• Leu / EUR4.9297
  • Leu / GBP5.7419
  • Leu / USD4.6851
Supliment ZF Birouri 2021

Cum revin corporatiştii la birou: Ce strategii sunt implementate pentru a facilita accesul la un nou tip de mediu de lucru

15 sep 2021 Autor: Bogdan Alecu

Hibrid, de acasă sau de la birou, corporatiştii se pregătesc de o nouă etapă de lucru. Birourile au devenit mai nou spaţiile de socializare şi chiar de „team-building“ pentru echipe, iar companiile au realizat investiţii în reorganizarea spaţiilor.

Media gradului de ocupare reală în cele mai reprezentative proiecte de birouri din Bucureşti este de circa 15-30%, potrivit datelor din piaţă şi chiar spre 60% conform altor date. Valori mai mici în zona Pipera, unde unele clădiri au cel mult 10% din oameni efectiv la birou, la circa 50% în zona centru-vest precum Orhideea sau Floreasca-Barbu Văcărescu şi Piaţa Presei.

Companiile antreprenoriale, cele cu management din zona Centrală sau Est-Europeană au înregistrat, potrivit aceloraşi surse, un grad mai mare de revenire la birou, în timp ce companiile din Statele Unite, Marea Britanie sau Franţa mizează în continuare pe munca de acasă. Astfel, vaccinarea nu şi-a făcut simţită „prezenţa“ în clădirile de birouri aşa cum s-a întâmplat în cazul vacanţelor sau restaurantelor şi teraselor. În plus, marile corporaţii din Statele Unite au dat „mână liberă“ managerilor locali să decidă fiecare pentru echipa lui ceea ce crede că este mai bine.

Potrivit unui studiu realizat de CBRE, multe companii au adoptat un mediu de lucru virtual, chiar şi peste noapte, pentru a asigura un mediu de lucru sănătos pentru angajaţi în timpul pandemiei. Conform studiului Workforce Sentiment Survey, pe un eşantion de 10.000 de angajaţi din 18 ţări, 85% din respondenţi au spus că ar dori să lucreze într-un mod virtual cel puţin două-trei zile pe săptămână.

„Pandemia a accelerat adoptarea flexibilităţii locului de muncă, demonstrând că mulţi oameni pot fi productivi în afara biroului. Munca acum include mai multe taskuri digitale precum compunerea unor e-mailuri sau crearea unor tabele. Cu angajatori care văd biroul drept un loc pentru colaborare şi conectare, rolul spaţiului de lucru este acum definit de abilitatea de a aduce oameni şi echipe împreună. Acesată trecere implică mai multe schimbări în designul birourilor. În acest „următor normal“ organizaţiile vor trebui să creeze birouri diferenţiate unde angajaţii să îşi dorească să lucreze. Acest lucru va duce la o abordare orientată către consumator din partea spaţiilor de lucru, unde angajatorii proiectează birourile în jurul nevoilor angajaţilor“, explică Tudor Ionescu, head of advisory & transaction office în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE.

De partea cealaltă, consultanţii de la Cushman&Wakefield Echinox spun că 60% din angajaţi s-au întors parţial sau total la birou, dar tendinţa spre un model de lucru hibrid pare ireversibilă.

Activitatea companiilor care în mod tradiţional îşi desfăşurau activitatea preponderent în clădiri de birouri migrează spre un model de lucru hibrid, în ciuda faptului că ponderea angajaţilor care au revenit la sedii a fost într-o creştere constantă de la debutul pandemiei, reiese dintr-un studiu al firmei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox, care a analizat modul de lucru al angajaţilor din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov.

Studiul realizat pe parcursul lunii august 2021, la 18 luni de la debutul pandemiei Covid-19, care a determinat companiile să îşi trimită angajaţii acasă pentru a reduce riscurile de infectare, relevă faptul că 32% dintre angajaţi şi-au reluat integral activitatea în sediile de birouri ale angajatorilor, în timp ce 28% au un model de lucru mixt, alternând prezenţa la birou cu lucrul de acasă. Astfel, ponderea celor care lucrează exclusiv de acasă a scăzut de la circa 80% la debutul pandemiei la 40% în prezent.

În perspectivă, ţinând cont de opţiunile angajaţilor, 74% dintre aceştia şi-ar dori un model de lucru hibrid, care poate însemna între una şi patru zile pe săptămâna în birou sau o alternanţă săptămânală egală de tipul o săptămâna acasă, respectiv o săptămâna la birou. În medie, angajaţii şi-ar dori ca jumătate din timpul de lucru să fie alocat muncii de acasă şi jumătate la birou.

„După un an şi jumătate de pandemie, ponderea angajaţilor care se declară dispuşi să renunţe la birou pentru a lucra exclusiv de acasă este de doar 10%. Principalele motive pentru care angajaţii doresc să meargă la birou sunt legate de comunicarea mai eficientă cu colegii, sentimentul de apartenenţă la grup şi trasarea unei limite clare între timpul de lucru şi cel personal. Surprinzător, analizând pe oraşe, observăm că angajaţii din Bucureşti sunt cel mai puţin dispuşi să renunţe complet la birou (doar 4% dintre respondenţi îşi doresc să lucreze exclusiv de acasă), comparativ cu 16% în Braşov sau 14% în Cluj-Napoca“, afirmă Vlad Săftoiu, research consultant în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

Studiul realizat pe un eşantion de 462 de persoane care înainte de debutul crizei îşi desfăşurau activitatea preponderent în clădiri de birouri a fost realizat cu sprijinul firmei MKOR Research, care a gestionat procesul de colectare a datelor. Pentru a fi reprezentativ la nivel naţional, studiul acoperă angajaţi din Bucureşti (32% dintre respondenţi) şi principalele oraşe regionale care deţin stoc de birouri moderne, şi anume Cluj-Napoca (17%), Iaşi (19%), Braşov (17%) şi Timişoara (16%). Aproape două treimi dintre respondenţi lucrează în companii multinaţionale, domeniile de activitate variind de la IT&C (23%) şi finanţe (13%), la servicii profesionale (10%) şi media/marketing (5%).

Principalele avantaje ale lucrului de acasă sunt legate de economisirea timpului petrecut în trafic (82%) şi reducerea de costuri (52%), în timp ce biroul ideal ar trebui să fie mai aproape de casă (pentru 66% dintre respondenţi), cu mai multe locuri de parcare (35%) şi mai aerisit atât din punctul de vedere al densităţii, cât şi al aportului de aer proaspăt din spaţiu.

 Totodată, varietatea de restaurante şi servicii din zona, precum şi accesul la zone verzi sunt alte aspecte care influenţează apetenţa angajaţilor de a reveni la birou.

„Pe măsură ce se conturează tot mai clar modul în care angajaţii se simt confortabil pentru a reveni la birou, vedem o atenţie sporită atât din partea proprietarilor, cât şi a chiriaşilor, de a investi în spaţiile proprii, precum şi în instalaţii şi spaţiile comune. Practic, această fereastră în care birourile rămân la un nivel redus de ocupare fizică, de 40 - 50%, este folosită intens pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru deoarece s-a demonstrat că biroul va continuă să rămână un punct esenţial în mediul corporate local şi global“, punctează Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

 

Care sunt provocările unui mediu de lucru hibrid

► Modul hibrid este dificil de implementat. Cei care iau decizii se confruntă cu dileme legate de cum se pot asigura că un număr optim de angajaţi sunt în birou? Care va fi rata reală de ocupare în birou? Ce vor avea nevoie în birou? Planurile actuale cel mai probabil vor fi revizuite de companii în timp.

► Modul hibrid de lucru este plin de provocări pentru a asigura echitate faţă de toţi angajaţii. Compania trebuie să se asigure că angajaţii care lucrează de la distanţă sunt la fel de vizibili, integraţi şi beneficiază de aceleaşi oportunităţi precum cei de la birou.

► Un mod hibrid poate duce către o forţă de muncă deconectată. Cultura unei companii a fost văzută până acum drept o strategie de a angaja noi oameni. Dar cu o forţă de muncă dispersată construirea unei culturi care să atragă noi angajaţi vine cu noi provocări.

 

 

 

Mădălina Cojocaru,

partner, Office Agency, în cadrul Cushman & Wakefield Echinox

Pe măsură ce se conturează tot mai clar modul în care angajaţii se simt confortabil pentru a reveni la birou, vedem o atenţie sporită atât din partea proprietarilor, cât şi a chiriaşilor de a investi în spaţiile proprii, precum şi în instalaţii şi spaţiile comune. Practic, această fereastră în care birourile rămân la un nivel redus de ocupare fizică, de 40 - 50%, este folosită intens pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru deoarece s-a demonstrat că biroul va continua să rămână un punct esenţial în mediul corporate local şi global.

 

Tudor Ionescu,

head of advisory & transaction office în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE

Pandemia a accelerat adoptarea flexibilităţii locului de muncă, demonstrând că mulţi oameni pot fi productivi în afara biroului. Munca acum include mai multe taskuri digitale precum compunerea unor e-mailuri sau crearea unor tabele. Cu angajatori care văd biroul drept un loc pentru colaborare şi conectare, rolul spaţiului de lucru este acum definit de abilitatea de a aduce oameni şi echipe împreună.