♦ Băncile mari îşi regândesc relaţia cu românii din străinătate, de la conturi 100% online până la credite ipotecare pentru cei cu venituri din afara ţării ♦ Marea Britanie şi Germania sunt principalele coridoare financiare dintre diaspora şi România ♦ Remiterile personale ale românilor din diaspora în România au depăşit 7 mld. euro în 2025.
Peste 7 miliarde de euro au intrat în România în anul 2025 din remiterile personale trimise de românii din străinătate. În medie, aceasta înseamnă peste 19 milioane de euro pe zi. Pentru bănci, aceste fluxuri nu mai reprezintă doar bani care ajung în ţară, ci punctul de plecare al unei relaţii cu milioane de potenţiali clienţi români care trăiesc şi muncesc în străinătate.
Primele mutări pe nişa bankingului pentru românii din diaspora au fost deja făcute. În august 2025, Banca Transilvania a lansat platforma „BT pentru Diaspora“, parte a strategiei de extindere internaţională a prezenţei digitale a băncii. Românii din străinătate îşi pot deschide contul 100% online prin BT Pay, pot folosi imediat un card digital, au acces la conturi în mai multe valute şi pot solicita livrarea cardului fizic în afara ţării. Aplicaţia a înregistrat un NPS (Net Promoter Score – n. red.) de 86 din 100, unul dintre cele mai ridicate scoruri din studiile BT privind satisfacţia clienţilor din 2025 şi 2026.
Raiffeisen Bank a publicat în aprilie 2026 un studiu dedicat românilor din diaspora, iar în luna iunie a lansat Pachetul Diaspora. Oferta include conturi în lei şi euro, transferuri şi încasări gratuite şi nelimitate, schimb valutar la cursul BNR de până la 1.500 de euro pe zi, în limita a 10.000 de euro pe lună, precum şi un card de debit digital disponibil imediat după înrolare. Primii 30.000 de clienţi care au deschis contul în iunie 2026 puteau obţine bonusuri totale de până la 500 de euro: 100 de euro la deschiderea contului şi până la 400 de euro prin recomandarea altor clienţi.
Studiul Raiffeisen conturează şi profilul acestui segment: aproximativ 6 din 10 români locuiesc în străinătate de peste opt ani, iar 63% revin în România o dată sau de două ori pe an, în principal pentru a-şi vizita familia. Cheltuielile din timpul unei vizite depăşesc, de regulă, 1.000 de euro, iar 53% folosesc predominant cardul pentru plăţile curente. Peste jumătate îşi planifică deplasarea cu una până la şase luni înainte, 40% păstrează banii într-un cont în valută înaintea vizitei, iar 15% îi transferă într-un cont deschis la o bancă din România.
Alţi jucători din piaţa bankingului pentru diaspora, într-o privire
CEC Bank
Cont deschis 100% online, în mai puţin de 10 minute, disponibil explicit şi românilor din diaspora; credite acordate pe baza veniturilor obţinute în străinătate.
UniCredit Bank
Poate accepta venituri salariale în EUR, GBP sau USD pentru programul Noua casă, cu documente justificative verificabile.
BCR
Cont George deschis 100% online; potrivit secţiunii de întrebări frecvente, BCR acceptă pensiile definitive obţinute în străinătate, precum şi venituri din salarii pentru românii care lucrează în afara ţării, în anumite condiţii.
BRD-SocGen
Cont deschis 100% online prin YOU BRD şi schimb valutar în aplicaţie.
ING Bank
Deschiderea online a contului necesită rezidenţă în România; persoanele aflate în străinătate sunt direcţionate către o unitate ING.
Exim Banca Românească
Pachetul Fără Frontiere include conturi în lei şi euro.
Garanti BBVA
Înrolare online disponibilă posesorilor unei cărţi electronice de identitate româneşti.
Citibank Europe (Dublin)
Activitate dedicată exclusiv segmentului B2B, concentrându-se pe companii mari locale şi internaţionale, instituţii financiare şi sectorul public.
Ce arată cifrele: Marea Britanie şi Germania generează aproape jumătate din remiterile personale
Datele BNR arată că Marea Britanie şi Germania sunt principalele coridoare financiare dintre diaspora şi România. În anul 2025, remiterile personale provenite din cele două state au însumat peste 3,3 mld. euro, reprezentând 47,4% din totalul încasat de România. Cu alte cuvinte, aproape unul din doi euro ajunşi în ţară prin remiteri personale a provenit din Marea Britanie sau Germania.
Dacă se adaugă Italia şi Spania, cele patru state au generat peste 4,5 mld. euro, echivalentul a 64,3% din totalul remiterilor personale încasate de România în 2025.
Această concentrare a fluxurilor explică şi alegerile comerciale ale băncilor. Banca Transilvania oferă livrarea gratuită a cardului în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie şi Republica Moldova, iar Pachetul Diaspora al Raiffeisen Bank este disponibil pentru românii din Austria, Belgia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova şi Spania. Ofertele se suprapun astfel în mare măsură peste pieţele din care provin cele mai importante fluxuri de bani către România.
După aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, milioane de români au plecat să lucreze în străinătate, generând unul dintre cele mai ample valuri de migraţie din UE.
„Remiterile vor continua să joace un rol important în economia românească atât timp cât există un număr mare de români în străinătate cu legături familiale acasă. Dar generaţiile tinere de români născuţi sau crescuţi în diaspora vor avea, inevitabil, legături tot mai slabe cu România. Din acest motiv, încasările ar putea intra treptat pe o pantă descendentă“, spunea Cristian Popa, CFA, membru în Consiliul de administraţie al BNR.
România nu mai e doar o ţară care primeşte bani din afară
Datele BNR arată că remiterile personale trimise din România către exterior cresc mult mai repede decât cele care intră în ţară. Aceste plăţi sunt alimentate în principal de veniturile persoanelor străine care lucrează în România şi transferă o parte din bani către ţările de origine.
În 2025, plăţile reprezentând remiteri personale au ajuns la circa 2 mld. euro, în creştere cu 20% faţă de nivelul de 1,7 mld. euro din 2024, potrivit băncii centrale. În acelaşi timp, încasările au crescut cu 4%, de la 6,76 mld. euro la peste 7 mld. euro.
Ca urmare, soldul net al României din remiteri personale s-a redus uşor, de la 5,06 mld. euro în 2024 la 4,99 mld. euro în 2025. Cu alte cuvinte, deşi în România au intrat mai mulţi bani din diaspora, plăţile către exterior au crescut într-un ritm mult mai rapid.
Marea Britanie a fost principala destinaţie a remiterilor personale plătite de România în 2025, cu 501,4 mil. euro, urmată de Germania, cu 182 mil. euro. Italia şi Nepal s-au aflat la egalitate, cu câte 121,9 mil. euro. Prezenţa Nepalului între primele destinaţii reflectă schimbarea treptată a structurii fluxurilor transfrontaliere, însă datele BNR nu indică statutul sau ocupaţia persoanelor care au iniţiat transferurile.
Dincolo de cele peste 7 miliarde de euro care intră anual în România, adevărata miză pentru bănci sunt oamenii care generează aceste fluxuri. Ei trăiesc şi muncesc în străinătate, dar continuă să economisească, să investească şi să ia decizii financiare importante în România. Banca care va reuşi să fie prezentă în ambele momente va câştiga nu doar transferurile de bani, ci şi o relaţie pe termen lung cu unul dintre cele mai promiţătoare segmente ale pieţei de retail banking.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE