Supliment ZF Banking. Analiză. Economia îşi mai revine după intrarea în recesiune, inflaţia persistentă dă înapoi, dar dobânzile rămân o vreme încă mari, ca şi profiturile băncilor, iar ajustarea fiscală continuă. Cum performează băncile, care sunt provocările şi cum vor susţine economia

♦ Activitatea economică se va redresa uşor, iar inflaţia ar urma să scadă substanţial din T3/2026, după ce a persistat aproape un an în jurul a 10% l Creditarea creşte, însă lent ♦ Băncile rezistă şi în vremuri dificile, având indicatorii pe verde în ceea ce priveşte solvabilitatea, lichiditatea, calitatea activelor, profitabilitatea ♦ În T1/2026 activele sistemului bancar au atins un nou maxim istoric, de 970 mld. lei, profitul stă neclintit, în timp ce solvabilitatea e tot lângă 24%, raportul credite/depozite e sub 70%, iar rata NPL rămâne sub 3% ♦ Profitul băncilor a fost de 3,4 mld. lei în T1/2026.

România trece printr-o pe­rioadă complicată din punct de vedere economic, dar şi social şi politic. Iar pe lângă volatilitatea internă (macro­eco­nomică şi politică), s-au înmulţit şi tensiunile geopolitice externe.

În zona bancară, creditarea sectorului privat continuă să meargă, dar cu frâna trasă, avansând cu doar 7-8% an/an, în timp ce inflaţia a persistat aproape un an în jurul a 10% după majorarea unor taxe, inclusiv a TVA. Iar economia a intrat în recesiune, PIB-ul scăzând în primul trimestru (T1) din 2026 cu 1,2% an/an, în tandem cu ajustarea fiscală.

În astfel de vremuri, mai grele, băncile rezistă totuşi, acomodându-se la noua realitate caracterizată de recesiune, creşteri de taxe, inflaţie persistentă, dobânzi ridicate şi deficite încă mari, câştigul sistemului bancar rămânând consistent şi în primul trimestru din acest an.

Indicatorii la nivelul sistemului bancar românesc din T1/2026 arată în continuare bine, intrarea economiei în recesiune nefiind vizibilă deocam­dată în bilanţurile băncilor.

Vedem că activele sistemului bancar au atins un nou maxim istoric în T1/2026, de aproape 970 mld. lei, profitul stă neclintit, ajungând la 3,4 mld. lei.

Solvabilitatea e tot lângă 24%, iar raportul credite/depozite trece de 67%, indicând faptul că băncile ar avea resurse pentru continuarea creditării economiei. Şi, deşi economia este în recesiune, calitatea împrumuturilor nu s-a înrăutăţit foarte mult, rata creditelor neperformante NPL fiind încă mică, sub 3%.

Practic, sistemul bancar româ­nesc se află în continuare într-o situa­ţie favorabilă din perspectiva princi­pa­lilor indicatori financiari şi pruden­ţiali, având în continuare indicatori de solvabilitate, profitabili­tate şi structură a bilanţului mai buni decât media europeană şi care sunt plasaţi, totodată, în cele mai bune intervale de prudenţă stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

În pofida turbulenţelor care s-au manifestat pe mai multe planuri, au apărut şi unele semnale încurajatoare din sfera macroeconomică. În perspectivă, BNR anticipează o redresare uşoară a activităţii economice pe ansamblul trimestrelor doi şi trei din acest an, redinamizarea investiţiilor (formarea brută de capital fix), dar şi aportul consumului privat ducând la ameliorarea evoluţiei economiei. Cât despre inflaţie, aceasta ar urma să scadă substanţial în trimestrul al treilea, conform previziunilor. Însă, rămân ridicate riscurile privind cursul valutar, după cum atenţionează banca centrală, pe fondul  creşterii aversiunii faţă de risc din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă din cauza deficitelor gemene (bugetar şi de cont curent) încă mari şi a incertitudinilor generate de situaţia politică internă.

Inflaţia este aşteptată să coboare din nou la o singură cifră în a doua parte a anului, nivelul prognozat de banca centrală fiind de 5,5% la final de 2026. Urmărind retrospectiv evoluţia inflaţiei în ultimii 10 ani vedem că, de la valori negative în urmă cu un deceniu a ajuns din nou la două cifre în 2022, apoi inflaţia anuală a coborât spre 5% în 2024 şi a urcat spre 10% în 2025, nivel care a persistat şi în prima parte a acestui an.

Din cauza inflaţiei persistente, dobânzile au rămas tot mari, BNR menţinând rata-cheie la 6,5% de mai bine de doi ani, şi am văzut o creştere a creditării în lei cu frâna trasă, şi o orientare a firmelor spre creditele în valută. Iar relaxarea monetară mult-aşteptată ar putea să înceapă mai târziu, probabil în anul 2027, după cum anticipează unii analişti. În ultimul deceniu, dobânda-cheie a coborât de la 1,75% în 2015, până la minimul istoric de 1,25% în 2021, pentru ca din august 2024 să staţioneze până acum la 6,5%.

Deşi acum merg mai greu, în ultimul deceniu economia şi creditarea au fost pe un trend preponderent ascendent, într-un mediu de dobânzi care au coborât la minime istorice până în 2020/2021, pentru ca apoi să revină pe creştere, iar din 2024 să scadă iar, şi în 2025 şi 2026 să staţioneze.

Dar viteza economiei a depăşit viteza creditării, PIB-ul crescând mai repede decât stocul creditului privat. Astfel, creşterea economiei a fost susţinută de resursele populaţiei şi companiilor, şi într-o mai mică măsură de creditare. De altfel, România a ajuns la coada clasamentului european al intermedierii financiare, având cele mai scăzute ponderii în PIB ale activelor şi creditelor.

După un deceniu, PIB-ul României a ajuns în prezent să fie mai mare de 2,7 ori faţă de 2015 (168%), trecând de pragul de 1.900 mld. lei, în timp ce creditarea a crescut cu circa 100%, soldul ajungând la mai puţin de 450 mld. lei în 2025.

Până acum, câştigurile mari obţinute de bănci au fost, în general, corelate şi cu ascensiunea creditării şi a economiei. Anul trecut, ascensiunea profitului băncilor la un nivel record de 15,4 mld. lei a venit pe fondul nivelurilor ridicate ale dobânzilor, în contextul continuării creditării, dar cu un ritm mult mai lent.

Iar economia a frânat în anul 2025, creşterea PIB fiind de doar 0,7%, şi în a doua jumătate a anului trecut a fost recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere a PIB. Şi declinul a continuat în T1/2026.

 

Liderii din banking, la ZF Bankers Summit (iunie 2026)

   

► FLORIAN NEAGU, director, Direcţia stabilitate financiară, BNR:

Privind imaginea sectorului bancar românesc, vedem că reuşim în continuare să avem toţi indicatorii la un nivel bun. Rata solvabilităţii, care, deşi este în scădere, rămâne peste medie, este şi rezultatul reglementării BNR ca băncile să nu distribuie mai mult de jumătate din profituri. Profitabilitatea bună a sectorului bancar din ultimii cinci ani înseamnă că cel puţin jumătate din profit rămâne în ţară. Astfel reuşim să construim aceşti indicatori şi să facem faţă provocărilor.  La nivel geopolitic şi în contextul strategiei europene o problemă importantă este că avem un sector bancar foarte mic. Iar ca structură, majoritatea ţărilor din UE funcţionează cu sectoare bancare în care rolul capitalului autohton e dominant.

 

► ÖMER TETIK, CEO, Banca Transilvania:

Primul lucru şi cel mai important este că stabilitatea sistemului bancar este foarte solidă din punctul de vedere al capitalizării sau al lichidităţii; suntem în cea mai bună formă, atât BT, cât şi sistemul bancar. Este „common sense“ din partea tuturor să continuăm creditarea şi dezvoltarea economiei decât să pierdem timp cu nişte percepţii greşite. Noi trebuie să credem că există potenţial, să fim optimişti, altfel nu putem să facem planuri de creştere.

 

► SERGIU MANEA, CEO, BCR:

România are nevoie de consolidare fiscală, această perioadă poate deveni şi un punct de cotitură pentru economie dacă e folosită pentru a accelera investiţiile, productivitatea şi dezvoltarea sectoarelor strategice. Consolidarea fiscală, paradoxal, s-ar putea să fie şocul necesar pentru a trece în noul model economic orientat spre viitor, spre creşterea semnificativă a productivităţii, a valorii pe care o producem, în acoperirea din producţia internă a unor falii în privinţa produselor esenţiale de care avem nevoie. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este cum ducem din nou potenţialul de creştere a PIB în zona de 3%-3,5%. Nu poate exista prosperitate individuală fără să existe prosperitate economică în sens larg. Avem instrumente şi avem suficient de multe rezerve să credităm.

 

► BOGDAN NEACŞU, preşedinte executiv al CEC Bank, preşedintele ARB:

Din perspectiva activităţii bancare, nu mă aştept ca activitatea de creditare să fie cu un ritm similar al anului trecut. Mă aştept să fie un ritm mai scăzut, dar va fi o creştere a creditării. Iar fenomenul de consolidare a sistemului bancar va continua. Nu pot să spun acum dacă va fi un fenomen foarte accelerat sau mai puţin accelerat. Dar el va continua.

 

► MIHAELA LUPU, CEO, UniCredit Bank România:

Priorităţile în zona bancară sunt zona de rezilienţă şi de stabilitate, capitalurile, lichiditatea şi gestionarea riscurilor de toate naturile. Există o nouă paradigmă a părţii de digitalizare şi a aşteptărilor clienţilor. Şi în al treilea rând este vorba despre oamenii - şi mă refer la competenţă, la a atrage, la a menţine. Nu putem înlocui nimic cu AI.

 

► MIHAELA BÎTU, CEO, ING Bank România:

Românii trebuie să îşi schimbe treptat comportamentul financiar şi să treacă de la modelul tradiţional bazat aproape exclusiv pe economisire în depozite către investiţii şi diversificarea surselor de venit. Prosperitatea familiilor în anii ce urmează, când generaţia cea mai numeroasă se apropie de pensie, depinde şi de capacitatea oamenilor de a-şi diversifica sursele de venit şi de a începe să investească cât mai devreme. Investiţiile sunt necesare pentru prosperitatea şi sănătatea financiară a românilor pe termen lung.

 

► CRISTIAN SPORIŞ, vicepreşedinte, Raiffeisen Bank:

Sistemul bancar este robust, rezilient, este bine capitalizat şi dispune de resurse pentru finanţarea economiei, însă provocarea nu mai este lipsa banilor. Sunt bani, ceea ce ne lipseşte sunt proiectele economice îndrăzneţe, care să absoarbă această lichiditate excedentară în investiţii.

 

► SAMIR KARIA, CEO, Citi România:

Cota de piaţă va deveni din ce în ce mai mult orientată către cota de client, nu către cota de piaţă în sensul tradiţional. Cota de client este despre relevanţa pe care o ai în piaţă. Rezilienţa sistemului bancar a fost ridicată în ultimii şapte ani, în special în România. Dar, conectivitatea, lichiditatea şi capacitatea de a rămâne relevant pentru clienţi sunt, în opinia mea, mai importante decât rezilienţa în sine.

 

► MUSTAFA TIFTIKÇIOGLU, CEO, Garanti BBVA România:

Atât pe segmentul retail, cât şi pe cel corporate, este o atitudine mai prudentă din partea clienţilor. Această prudenţă e influenţată parţial de evenimentele geopolitice – am trecut prin pandemie, războiul din Ucraina, iar acum vedem tensiunile din Orientul Mijlociu – şi parţial de volatilitatea internă, atât macroeconomică, cât şi politică. Toate acestea îi determină pe clienţi să fie mai conservatori. Acesta este factorul care afectează ritmul general de creştere al pieţei.

 

► RALUCA NICOLESCU, CEO, Banca de Investiţii şi Dezvoltare:

Transformarea economiei nu poate fi realizată doar prin credit. Este necesară integrarea întregului spectru al arhitecturii financiare, deoarece economia nu poate genera suficiente proiecte bancabile fără capital de risc. BID e operaţională de circa un an şi are deja produse în piaţă pe care colegii din sectorul bancar le utilizează. E vorba, în principal, de garanţiile pentru creditele acordate IMM-urilor, în care ne punem cu toţii speranţa că vor contribui la susţinerea procesului de capitalizare a economiei. BID a fost creată pentru a corecta anumite eşecuri de piaţă şi pentru a reduce deficitul de finanţare existent, contribuind astfel la transformarea economiei şi la extinderea bazei de companii bancabile.