♦ În luna iulie, pentru un exemplu de credit ipotecar de 200.000 lei pe o perioadă de 30 de ani dobânzile anuale efective, care arată costul real al creditului, variază între 7,56% şi 8,57%, de la 11 bănci de pe piaţa locală, conform unei simulări realizate de ZF pe platforma comparatoare Conso.ro ♦ Clientul băncilor are în continuare nevoie de consiliere atunci când ia o decizie pe termen lung, cum ar fi cea legată de un credit ipotecar ♦ Este firesc ca oamenii să analizeze mai atent atunci când se angajează într-o investiţie pe termen lung, însă asta nu înseamnă că au renunţat la acest obiectiv ♦ Iar o parte dintre clienţi nu mai sunt foarte „îndrăgostiţi“ de un anumit brand bancar, după cum susţin cei implicaţi în finanţările ipotecare.
Piaţa creditării continuă să evolueze într-un ritm diferit pe principalele segmente de finanţare. În timp ce împrumuturile de consum au sprintat în prima parte a anului, creditele ipotecare se menţin la un nivel similar celui din 2025, semn că românii nu au renunţat la planurile de a cumpăra o locuinţă, ci analizează mai atent deciziile care implică un angajament financiar pe termen lung.
Potrivit Adinei Călin, director de produse în cadrul CEC Bank, în prima parte a anului s-a observat la nivelul băncii un avans de circa 10% pe segmentul creditelor de consum, în timp ce piaţa creditelor ipotecare a rămas stabilă. „Într-adevăr, şi la noi se vede pe zona de credite de nevoi personale un avans faţă de zona de credit ipotecar, dar dacă produsele sunt bine calibrate şi accesibile, există interes din partea clienţilor“, a declarat Adina Călin la ZF Bankers Summit 2026, care s-a desfăşurat la începutul lunii iunie.
Cererea pentru finanţarea achiziţiei de locuinţe nu a dispărut, chiar dacă deciziile sunt luate cu mai multă precauţie decât în anii anteriori, a adăugat ea. „Se acordă în continuare credite ipotecare, există cerere. Din ceea ce am analizat, vedem o creştere de circa 10% a creditelor de consum faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În zona creditelor ipotecare este mai multă prudenţă, dar suntem cam la acelaşi nivel cu anul trecut, ceea ce ne arată că există în continuare dorinţa de a cumpăra o locuinţă. Este firesc ca oamenii să analizeze mai atent atunci când se angajează într-o investiţie pe termen lung, însă asta nu înseamnă că au renunţat la acest obiectiv, mai ales dacă găsesc proprietăţi la preţuri bune“, a explicat reprezentanta CEC Bank.
Diferenţa dintre cele două tipuri de finanţare se vede şi în modul în care clienţii interacţionează cu banca. Dacă pentru creditele de consum digitalizarea a simplificat considerabil procesul de acordare, în cazul creditelor ipotecare componenta de consiliere rămâne esenţială. „Când vorbim despre credite ipotecare, lucrurile sunt cu totul diferite, pentru că un client are în continuare nevoie de consiliere atunci când ia o decizie pe termen lung şi caută interacţiunea umană“, a explicat Adina Călin.
Această tendinţă este confirmată şi de Claudiu Trandafir, fondatorul platformei OferteBancare.ro, care observă că românii sunt din ce în ce mai puţin ataşaţi de un anumit brand bancar şi sunt dispuşi să compare ofertele înainte de a lua o decizie. „Am remarcat că o parte dintre clienţi nu mai sunt foarte îndrăgostiţi de un anumit brand bancar.
Un integrator îi poate apropia de anumite bănci.
Dacă vorbim despre creditele ipotecare, alegerea depinde foarte mult de profilul clientului şi de caracteristicile locuinţei pe care doreşte să o cumpere“.
Claudiu Trandafir a atras atenţia că procesul de achiziţie a unei locuinţe în România este încă departe de a fi complet standardizat, ceea ce face ca fiecare dosar de credit să necesite o analiză individuală şi o ofertă adaptată situaţiei fiecărui client.
