♦ Majoritatea băncilor au operat majorări ale capitalului în ultimul deceniu ♦ Dintre băncile mari, Banca Transilvania şi-a majorat fondurile proprii de peste patru ori faţă de nivelul din 2015, capitalul BCR este mai mult decât dublu, ca şi capitalul BRD, UniCredit Bank şi-a majorat de patru ori fondurile proprii, Raiffeisen a ajuns la un capital dublu faţă de 2015, iar CEC Bank şi-a majorat fondurile proprii de aproape cinci ori în ultimii zece ani ♦ Capitalul întregului sistem bancar a urcat la 88,5 mld. lei în anul 2025 după un salt de 12% faţă de 2024, nivelul fiind mai mult decât dublu faţă de 2015 ♦ Majorări consistente ale fondurilor proprii în anul 2025 faţă de 2024 în cazul băncilor mari din top 10 se observă la Exim Banca Românească (+43%), UniCredit (+32%), Banca Transilvania (+24%), BCR (+23%) şi CEC Bank (+20%) ♦ Primele trei bănci din vârful clasamentului după capitalizare – Banca Transilvania, BCR şi UniCredit Bank - deţin o pondere cumulată de peste 50% din totalul capitalului propriu al băncilor din România de la final de 2025, având împreună fonduri proprii de 48,2 mld. lei.
Băncile din România deţineau la finalul anului trecut capitaluri proprii cumulate de 88,5 mld. lei, în creştere cu 9,4 mld. lei, respectiv cu aproape 12% peste nivelul din anul 2024, potrivit datelor BNR.
Majoritatea instituţiilor de credit incluse în top, respectiv 15 bănci, şi-au majorat fondurile proprii în anul 2025 faţă de 2024, în timp ce patru bănci au rămas anul trecut cu capitaluri comparabile cu cele din 2024 şi nicio bancă nu şi-a redus capitalul. Băncile care au statut de sucursală nu raportează fondurile proprii la BNR.
Majorări consistente ale fondurilor proprii în anul 2025 faţă de 2024 în cazul băncilor mari din top 10 se observă la Exim Banca Românească (+43%), UniCredit (+32%), Banca Transilvania (+24%), BCR (+23%) şi CEC Bank (+20%).
Urmărind şi evoluţia celorlalte bănci care activează pe piaţa românească, vedem că o creştere substanţială a capitalurilor a mai avut anul trecut şi Intesa Sanpaolo Bank (+90%).
Anul trecut s-au terminat procesele de integrare/fuziune în cazul a trei tranzacţii de fuziuni şi achiziţii în banking, respectiv preluarea OTP Bank de către Banca Transilvania, fuziunea UniCredit cu Alpha Bank România şi preluarea First Bank de către Intesa Sanpaolo Bank.
Lider în topul băncilor în funcţie de valoarea fondurilor proprii deţinute la final de 2025, cu 20,4 mld. lei (23,1% din total), a fost Banca Transilvania, cea mai mare bancă după active. Fondurile proprii ale băncii sunt mai mari cu 4 mld. lei, respectiv cu peste 24% faţă de nivelul din 2024. Iar comparativ cu nivelul din 2015, Banca Transilvania şi-a majorat fondurile proprii de peste patru ori.
Poziţia 2 în topul băncilor după fondurile proprii îi revine BCR, a doua cea mai mare instituţie de credit după active.
Banca românească cu capital austriac şi-a majorat anul trecut fondurile proprii cu 3,1 mld. lei (+23%) faţă de 2024, până la 16,6 mld. lei. Faţă de nivelul din urmă cu un deceniu, BCR şi-a majorat fondurile proprii de 2,4 ori.
Podiumul clasamentului fondurilor proprii este completat de UniCredit Bank, a patra bancă mare după active, care a ajuns la un nivel de 11,2 mld. lei, în creştere cu 2,7 mld. lei (+32%) faţă de nivelul de la final de 2024. Comparativ cu anul 2015, banca românească cu capital italian şi-a majorat capitalul de patru ori.
Primele trei bănci din vârful clasamentului după capitalizare – Banca Transilvania, BCR şi UniCredit Bank - deţin o pondere cumulată de peste 50% din totalul capitalului propriu al băncilor din România de la final de 2025, având împreumă fonduri proprii de 48,2 mld. lei.
O bancă mare din clasament ar fi ING Bank, dar fiind sucursală, aceasta nu raportează valoarea capitalului propriu către BNR.
Poziţia a patra în topul capitalurilor proprii este ocupată în anul 2025 de BRD-SocGen (plasată pe locul 5 în topul după active), cu o valoare a fondurilor proprii de 11 mld. lei, cu 0,8 mld. lei (Ă8%) în creştere faţă de 2024. Raportat la nivelul din urmă cu un deceniu, de la final de 2015, BRD şi-a dublat capitalul.
Raiffeisen Bank, care a coborât anul trecut pe locul 6 în topul băncilor după active, ocupă poziţia 5 în topul capitalizării, cu fonduri proprii de 8,6 mld. lei în 2025, în creştere cu 0,6 mld. lei, respectiv cu 7,5% peste nivelul din 2024. Faţă de anul 2015, banca românescă cu capital austriac are un capital mai multe decât dublu.
Valoarea capitalurilor proprii cumulate în cazul primelor cinci bănci din clasament este de aproape 68 mld. lei, reprezentând aproape 77% din totalul capitalului propriu al băncilor din România în anul 2025.
CEC Bank, instituţie de credit deţinută de statul român, plasată pe locul 3 în topul după active, ocupă locul 6 în topul capitalizării. Banca a înregistrat anul trecut o majorare a fondurilor proprii cu 20%, până la un nivel de 8,4 mld. lei. În ultimul deceniu, CEC Bank şi-a majorat capitalul de aproape 5 ori.
Exim Banca Românească, bancă deţinută de statul român prin Ministerul Finanţelor, care ocupă locul 7 în topul capitalizării, avea anul trecut fonduri proprii de 3 mld. lei, cu 43% peste nivelul din 2024, de 2,1 mld. lei. În ultimul deceniu, banca românească de stat şi-a majorat capitalul de 3 ori, de la doar 1 mld. lei în anul 2015.
În cazul Garanti BBVA, plasată pe locul 8 în topul capitalizării, fondurile proprii au ajuns la sfârşitul anului 2025 până la 2,5 mld. lei, nivel mai mare decât cel din 2024, de 2,1 mld. lei. În ultimul deceniu, capitalul Garanti BBVA a crescut de 3,6 ori. În acest an, Raiffeisen a anunţat că a bătut palma pentru achiziţia Garanti BBVA România, după 25 de ani de când austriecii au cumpărat Banca Agricolă.
Urmează în topul capitalizării, pe locul 9, Intesa Sanpaolo (locul 11 în clasamentul după active), cu fonduri proprii de 1,9 mld. lei la final de 2025, mai mari cu 90% faţă de 2024. Banca şi-a majorat capitalul de 4,8 ori faţă de nivelul din 2015.
În cazul Libra Internet Bank, plasată pe locul 10 în topul capitalizării, nivelul fondurilor proprii a urcat în 2025 la circa 1,9 mld. lei, în creştere cu 18,8% faţă de 2024. În ultimul deceniu, capitalul acestei bănci a crescut de 9,5 ori.
Primele zece bănci din clasamentul capitalizării au o valoarea cumulată a capitalurilor proprii de 85,5 mld. lei, însemnând o pondere de circa 97% din totalul capitalului propriu al băncilor de pe piaţa locală în 2025.
Pe lângă băncile care au înregistrat creşteri ale capitalurilor în 2025, au fost şi bănci care şi-au menţinut relativ constant nivelul fondurilor proprii, respectiv Techventures Bank (fosta Banca Feroviara), Credex Bank (fosta Porsche Bank) şi Banca Română de Credite şi Investiţii.
Cum a evoluat solvabilitatea sistemului bancar în ultimul deceniu
BNR susţine că rezultatele celui mai recent exerciţiu de testare la stres a solvabilităţii confirmă capacitatea sectorului bancar de a absorbi eventuale şocuri macroeconomice, fără afectarea stabilităţii financiare.
Solvabilitatea sistemului bancar s-a menţinut în ultimul deceniu preponderent peste 20%, depăşind cerinţele prudenţiale aplicabile, precum şi media europeană, ajungând la finalul anului 2025 la 24,4%, conform datelor BNR.
La finalul primului trimestru (T1) din 2026, rata de solvabilitate - unul dintre cei mai importanţi indicatori urmăriţi de BNR, care arată cât de bine capitalizată este o instituţie de credit şi sistemul bancar în general - a ajuns la 23,7%, în uşoară scădere faţă de nivelul din T1/2025, de 24,2%. Deşi aflat în uşoară scădere, nivelul solvabilităţii este în continuare mult peste minimul impus de 10%, ceea ce arată că băncile au teoretic suficient spaţiu pentru continuarea creditării economiei. BNR susţine că rezultatele celui mai recent exerciţiu de testare la stres a solvabilităţii confirmă capacitatea sectorului bancar de a absorbi eventuale şocuri macroeconomice, fără afectarea stabilităţii financiare. „Poziţia de capital a sectorului bancar s-a menţinut robustă, indicatorii de solvabilitate fiind situaţi în continuare peste cerinţele minime reglementate. În luna martie 2026, rata fondurilor proprii totale se situa la 23,7 la sută, în timp ce rata fondurilor proprii de nivel 1 (Tier 1) şi rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază (CET 1) s-au plasat la 21,5%, respectiv 19,8%. Excedentul de capital faţă de cerinţa globală (OCR) s-a menţinut semnificativ, acesta fiind de 5,5 puncte procentuale în martie 2026”, arată BNR în cea mai recentă ediţie a raportului asupra stabilităţii financiare. Dinamica favorabilă a solvabilităţii reflectă atât acumularea susţinută de capital (sprijinită inclusiv de politici conservatoare de distribuire a dividendelor), cât şi nivelul adecvat al profitabilităţii consemnat în ultimii ani, în contextul creşterii ponderii veniturilor nete din dobânzi în totalul veniturilor operaţionale şi al menţinerii unor costuri relativ reduse asociate riscului de credit, potrivit BNR. Totodată, modificarea structurii de finanţare şi reducerea graduală a ratei generale de risc au contribuit la consolidarea capacităţii sectorului de a absorbi şocuri adverse. Structura capitalului indică o calitate ridicată a fondurilor proprii, în opinia băncii centrale. Volumul total al acestora a continuat să crească, ajungând la 84,9 mld. lei în luna martie 2026.
În structură, fondurile proprii de nivel 1 deţin o pondere predominantă (90,6%), fiind alcătuite predominant din fonduri proprii de nivel 1 de bază (92,5%, martie 2026). Aportul fondurilor proprii de nivel 2 la fondurile proprii totale s-a majorat însă în ultimii ani, de la 4,4% la finalul anului 2018 la 9,4% în martie 2026.
Solvabilitatea adecvată, susţine BNR, a fost favorizată şi de scăderea graduală a ponderii expunerilor purtătoare de risc de credit mai ridicat (precum creditele acordate corporaţiilor şi IMM-urilor), acestea fiind substituite de credite de tip retail şi titluri de stat. Rata generală de risc a cunoscut o tendinţă descendentă, până la 28,8% în martie 2026, contribuind implicit la consolidarea poziţiei de solvabilitate.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE