Analiză. Cum se schimbă biroul: Aşteptările angajaţilor sunt diferite şi mai complexe faţă de acum 3-4 ani după ce mulţi au lucrat în regim de work from home pe timpul pandemiei

♦ Faptul că angajaţii nu mai merg la birou doar pentru a lucra este o schimbare importantă apărută încă de la finalul anului trecut, când multe companii şi-au chemat angajaţii înapoi în sediu. Anul acesta tendinţa este cu atât mai pronunţată cu cât companiile nu se luptă doar pentru a avea angajaţii din nou în birou, ci şi pentru a îi păstra în cadrul echipei.

Noutăţile anului 2022 continuă şi completează tendinţele apărute încă din 2021, cu accent pe poziţionarea omului în centrul noii strategii de reconfigurare sau amenajare a unui spaţiu de birouri. Aşteptările angajaţilor sunt diferite şi mai complexe faţă de acum 3-4 ani şi mulţi dintre ei, mai ales cei care au lucrat în regim de work from home în primii 1-2 ani ai pandemiei, compară inevitabil rutina pe care au avut-o în acea perioadă cu rutina de acum, explică Corina Obretin, Head of Sales Project1, companie de pe piaţa de amenajări de birouri.

Devin astfel importante şi relevante aspecte ce până astăzi nu erau legate de productivitatea sau bunăstarea angajatului la locul de muncă: ce implică naveta acestuia, cafeaua pe care o bea, pauzele de relaxare, opţiunile pentru masa de prânz, echilibrul între viaţa personală şi cea profesională. Iar spaţiile de birouri, precum şi clădirile în care acestea se află trebuie să rămână relevante în contextul acestor noi nevoi şi aşteptări.

„Din punctul de vedere al amenajării şi mobilării spaţiilor de birouri, această nouă abordare înseamnă pentru majoritatea companiilor o regândire a întregului sediu, fie că este unul existent sau implică o mutare. Zonele de lucru trebuie să fie regândite pentru a face loc zonelor de socializare şi colaborare, iar mobilierul trebuie să fie ori înlocuit, ori accesorizat pentru a putea fi folosit în siguranţă de mai multe persoane. Pot fi instalate multiple spaţii de depozitare inviduale, pentru ca angajaţii să nu îşi păstreze lucrurile personale pe un anumit birou, pot fi folosite materiale uşor de curăţat şi igienizat, iar scaunele ergonomice trebuie să aibă sisteme avansate de personalizare a poziţiei, pentru a fi potrivite pentru persoane de diferite înălţimi şi greutăţi“, a spus Corina Obretin.

Spaţiile de socializare sunt gândite în general pentru a optimiza atât spaţiul, cât şi costurile. După o evaluare a nevoilor echipei, este stabilit un concept care permite utilizarea spaţiului de socializare pentru diferite tipuri de activităţi, prin simpla mutare a unor piese de mobilier, în general extensibile sau pe roţi. Putem avea astfel un singur spaţiu pentru socializare şi evenimente tip happy hour, pentru colaborare şi şedinţe informale, pentru traininguri sau prezentări.

Din ce în ce mai multe clădiri din România au pornit pe calea deschisă de alte ţări în aplecarea către standarde noi de health&safety. Câteva exemple sunt clădirile Equilibrium, Campus 6.2, Ţiriac Tower şi Tiriac Center sau West Gate. 

În privinţa amenajării, sunt vizate aspecte precum calitatea aerului prin arhitectura şi tehnologiile folosite pentru HVAC, calitatea luminii naturale şi artificiale prin poziţionarea ferestrelor şi a corpurilor de iluminat, precum şi prin alegerea temperaturii şi intensităţii luminii artificiale, alimentaţia sănătoasă a angajaţilor prin oferirea unor surse controlate de opţiuni pentru gustări şi masa de prânz (propria cafenea, propriul restaurant), încurajarea productivităţii prin asigurarea unui echilibru optim între muncă şi viaţa personală, precum şi între timpul dedicat concentrării şi timpul dedicat relaxării, grija faţă de starea de bine a echipei prin oferirea parcărilor de biciclete ce încurajează mişcarea fizică în locul navetei cu maşina.

„Odată cu reîntoarcerea angajaţilor la birou într-un număr din ce în ce mai mare, şi apariţia unei efervescenţe pe piaţa clădirilor de birouri în contextul mutărilor şi reconfigurărilor de sedii, reamenajările în spaţiile comune au devenit o prioritate pentru multe clădiri. Echipa Project1 este implicată de exemplu în proiecte de reconfigurare pentru America House ce includ lucrări exterioare, reamenajare zona de toalete şi modificarea tipului de pardoseli cu instalaţie flotantă. Alte clădiri care au apelat la reamenajări sunt Metropolis, City Gate, Bucharest Business Park, America house, S-Park, Lakeview, Victoria Park şi curând Crystal Tower“, a spus Corina Obretin.

În prezent, costul mediu pentru amenajarea unui spaţiu de birouri este de 450-500 euro/mp plus TVA.

„Diferenţa faţă de anii trecuţi este dată de nivelul de calitate şi inovaţie în care sunt dispuse companiile să investească, acest cost fiind îmbrăţişat până recent doar de companiile care îşi doreau un spaţiu de birouri de clasa A. În plus, nu putem omite contextul politic şi economic actual, care a dus la creşterea preţurilor pentru materiile prime şi materiale, precum şi pentru serviciile de transport“, a explicat directorul de vânzări.

Faptul că angajaţii nu mai merg la birou doar pentru a lucra este o schimbare importantă apărută încă de la finalul anului trecut, când multe companii şi-au chemat angajaţii înapoi în sediu.

„Anul acesta tendinţa este cu atât mai pronunţată cu cât companiile nu se luptă doar pentru a avea angajaţii din nou în birou, ci şi pentru a îi păstra în cadrul echipei. Facilităţile implementate de majoritatea companiilor ce au lucrat la reconfigurarea spaţiului de birouri sunt considerate deja beneficii standard: zone de relaxare, o bucătărie modernă echipată cu diferite aparate precum cele pentru cafea de specialitate, zone dedicate pentru fumători, zone pentru socializare şi luat masa împreună“, a subliniat Corina Obretin.

Cea mai avansată abordare face din locul de muncă o „a doua casă“ prin facilităţi fie integrate în conceptul spaţiului, fie disponibile în clădire, precum sală de masaj sau de fitness, zonă pentru meditaţie sau relaxare în linişte (silent rooms), zonă tip amfiteatru pentru socializare, cursuri sau evenimente interne etc.