Supliment ZF Branduri românești

Brandurile de export ale României: ce sfaturi oferă antreprenorii care au reuşit să depăşească graniţele ţării celor care fac primii paşi în acest sens

28 feb 2022 Autor: Cristina Roşca

♦ Să reuşeşti întâi acasă şi abia apoi să te extinzi peste hotare ♦ Să mergi cu paşi mici şi să nu cauţi câştiguri imediate l Să te bazezi pe forţe proprii  înainte de orice altceva ♦ Acestea sunt câteva dintre lecţiile pe care le „predau“ antreprenorii care au reuşit să iasă peste graniţă şi să dezvolte pe alte pieţe afaceri stabile, cu rezultate financiare importante.

Cele mai multe afaceri româneşti din retail, FMCG, curierat sau sănătate şi-au ancorat businessurile timp de mulţi ani în „portul“ România, unde şi-au securizat o poziţie puternică în piaţă. Sunt şi companii care au făcut paşi timizi peste graniţă, dar puţine. În ultimii ani însă, numărul lor şi viteza cu care se mişcă au crescut. Ce sfat le oferă antreprenorii şi executivii cu experienţă curajoşilor care vor să pornească pe acelaşi drum?

„Am avut o creştere organică pe pieţele străine. Am dezvoltat echipe proprii de vânzări pentru piaţa externă. Am investit 12 ani până au început să apară primele rezultate. În timp am început să înţelegem care sunt mecanismele pentru a creşte vânzările la export“, spunea recent Eliodor Apostolescu, pro­prie­tarul companiei Phoenix Y, pro­ducătorul pufuleţilor Gusto, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de profil. Astăzi, mai mult de jumătate din producţia de la Băicoi ajunge la export pe câteva zeci de pieţe (peste 30), Germania şi SUA fiind cele mai importante după România. „Ar fi foarte util dacă am avea echipe de consilieri economici pentru promovarea brandurilor pe plan internaţional. E drept, baza nu trebuie s-o aşteptăm de la alţii, ci trebuie să vină de la noi. Trebuie să ne facem businessul. Nimeni nu ştie mai bine ca noi cum se vând produsele, cum ne putem adresa pieţelor externe“, adăuga Apostolescu.

România mai are astăzi 83 de ataşaţi comerciali în întreaga lume, numărul lor fiind în scădere puternică, de aproape 40%, faţă de 2010. Aceşti reprezentanţi, spun antreprenorii şi executivii locali, sunt vitali pentru dezvoltarea brandurilor româneşti la export, ei sunt de fapt instrumentul cel mai puternic al statului peste hotare pentru promovarea afacerilor autohtone. Promovarea produselor şi serviciilor româneşti pe pieţele de reşedinţă sau arondate şi atragerea investiţiilor străine în România reprezintă principalele atribuţii ale consilierului economic. Acestor atribuţii li se adaugă însă şi altele, peste 20, conform fişei postului oferită de Ministerul Economiei.

„România trebuie să renunţe treptat la modelul de dezvoltare în care singurul atu este preţul scăzut al mâinii de lucru. Pentru a susţine o creştere economică de durată, care să garanteze un nivel de trai similar ţărilor occidentale, avem nevoie să investim în cercetare şi în brandurile locale“, spune Mircea Tur­dean, directorul general şi acţionarul Farmec

Cluj-Napoca, cel mai mare producător local de cosmetice.

Compania are în portofoliu brandurile Farmec şi Gerovital, cu o istorie de câteva zeci de ani. Firma e activă şi pe piaţa bunurilor de curăţenie cu mărcile Nufăr şi Triumf şi a pariat începând cu 2020 pe segmentul de dezinfectant, un produs de bază în pandemie.

„Putem să generăm venituri consistente din proprietatea inte­lectuală, pentru că produsele de brand generează marje de profit mai mari decât cele generice. Aceste produse pot fi exportate cu succes şi pot contribui la îmbunătăţirea brandului de ţară, România deve­nind astfel o destinaţie dezirabilă pentru investiţii cu valoare adăugată ridicată“, adaugă Turdean.

