Din ce îşi poate face România un brand de ţară? Apă minerală, vin, turism, cafenele sau mâncare, toate opţiunile sunt pe masă

♦ Fără o acţiune coordonată de stat şi fără implicarea tuturor actorilor, acest lucru va fi nu doar greu, ci aproape imposibil.

Franţa are vinul, are şampania, brânzeturile şi ceea ce unii cunosc drept „la joie de vivre“ (bucuria de a trăi – trad.). Argentina are tangoul, aşa cum Japonia şi China au ceaiul drept brand de ţară. Arhipelagul Maldive este uşor identificabil cu plajele paradiziace şi cu apa turcoaz, pe când în Italia gastronomia – cu ale ei paste, pizza, risotto, gelato sau tiramisu – este, fără urmă de îndoială, o parte importantă din ceea ce înseamnă această ţară.

În acest context, o întrebare logică ar fi: la ce te gândeşti când spui România? Ce poate deveni un brand de ţară pentru România? Vin, apă minerală, gastronomie şi turism au fost răspunsurile pe care le-au oferit cel mai des executivii şi antreprenorii chestionaţi de ZF. Dar acest răspuns este, cel puţin momentan, unul logic pentru români, străinii ştiind prea puţine despre piaţa locală.

România este unul dintre cei mai mari 15 producători de vin din lume, dar chiar şi aşa, dincolo de graniţă puţini pasionaţi de această licoare cunosc acest lucru. Mulţi nici nu au auzit de vinul românesc, de existenţa lui, ce să mai vorbim de calitatea băuturii.

Şi asta în condiţiile în care acest produs a fost transformat în brand de ţară de multe state, nu doar de marii actori precum Franţa şi Italia, ci şi de Republica Moldova şi Bulgaria, ţări care realizează cantităţi mult mai mici de licori ale lui Bacchus comparativ cu România. Şi atunci, ce face România greşit?

Fără o acţiune coordonată de stat şi fără implicarea tuturor actorilor, a transforma vinul – sau orice alt produs/serviciu – în brand de ţară va fi nu doar greu, ci aproape imposibil.

„Pentru a transforma vinul în brand de ţară, este nevoie de calitate ridicată, de o cantitate care să sprijine un ciclu de cumpărare şi de tupeu în strategia de preţ, pentru că vinul românesc merită mai mult“, a spus recent Stefanos Valvis, project manager la Domeniile Sâmbureşti, un brand care face parte din porto­foliul Valvis Holding, grupul care a dezvoltat şi marca de apă Aqua Carpatica, prezentă la export în 16 ţări.

De altfel, tatăl său şi fondatorul businessului, Jean Valvis, a spus anterior că România ar trebuie să îşi facă brand de ţară din apă minerală.

Antreprenorul a definit ţara ca „patria apelor minerale“.

„România are o caracteristică ce o deosebeşte într-un mod competitiv de toate celelalte ţări din lume: este patria apelor minerale. Acesta este atu-ul nostru naţional incontestabil“, spunea recent omul de afaceri.

Dincolo de produsele de consum, multe voci au spus în mod repetat că România are ce îi trebuie pentru a transforma turismul în brand de ţară. Şi totuşi, e greu să te baţi cu nume deja consacrate. Cum poţi face asta?

„Legat de brandul de ţară, cred că ar trebui să ne schimbăm puţin viziunea în ceea ce priveşte ce promovăm în afară. De ani de zile se tot bate moneda pe turism, însă este foarte greu să fim competitivi pe zona de turism clasic, cel puţin în Europa. Ar trebui să ne uităm la generaţiile care vin şi ar trebui să vedem de ce vin tinerii în România ca turişti străini“, spune Radu Savopol, cofondatorul lanţului de cafenele 5 to go. El crede că acum tinerii vin pentru alte experienţe – mâncare, distracţie, cafea.

Bucureştiul este astăzi peste Berlin în ceea ce priveşte industria cafelei. „Sunt o grămadă de turişti tineri care merg la Berlin, Amsterdam sau Londra pentru a face un weekend în zona de cafea, pentru a descoperi acest produs.“ De ce nu ar alege Bucureştiul?

„Trebuie să ne uităm şi ce urmează în următorii 10 – 15 ani, pentru ce vor veni turiştii. Ei îşi doresc altceva, altfel de experienţe atunci când vizitează o ţară. Cred că fiecare trebuie să povestească despre branşa sa. Fiecare poate să fie un ambasador în industria sa“, conchide el.