014: Volksbank - preluată de Banca Transilvania, RBS - unde portofoliile de retail şi corporate au fost preluate de UniCredit Bank, Millennium  - cumpărată de OTP Bank şi Montepio (exit). De asemenea, atunci au avut loc şi modificări la nivelul acţionariatului instituţiilor de credit, cum a fost cazul Băncii UniCredit Ţiriac, unde acţionarul majoritar (grupul Italian UniCredit) şi-a consolidat poziţia prin achiziţia unui pachet important de acţiuni, banca schimbându-şi denumirea în UniCredit Bank.

Activele celor 29 de bănci existente în România s-au apropiat de 958 mld. lei în 2025, după o creştere cu circa 9% faţă de 2024. Comparativ cu finalul anului 2015, când activele băncilor erau de 377 mld. lei, în ultimul deceniu volumul activelor a ajuns să fie mai mult decât dublu. Însă, ponderea în PIB a activelor băncilor a coborât spre 50%.

Anul trecut, băncile mari din top 10 au ajuns la active cumulate de circa 887 mld. lei, având o felie de peste 90% din piaţă.

În privinţa schimbărilor din top 10 bănci mari, vedem că în 2025 UniCredit a urcat până pe locul 4, de pe locul 7 în anul 2024, astfel că BRD, Raiffeisen şi ING au alunecat pe locurile 5, 6 şi 7. Nou intrate în top 10 au fost Garanti BBVA (locul 9) şi Citi (locul 10).

Băncile mari din top 10 au reuşit în anul 2025 să-şi majoreze activele faţă de 2024 cu ritmuri de creştere oscilând de la 3% la peste 40%, băncile care au făcut fuziuni şi achiziţii câştigând teren.

Cel mai mare câştigător al ultimului deceniu în sistemul bancar românesc este Banca Transilvania, care şi-a majorat substanţial activele, ajungând lider cu o cotă de piaţă de circa 22%, aproape dublă faţă de 2015, când ocupa locul 3 în top. Ascensiunea activelor băncii a venit şi ca urmare a creşterii creditării, dar şi în urma achiziţiilor.

Banca Transilvania a fost un jucător activ pe piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A) în ultimul deceniu cumpărând patru bănci până acum, respectiv Volksbank (2015), Bancpost (2018), Idea Bank (2022; redenumită Salt Bank – bancă de sine stătătoare), iar în 2025 a finalizat preluarea OTP Bank România.

Analizând topul băncilor după active în anul 2025 vedem că Banca Transilvania, care devenise în 2018 în premieră liderul pieţei bancare româneşti, s-a detaşat anul trecut de restul plutonului, ajungând la active de peste 210 mld. lei, în creştere cu circa 14% faţă de nivelul din 2024, cota de piaţă a băncii urcând la aproape 22%. Faţă de anul 2015, Banca Transilvania şi-a majorat volumul activelor de peste 4,4 ori (Ă344%), reuşind astfel să-şi dubleze cota de piaţă.

Locul 2 în topul băncilor mari după active a revenit în 2025 tot BCR, controlată de grupul austriac Erste, care a ajuns anul trecut la active de 132 mld. lei, în creştere cu circa 10% faţă de 2024. Cota de piaţă a băncii era anul trecut de 13,8%. Banca a mizat doar pe creşterea organică şi nu a făcut achiziţii şi a pierdut teren în anii de criză, după ce în trecut a fost liderul pieţei bancare locale, în anul 2015 raportând o cotă de piaţă de aproape 16% (15,8%) la active de 60 mld. lei. Cu toate că şi-a dublat activele în ultimul deceniu, cota de piaţă a BCR a alunecat sub 14%.

Podiumul topului băncilor mari din anul 2025 este completat de CEC Bank, care a ajuns la active de aproape 108 mld. lei, după un salt de 8% faţă de 2024, instituţia de credit controlată de stat prin Ministerul Finanţelor având o cotă de piaţă de peste 11,2%. Deşi a preferat alternativa creşterii organice, CEC Bank a avut o ascensiune accelerată în ultimul deceniu, de 291%, majorându-şi astfel activele de 4 ori. Banca a produs o surpriză reuşind să urce încă din anul 2023 în top până pe locul 3, cu o cotă de piaţă de peste 11%, după ce în urmă cu un deceniu ocupa poziţia a 6-a, cu o felie de doar 7,3% din piaţa bancară şi active de sub 28 mld. lei.

După ce a trecut la ofensivă şi a început să parieze şi pe achiziţii de bănci, UniCredit s-a delimitat anul trecut cu o creştere a activelor de circa 42% faţă de 2024, la peste 100 mld. lei, în contextul preluării Alpha Bank. UniCredit a urcat astfel puternic în topul bancar până pe locul 4 în 2025 şi s-a apropiat de podium, de pe poziţia 7, unde era în anul 2024. Urmărind evoluţia UniCredit în ultimul deceniu, vedem că a ajuns la active de 103 mld. lei, mai mult decât triple (Ă237%) faţă de nivelul din anul 2015 (de doar 31 mld. lei), iar cota de piaţă a băncii a urcat la 10,76% anul trecut, de la puţin peste 8% în urmă cu un deceniu.

BRD-SocGen, care are grupul francez Societe Generale ca acţionar majoritar şi a mizat exclusiv pe creştere organică, a alunecat în anul 2025 pe locul 5 în topul după active. Banca a înregistrat anul trecut un plus al activelor de 11% faţă de 2024, până la 95 mld. lei, ajungând la o cotă de piaţă de aproape 10% (9,97%). Comparativ, în urmă cu un deceniu, la final de 2015, BRD ocupa locul 2 în topul bancar, în condiţiile în care activele băncii erau de circa 49 mld. lei (13% cotă de piaţă).

Atât în cazul BCR, cât şi la BRD-SocGen, declinul economic început în 2009 s-a oglindit, aceste bănci înregistrând scăderi ale cotelor de piaţă în condiţiile în care costul riscului a explodat, acaparând resurse tot mai mari. Ulterior, a venit redresarea, însă într-un ritm mai lent.

Sintetizând, observăm că activele cumulate ale celor trei bănci mari de pe podium - Banca Transilvania, BCR şi CEC Bank - reprezintă peste 47% din activele întregului sistem bancar. Iar dacă luăm în considerare şi UniCredit şi BRD, vedem că cele mai mari cinci bănci din România aveau în 2025 active cumulate de 650 mld. lei, reprezentând o felie de aproape 68% din sistemul bancar local.

Locul 6 în topul băncilor mari a revenit în anul 2025 Raiffeisen Bank. Deşi a avut un salt anual al activelor de 8% faţă de 2024, banca românească cu capital austriac a alunecat în top, raportând active de 89 mld. lei. Cota de piaţă a Raiffeisen a ajuns la aproape 9,3%. În 2015, banca avea active de 31 mld. lei şi o cotă de piaţă de 8,4%. Vedem că Raiffeisen şi-a triplat activele faţă de nivelul de acum un deceniu, în contextul strategiei de creştere organică, însă a coborât în anul 2025 în top pe poziţia 6, în timp ce ce în 2015 ocupa locul 4. Dar banca românească cu capital austriac va recupera teren având în vedere că a bătut în acest an palma pentru achiziţia Garanti BBVA România, după 25 de ani de când austriecii au cumpărat Banca Agricolă.

ING Bank a raportat active de 80 mld. lei pentru anul trecut, mai mari cu 3% faţă de 2024, şi a coborât o poziţie în top, până pe locul 7, sucursala din România a grupului olandez cu acelaşi nume ajungând anul trecut la o cotă de piaţă după active de 8,4%. Banca a mers pe alternativa creşterii organice, ajungând la active de 3,4 ori mai mari (Ă244%) faţă de 2015. În urmă cu un deceniu, ING avea active de circa 23 mld. lei şi o felie de 6,3% din piaţă, ocupând tot locul 7 în topul băncilor mari.

Poziţia a opta în topul bancar a revenit în anul 2025 tot Exim Banca Românească, controlată de stat prin Ministerul Finanţelor, care a raportat active de 29 mld. lei, în creştere cu 10% faţă de 2024, cota de piaţă a băncii fiind de 3,07%. Urmărind evoluţia băncii vedem că în anul 2022 înregistrase o ascensiunea puternică, urcând pe locul 8 în top, de pe poziţia 10 din 2021, după ce în 2020, EximBank urcase surprinzător pe locul 10 în topul băncilor mari, de pe locul 12 ocupat în 2019. EximBank a finalizat la final de 2022 fuziunea prin absorbţie cu Banca Românească şi a intrat pe piaţa de retail din România, devenind o bancă universală cu servicii complete. Când EximBank a cumpărat Banca Românească, o tranzacţie de referinţă, a marcat o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin după ce anterior statul a vândut băncile mari deţinute. Privind retrospectiv, în anul 2015 EximBank avea active de 3,8 mld. lei şi o felie de doar 1% din piaţă, ocupând atunci locul 18 în topul celor 36 de bănci.

Exim Banca Românească a înregistrat cea mai mare creştere a activelor în ultimul deceniu, de 674% (de 7,7 ori), însă creşterea a venit pe fondul unor cifre mai reduse decât băncile plasate mai sus în top.

Exim Banca Românească, precum şi Citi, se regăsesc la categoria de noi apariţii în top 10 bănci mari în anul 2025, comparativ cu situaţia de acum un deceniu, când nu erau în clasamentul băncilor mari.

Garanti a revenit anul trecut în top 10 bănci mari, pe locul 9, cu active de 20,6 mld. lei (duble faţă de nivelul din 2015) şi o cotă de piaţă de 2,15%. În urmă cu un deceniu, banca avea active de 9,6 mld. lei, o cotă de piaţă de 2,5% şi ocupa locul 10 în topul bancar.

Americanii de la Citi au reuşit anul trecut să intre în topul celor mai mari 10 bănci din România, chiar pe locul 10, cu active de aproape 19 mld. lei, duble faţă de acum un deceniu, şi o cotă de piaţă de aproape 2%. În 2015, Citi avea active de doar 8,8 mld. lei şi o cotă de piaţă tot de circa 2%, ocupând atunci locul 11 pe piaţa românească.

Privind comparativ cele mai mari 10 bănci din România în ultimul deceniu vedem că în anul 2025 acestea au fost Banca Transilvania (loc 1; 22% cotă de piaţă ), BCR (loc 2; 13,81%), CEC Bank (loc 3; 11,24%), UniCredit Bank (loc 4; 10,76%), BRD (loc 5; 9,97%), Raiffeisen (loc 6; 9,26%), ING Bank (loc 7; 8,40%), Exim Banca Românească (loc 8; 3,07%), Garanti BBVA (loc 9; 2,15%) şi Citi (loc 10; 1,98%).

Comparativ, în anul 2024, Banca Transilvania (loc 1), BCR (loc 2) şi CEC Bank (loc 3) erau pe podium în topul celor mai mari bănci după active de pe piaţa românească, fiind urmate de BRD (loc 4), Raiffeisen Bank (loc 5), ING Bank (loc 6) UniCredit Bank (loc 7), Exim Banca Românească (loc 8), Alpha Bank (loc 9) şi OTP Bank (loc 10).

În anul 2015, cele mai mari 10 bănci din România erau BCR (loc 1; 15,8% cotă de piaţă), BRD (loc 2; 13%), Banca Transilvania (loc 3; 12,6%), Raiffeisen (loc 4; 8,4%), UniCredit (loc 5; 8,1%), CEC Bank (loc 6; 7,3%), ING Bank (loc 7; 6,3%), Alpha Bank (loc 8; 4%), Bancpost (loc 9; 3%) şi Garanti (loc 10; 2,5%).

La categoria de bănci care au ieşit din top 10, dar şi din piaţa bancară românească, comparativ cu situaţia din urmă cu 10 ani, se regăsesc băncile cu capital grecesc - Alpha Bank şi Banpost - care erau acum un deceniu în clasamentul celor mai mari bănci, pe locurile 8 şi 9, cu cote de piaţă de 3%, respectiv 4%.

În topul bancar integral din anul 2025, majoritatea băncilor şi-au schimbat locurile faţă de 2024, cele mai multe urcând, şi au rămas pe poziţii doar cele trei bănci de pe podium - BT (loc 1), BCR (loc 2) şi CEC Bank (loc 3), precum şi Exim Banca Românească (loc 8).

Cel mai mare salt în topul bancar integral, de 12 poziţii, a venit de la Revolut Bank UAB Vilnius, care a ajuns pe locul 14, după ce intrase în 2024 în top pe 26.

În perspectivă, presiunile de consolidare a sistemului bancar vor continua având în vedere şi costurile în creştere. Iar numărul băncilor prezente în România va continua să scadă, după cum au anticipat liderii din banking şi avocaţii. Chiar anul 2026 ar putea să aducă noi tranzacţii de M&A în banking, după ce unele semnale au apărut din 2025.

---

► În anul 2025 cele mai mari zece bănci din România au fost Banca Transilvania (loc 1; 22% cotă de piaţă ), BCR (loc 2; 13,81%), CEC Bank (loc 3; 11,24%), UniCredit Bank (loc 4; 10,76%), BRD (loc 5; 9,97%), Raiffeisen (loc 6; 9,26%), ING Bank (loc 7; 8,40%), Exim Banca Românească (loc 8; 3,07%), Garanti BBVA (loc 9; 2,15%) şi Citi (loc 10; 1,98%)

► În anul 2015, cele mai mari zece bănci din România erau BCR (loc 1; 15,8% cotă de piaţă), BRD (loc 2; 13%), Banca Transilvania (loc 3; 12,6%), Raiffeisen (loc 4; 8,4%), UniCredit (loc 5; 8,1%), CEC Bank (loc 6; 7,3%), ING Bank (loc 7; 6,3%), Alpha Bank (loc 8; 4%), Bancpost (loc 9; 3%) şi Garanti (loc 10; 2,5%).

---