Piaţa locală e de departe cea mai importantă pentru Farmec, exportul reprezentând sub 10%, conform celor mai recente date ale ZF.

Totuşi, Mircea Tudean a de­clarat în mai multe rânduri că vrea să accelereze livrările peste graniţă - acum pro­dusele fiind vândute în 30 de ţări -, potenţialul de dezvoltare fiind mare.

Compania Top Line, activă pe piaţa de import şi distribuţie de produse cosmetice către clinici şi saloane de înfrumuseţare, este prezentă la rândul său pe patru pieţe – România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ungaria.

Diana Baicu, director general şi acţionar Top Line, este de părere că modelul de dezvoltare în viitor pentru România este să devină un centru regional. Ea adaugă că suntem cea mai mare piaţă din Balcani şi putem eficientiza baza logistică şi costurile de headquarter prin extindere structurată în regiune.

„În lumea modernă, nu vom putea să rămânem jucători «single country» atunci când inflaţia devine galopantă şi atragerea oamenilor de calitate va însemna să oferim pachete substanţiale.“

Top Line este o companie care a fost lansată pe piaţa din România în 1996, într-un moment în care industria de înfrumuseţare profesională autohtonă era abia la început de drum. Circa 25 de ani mai târziu, produsele şi tehologia distribuită de Top Line se regăsesc în peste 5.000 de clinici şi saloane de înfrumuseţare, mai mult de jumătate din totalul existent în ţară astăzi. Mai mult, de aproape un deceniu firma a început expansiunea internaţională.

„Paşii nostrii în business sunt foarte serioşi şi avem un plan strategic de expansiune. Bulgaria are un plan de dezvoltare care este «in place» în acest moment, plan ce include creşterea numărului de branduri pe care le reprezentăm acolo, dar şi extinderea parteneriatelor.“

Uitându-se la faptul că firma are profit şi în Bulgaria, şi în Republica Moldova, extinderea în afara graniţelor ţării este cu siguranţă o mutare câştigătoare dacă ai strategia corectă şi echipa potrivită, explică antreprenoarea.

Tot pe pieţele din jur a pariat şi Laurenţiu Ilie, fondator al Kitchen Shop, un retailer de echipamente de gătit. Anul trecut, antreprenorul a deschis un al doilea magazin fizic în Ungaria, dar a şi făcut pasul către Bulgaria, unde compania este prezentă cu un magazin online şi o reţea de distribuţie.

„Am deschis magazine în Ungaria pentru că am avut o oportunitate, nu erau magazine de gătit similare, însă în Bulgaria e invers, în fiecare centru comercial există 2-3 astfel de magazine de gătit“.

Înainte de a te extinde însă, e important să fii puternic pe piaţa locală, să ai un model care a dovedit acasă, înainte de a-l replica peste hotare.

„Ca să reuşeşti peste hotare, trebuie să găseşti serviciul care funcţionează acasă, să găseşti o nevoie a clientului şi să o rezolvi impecabil prin tehnologie. Odată ce ai făcut asta şi ai nişte procese bune şi scalabile, trebuie să te mişti foarte bine şi să mergi în extern, deoarece acolo sunt alţi oameni care se gândesc la acelaşi lucru“, spunea recent şi Tudor Manea, CEO-ul eMAG, cel mai mare jucător din retailul online românesc şi o companie ce are operaţiuni importante şi pe pieţele vecine.

Mai exact, Dante International, controlată de sud-africanii de la Naspers, este compania care administrează businessurile eMAG România şi Fashion Days România şi care realizează vânzări pentru eMAG Bulgaria şi Ungaria.

Din perspectiva businessului pe care în face pe pieţele externe, peste 2 mld. lei în 2020, eMAG este una dintre cele mai mari afaceri ce a pornit de pe plan local şi care a depăşit graniţele ţării.

 

Diana Baicu, director general şi acţionar, Top Line: „În lumea modernă, nu vom putea să rămânem jucători «single country». Atunci când inflaţia devine galopantă şi atragerea oamenilor de calitate va însemna să oferim pachete substanţiale“.