Supliment ZF Branduri românești

Anca Rarău, fondator Brandocracy şi managing partner Brandlogic Advisory: Nu este suficient să ai un vis sau un hobby pentru a construi o afacere puternică. Ai nevoie de viziune pe termen lung, de pragmatism, de acceptarea propriilor limite profesionale, de expertiză.

Nişele de business câştigătoare pentru cea mai tânără generaţie de antreprenori. Pe ce pariază ei?

28 feb 2022 Autor: Alina-Elena Vasiliu

♦ Cafenele, haine, bijuterii şi accesorii, cosmetice, lumânări parfumate şi decoraţiuni pentru casă, dulciuri home-made, fructe şi legume bio sunt câteva dintre nişele de business care au atras ca un magnet noile generaţii de antreprenori ♦ Dacă unele sunt mai ofertante şi cu o concurenţă mai redusă, altele implică „lupta“ cu multinaţionalele, cu brandurile consacrate, de multe ori internaţionale, însă asta nu-i sperie pe cei care aleg să-şi pună pasiunea în slujba unui business.

„Piaţa este aglomerată, am văzut şi noi multe branduri noi. Cred că ne îndreptăm către diversitate, cu creaţii tot mai frumoase“, spune Edmond Balate, unul dintre antreprenorii care deţin brandul de haine Divalo Transylvania.

Atelierul din Târgu-Mureş pe care îl gestionează alături de soţia lui, Larisa Balate, reprezintă unul dintre numeroasele branduri locale de modă care şi-au făcut intrarea în scenă în ultimii ani. Au început cu imprimarea tricourilor, apoi au plusat şi au ales să croiască şi să pună pe piaţă creaţii proprii, pentru a reuşi să se extindă la nivel naţional. După câţiva ani în care au lansat mai multe colecţii, au reuşit să se promoveze şi la nivel internaţional, iar acum scopul lor este să renunţe treptat la partea de producţie şi să se concentreze doar pe creaţie şi design.

Adrian Ciubotaru, de profesie avocat, a pariat pe industria cafenelelor, un domeniu care ia tot mai multă amploare în ultimii ani în România, şi a dus la îndeplinire visul său de a avea o cafenea în toamna anului 2020, în plină pandemie. Conceptul în care este cofondator şi care poartă numele de Hood & One Love Coffee implică vânzarea de cafea, dar are şi o componentă de bere artizanală, de care sunt responsabili asociaţii săi, Constantin şi Andrei Carlaonţ şi Lucian Popescu.

„În toamna lui 2020 am început să discutăm, iar într-o lună am amenajat şi am deschis localul. Au fost mai multe lucruri care s-au sudat. Printre ele, faptul că ştiam foarte bine zona şi am avut oportunitatea găsirii spaţiului în care suntem noi în chirie în acest moment (Popeşti-Leordeni – n. red.)“, spune Adrian Ciubotaru.

Dana Barascu şi Gabriela Moise au avut mai mult timp în pandemie pentru pasiuni insuficient exploatate în trecut. Spre deosebire de mulţi antreprenori, în cazul lor nu ideea a fost înainte de business, ci mai degrabă spiritul antreprenorial a precedat ideea de afacere. Au căutat pe Pinterest tot felul de idei care să le inspire, până când au găsit-o pe cea câştigătoare: obiectele decorative din macrame. Şi atunci a luat naştere DaGa Macrame.

„Nu avem un singur produs în portofoliu. Asta ne-am dorit de la început, să putem face orice. Şi ne-am mai dorit ca oricine intră pe pagina noastră să aibă măcar un produs care să fie pe gustul lui. Realizăm de la mărturii – cel mai mic obiect din macrame – până la paravane şi corturi“, spun cele două tinere.

Acestea sunt doar câteva exemple de antreprenori care şi-au făcut curaj să atace pieţe pe care mulţi le-ar putea percepe ca fiind deja saturate. Ce anume le dă curaj?

„Există tendinţe evidente de întoarcere a consumatorului către produsele locale, este în creştere apetitul pentru ceea ce este românesc, autentic, de acasă. Pandemia ne-a şi arătat că e bine să ai în curtea ta, în satul sau oraşul tău, în ţară în orice caz, anumite produse, să ai o alternativă la soluţiile de import pentru că în situaţii de criză pot apărea sincope în lanţurile de aprovizionare. Globalizarea are beneficiile sale, dar, în acelaşi timp, se pare că are şi nişte limitări, iar pandemia ne-a demonstrat cât de important este să ai alternative“, spune Anca Rarău, fondator Brandocracy, firmă de consultanţă în branding, şi managing partner la Brandlogic Advisory.

Mai mult, marile lanţuri de retail găzduiesc sau au chiar proiecte speciale destinate brandurilor româneşti – în special, dar nu numai, pe zona de alimente, de produse care vin din micile ferme româneşti, de la producători locali.

„Succesul ţine de cunoaşterea pieţei, de cât de mult înţeleg proprietarii ori iniţiatorii cum să-şi construiască un brand autentic, puternic, cum să se poziţioneze corect. Nu este suficient să ai un vis sau un hobby pentru a construi o afacere puternică. Ai nevoie de viziune pe termen lung, de pragmatism, de acceptarea pro­priilor limite profesionale, de expertiză.“

Într-adevăr, multe dintre aceste afaceri au avut ca punct de start un hobby, o activitate care genera iniţial o satisfacţie personală, nematerială. În spatele lor sunt oameni care au descoperit că pot face un business în timpul liber sau pur şi simplu au câştigat, odată cu pandemia, timp în care şi-au dat seama că pasiunea pentru un domeniu sau altul poate să le aducă bani în plus.

„Vedem de câţiva ani noi trenduri în piaţă, iar noile afaceri au legătură directă cu schimbările apărute în comportamentul clien­ţilor, induse de diferite modificări pe zona de aspiraţii, prioritizări ale anumitor interese de dezvoltare personală, conştien­tizarea im­portanţei protecţiei mediului sau, pur şi simplu, de considerente economice“, spune Anca Rarău.

Astfel, au apărut diverse iniţiative antreprenoriale pe zona alimentară, orientate către ideea de proaspăt, sănătos şi cu acces imediat, inclusiv cu comenzi şi livrare prin platforme dedicate, ceea ce confirmă că digitalizarea este un bun suport pentru orice tip de afacere.

Un exemplu de astfel de business este retailerul Ototo, care mizează pe branduri locale sau, în caz că ele nu există pe o nişă, pe mărci independente. Antreprenorii care au lansat primul magazin Ototo în pandemie au început deja extinderea, semn că interes există din partea consumatorilor.

De asemenea, au apărut branduri noi de vinuri produse local, de bere artizanală sau de dulciuri home-made, adică afaceri născute din pasiune, dar care cer şi temeinice cunoştinţe tehnice în domeniile respective. Este interesant însă că ele au luat naştere într-un moment în care şi gusturile şi obiceiurile consumatorilor sunt într-un fel de revoluţie, de reaşezare, ceea ce creează un teren favorabil pentru noile afaceri.

„Cursurile din zona de tehnologie – pentru copii – sunt, de asemenea, în plin avânt, ca urmare a cererii de educaţie şi dezvoltare pe acest segment. La fel, sălile de fitness şi tot ceea ce înseamnă preocupare pentru un corp sănătos armonios dezvoltat sunt o nişă care creşte.“

Desigur, de la idee la dezvoltare şi creştere sunt paşi de urmat, obstacole de trecut, lecţii de învăţat şi tocmai în asta stă măiestria antreprenorilor. Însă primul pas necesar – luarea avântului – a fost făcut, iar asta este fundamental.

 

Cafeaua de specialitate, berea artizanală, moda, alimentele sănătoase – fără zahăr, conservanţi sau chiar gluten –, cosmeticele naturale ori obiectele decorative sunt doar câteva sectoare care au atras atenţia tinerilor antreprenori.