În aceste condiţii, evoluţia pieţei finanţărilor ipotecare arată că apetitul pentru creditare rămâne solid, însă comportamentul consumatorilor s-a schimbat. Românii continuă să investească în locuinţe, dar cântăresc mai atent costurile şi condiţiile de finanţare, în timp ce pentru nevoile de consum preferă produse rapide, accesibile şi adaptate contextului economic actual. În paralel, competiţia dintre bănci se mută tot mai mult din zona notorietăţii brandului către cea a ofertelor personalizate şi a experienţei oferite clienţilor, în special pe segmentul creditelor ipotecare, unde consilierea rămâne un element decisiv în procesul de achiziţie.
Analizând cât mai sunt dobânzile la creditele ipotecare şi cât ajung clienţii să plătească în fiecare lună, precum şi la scadenţa împrumuturilor, vedem că în luna iulie, pentru un exemplu de credit ipotecar de 200.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, dobânzile anuale efective, care arată costul real al creditului, variază între 7,56% şi 8,57%, de la 11 bănci de pe piaţa locală, conform unei simulări realizate de ZF pe platforma comparatoare Conso.ro. Datele includ atât ipotecarele cu dobânzi fixe, pe diferite perioade, cât şi finanţările cu dobânzi variabile.
Deşi în exemplele prezentate pe baza simulării de pe conso.ro ratele lunare sunt mai mici în unele cazuri, în timp ce DAE este mai mare, acest lucru variază în funcţie de criteriile, costurile şi perioadele fixe cu dobânzi promoţionale pe care băncile le oferă.
Astfel, pentru acest exemplu, BCR are o dobândă anuală efectivă (DAE) de 7,56%, însemnând o rată lunară de 1.304 lei, suma plătită băncii la final depăşind 503.000 lei.
În cazul Raiffeisen Bank, pentru exemplul simulării realizate de ZF pe platforma comparatoare, DAE este 7,65%, în timp ce rata lunară se duce la 1.326 lei, în schimb suma totală de plată la finalul contractului de credit este puţin mai mică decât cea în cazul BCR, respectiv 503.275 lei, în loc de 503.354 lei la BCR.
În ceea ce priveşte oferta Intesa Sanpaolo Bank, dobânda anuală efectivă este de 7,70%, iar rata lunară este de 1.112 lei, în schimb suma totală de plată la bancă la finalizarea creditului se duce la peste 508.000 lei. Pentru exemplul BRD, DAE este de 7,77%, în timp ce rata lunară se duce la 1.220 lei, în timp ce suma finală de plată la finalul contractului de credit ajunge la peste 509.000 lei.
În cazul Exim Banca Românească, oferta pentru un credit ipotecar în valoare de 200.000 de lei pe o perioadă de 30 de ani vine cu o dobândă anuală efectivă asemănătoare cu cea de la BRD, respectiv 7,77%, însă rata lunară este mai mică, 1.098 lei, în timp ce suma finală plătită de client ajunge la 519.633 lei.
CEC Bank are o ofertă la acelaşi exemplu de credit, cu o dobândă anuală efectivă de 7,80%, însemnând o rată lunară de 1.140 lei, în timp ce suma totală plătită la final se ridică la 510.465 lei. În cazul UniCredit Bank, DAE este 7,86%, rata lunară ajunge la 1.229 lei, iar suma finală plătită este de 515.477 lei.
Pentru acelaşi exemplu, Garanti BBVA oferă o DAE de 8,32%, rata lunară fiind de 1.402 lei, iar suma pe care clientul o plăteşte băncii este de 543.409 lei, în timp ce ING Bank oferă o DAE de 8,34%, o rată lunară de 1.289 lei, iar suma finală plătită se ridică la 541.613 lei.
Pentru Vista Bank, DAE este 8,51%, în timp ce rata lunară ajunge la 1.558 lei, iar suma finală la încheierea contractului de credit se ridică la 537.351 lei, iar Banca Transilvania are un DAE de 8.57%, cu o rată lunară de 1.467 lei, în timp ce suma finală plătită de client pentru acelaşi exemplu de credit este de 550.438 lei.
Piaţa creditelor ipotecare din România intră într-o perioadă de stabilizare, după anii marcaţi de schimbări importante ale dobânzilor şi de o atitudine mai prudentă din partea cumpărătorilor. Clienţii nu mai iau decizia de achiziţie la fel de rapid ca în trecut, analizează mai atent costurile şi caută să îşi optimizeze finanţarea, însă interesul pentru cumpărarea unei locuinţe nu a dispărut.
„Cel mai corect cuvânt pentru perioada actuală este stabilitate. Nu mai vedem creşteri bruşte, dar nici scăderi spectaculoase. Există un echilibru în piaţă“, a spus Cătălin Marin, managing partner al SVN România Credit&Financial Solutions în cadrul unei emisiuni ZF.
Potrivit acestuia, profilul clientului care accesează un credit ipotecar este unul mai degrabă stabil financiar, majoritatea având venituri stabile, peste medie, iar peste 60% dintre clienţi având vârste cuprinse între 30 şi 45 de ani. În acelaşi timp, comportamentul cumpărătorilor s-a schimbat, iar perioada în care decizia de achiziţie era luată rapid pare să fi rămas în urmă.
„Nu mai există acea achiziţie grăbită. Decizia este mult mai atent analizată, iar clienţii sunt din ce în ce mai bine informaţi“, explică reprezentantul SVN România Credit&Financial Solutions.
Prudenţa se reflectă şi în modul în care românii îşi gestionează creditele. Din totalul finanţărilor intermediate, 48% au reprezentat credite noi, în timp ce 52% au fost refinanţări, renegocieri sau retenţii. Structura arată că, într-un context în care costul finanţării rămâne un criteriu important, clienţii sunt tot mai preocupaţi de optimizarea împrumuturilor pe care le au deja. „Este un semnal clar că oamenii au început să fie mai atenţi la costurile lor şi să îşi optimizeze creditele existente“, spune Cătălin Marin.
În acelaşi timp, costul finanţării a început să se ajusteze uşor. Dacă în anul 2025 dobânda medie era de aproximativ 5,7%, în prezent aceasta a coborât la circa 5,5%, în timp ce cele mai bune oferte cu dobândă fixă pe trei sau cinci ani au ajuns chiar sub pragul de 5%, unele pornind de la 4,59%.
În acest context, aşteptările pentru perioada următoare indică mai degrabă ajustări moderate decât o scădere semnificativă a costurilor de finanţare. „Ne aşteptăm la mici scăderi, dar în niciun caz la reduceri majore care să justifice amânarea unei decizii de achiziţie. Piaţa este stabilă, iar acest lucru este, de fapt, o veste bună“, afirmă Cătălin Marin.
Un alt element care schimbă modul în care românii accesează finanţarea este creşterea rolului brokerilor de credite. În 2025, peste 50% dintre creditele noi au fost intermediate prin brokeri, ceea ce apropie România de pieţe mai dezvoltate din Europa Centrală, unde ponderea ajunge la 75%-80%. Pentru clienţi, avantajul este legat nu doar de identificarea unei oferte potrivite, ci şi de sprijinul oferit pe parcursul întregului proces de creditare.
Dincolo de dinamica dobânzilor şi de comportamentul clienţilor, piaţa ipotecară rămâne însă puternic concentrată în marile centre urbane. Bucureştiul şi Ilfovul generează împreună peste 30%, respectiv 31%, din totalul creditelor ipotecare noi. Dacă sunt adăugate judeţele Cluj, Timiş, Iaşi şi Constanţa, rezultă că peste jumătate din fluxul creditelor ipotecare noi din România este concentrat în doar şase judeţe dezvoltate.
Tendinţa începe însă să se schimbe, pe măsură ce atenţia se îndreaptă şi către oraşele cu peste 100.000 de locuitori. Astfel, piaţa ipotecară pare să intre într-o etapă în care stabilitatea şi informarea devin mai importante decât viteza de decizie. Românii continuă să cumpere locuinţe, însă îşi analizează mai atent opţiunile, compară costurile şi sunt mai atenţi la condiţiile de finanţare. În acelaşi timp, refinanţările şi renegocierile câştigă teren, iar brokerii devin un canal tot mai important prin care clienţii îşi caută şi îşi optimizează creditele.
Costul finanţării a început să se ajusteze uşor. Dacă în anul 2025 dobânda medie era de aproximativ 5,7%, în prezent aceasta a coborât la circa 5,5%, în timp ce cele mai bune oferte cu dobândă fixă pe trei sau cinci ani au ajuns chiar sub pragul de 5%, unele pornind de la 4,59%.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE