Supliment ZF Branduri românești

În ce sectoare din economie sunt brandurile româneşti lider de piaţă

26 feb 2021 Autor: Cristina Roşca

Zuzu este cel mai vândut brand de pe segmentul de lapte, pe când Borsec este lider pe piaţa de apă minerală carbogazoasă. Fiolele cu 5% acid hialuronic din gama Gerovital H3 Evolution de la Farmec sunt cel mai bine vândute produse antirid de pe piaţă în 2020, iar brandul Măgura este numărul unu în categoria de miniprăjituri ambalate atât din punctul de vedere al bucăţilor vândute, cât şi din punct de vedere valoric. Ce au toate acestea în comun? Sunt branduri româneşti, indiferent că astăzi în spate se găsesc aceiaşi antreprenori fondatori sau grupuri gigantice care le facilitează în continuare dezvoltarea.

Există multe segmente de piaţă unde brandurile străine, cu bugete de marketing generoase şi cu forţa financiară a unor grupuri străine în spate, sunt lider de piaţă. Există însă şi sectoare unde acestea nu au reuşit să se impună pentru că numele româneşti au fost şi sunt mai puternice.

Dacia este poate cel mai cunoscut brand românesc, atât local, cât şi internaţional. Deţinută de grupul francez Renault din 1999, această marcă este liderul pieţei auto din România, dar şi din Bulgaria şi Republica Moldova. Ba mai mult, are prezenţă în toată lumea. Aceasta este singura marcă auto românească pe o piaţă unde numele străine sunt poate zeci.

Similar, în piaţa de bricolaj liderul este Dedeman, o afacere fondată de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl. Această companie este totodată cea mai puternică afacere antreprenorială românească după cifra de afaceri. În retailul şi distribuţia de materiale de construcţii, o industrie de circa 4 mld. euro (circa 20 mld. lei) anual, compania românească se luptă cu nume internaţionale precum Leroy Merlin, Brico Depot sau Hornbach, care împreună au afaceri mai mici decât liderul.

Pe cele mai multe pieţe, brandurile româneşti se luptă cu nume străine, sonore şi cu renume. Un exemplu concludent în acest sens este Farmec Cluj, cel mai mare producător local de cosmetice, ce are în portofoliu brandul cu acelaşi nume, dar şi Gerovital. Pe piaţa locală de produse de îngrijire personală şi machiaj lupta companiei se dă cu giganţi străini. Cu toate acestea, experienţa (câteva zeci de ani de prezenţă pe piaţa) şi portofoliul adaptat obiceiurilor locale de consum fac ca produsele Farmec să fie lider pe anumite segmente. Spre exemplu, fiolele cu 5% acid hialuronic din gama Gerovital H3 Evolution sunt cel mai bine vândute produse antirid de pe piaţă în 2020, spun oficialii companiei.

Similar, marca de electrocasnice Arctic, ce se află de circa două decenii în portofoliul turcilor de la Arcelik, este lider pe mai multe segmente de piaţă, deşi lupta se dă tot cu nume străine gigantice, printre care şi cu Beko, o altă marcă - de această dată internaţională - din portofoliul aceluiaşi grup.

Există însă şi câteva pieţe în economia locală - mai puţine, e drept - unde lupta se dă  preponderent între nume româneşti, chiar dacă unele sunt deţinute acum de grupuri străine, iar altele rămân în ograda antreprenorilor care le-au fondat. Electro-IT-ul este o piaţă eminamente românească, Altex şi Flanco fiind cei care domină vânzările de profil, ambele afaceri antreprenoriale. La fel se întâmplă şi pe piaţa de vin, unde numele străine aproape că nu au nicio şansă în faţa celor câteva sute de etichete locale, cele mai puternice ca vânzări fiind brandurile Cramele Recaş, Jidvei şi Cotnari. În retailul farma abia acum îşi face loc un nume străin - Dr. Max - care vine să înlocuiască treptat Sensiblu sau Punkt, mărci româneşti, deşi cu sonoritate internaţională. Celelalte branduri mari din segmentul de farmacii sunt însă locale. Preluarea de către un grup străin a unei afaceri româneşti poate veni la pachet cu schimbări de portofolii şi cu procese de rebranding. Atunci când marca achiziţionată este puternică însă, ea este de regulă păstrată şi dezvoltată în continuare. Zuzu, La Dorna şi Napolact - cele mai vândute trei mărci de pe piaţa de lapte - sunt toate autohtone, dar deţinute de străini.

Nu există o reţetă standard când vine vorba de strategii de brand, dar de cele mai multe ori forţa unei mărci, afinitatea consumatorului faţă de ea, istoria, precum şi o serie de alte elemente cântăresc în luarea oricărei decizii.