Supliment ZF Branduri românești

România are 10 produse agricole şi alimentare tradiţionale recunoscute în UE. Lista de vinuri şi spirtoase e mult mai lungă

28 feb 2022 Autor: Cristina Roşca

♦ Francezii au şampania, spaniolii au jamonul, austriecii au şniţelul vienez, iar românii au salamul de Sibiu şi magiunul de prune Topoloveni ♦ De fapt, fiecare ţară are mai multe produse tradiţionale înscrise în registrul juridic eAmbrosia.

România are în total 77 de produse agricole, alimentare şi bău­turi tradiţionale recunoscute sau în curs de recunoaştere în UE, arată portalul eAmbrosia al Uniunii Eu­ro­pene, unde sunt reunite aceste articole din toate ţările membre şi nu numai.

eAmbrosia este un registru juridic al denumirilor produselor agricole şi alimentare, al vinurilor şi băuturilor spirtoase înregistrate şi protejate în întreaga UE, scrie pe site-ul Ministerului Agriculturii. Acesta oferă acces direct la informaţii cu privire la indicaţiile geografice înregistrate, inclusiv cu privire la instrumentele juridice de protecţie şi la caietele de sarcini ale produselor, conform aceleiaşi surse.

Din totalul celor 77 de produse româneşti înscrise pe eAmbrosia, 12 articole sunt alimentare, pe când restul – de departe cele mai multe – sunt băuturi alcoolice, vinuri mai ales, dar şi tării. În ceea ce priveşte bunurile agricole şi alimentare, doar zece sunt recunoscute, alte două – pita de Pecica şi salinatele de Turda – sunt acum în proces de aprobare, statutul fiind de aplicant. Ambele apar înscrise recent, în ianuarie 2022 şi respectiv decembrie 2021.

La polul opus, există produse recunoscute încă din 2005, precum ţuica de Argeş sau vinarsul Mur­fatlar. Dintre produsele alimentare şi agricole, primul care şi-a făcut loc pe lista eAmbrosia este Magiunul de prune Topoloveni, în 2011.

„Magiunul de prune Topolo­veni, fabricat de Sonimpex Serv Com SRL, a fost înregistrat la 8 aprilie 2011 ca Indicaţie Geografică Protejată (I.G.P.). Magiunul de prune Topoloveni a fost listat în baza de date a denumirilor şi înre­gistrărilor (DOOR), fiind postat pe site-ul oficial al Comisiei Euro­pene“, conform Ministerului Agri­cul­turii. A urmat apoi salamul de Sibiu, în 2016. În România, doar şase firme au dreptul să producă salam de Sibiu, este vorba de Agricola Bacău, Cris-Tim, Aldis, H&E Reinert, Salsi şi Scandia Food. Acestea realizează anual o cantitate de 3.000 de tone, ceea ce înseamnă 10% din piaţa salamului, estimată la 30.000 de tone, potrivit unor afir­maţii recente ale lui Carmen Gavrilescu, preşe­dinte al Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu.

Pe lista produselor alimentare recunoscute de UE se mai numără telemeaua de Ibăneşti, novacul afu­mat din Ţara Bârsei, scrumbia de Dunăre afumată, cârnaţii de Pleşcoi, telemeaua de Sibiu, caşcavalul de Săveni, salata cu icre de ştiucă de Tulcea şi plăcinta dobrogeană.

Unele dintre acestea au fost incluse pe lista Uniunii Europene chiar anul trecut.

Mai exact, salata cu icre de ştiucă de Tulcea a fost înregistrată ca produs cu Indicaţie Geografică Protejată în UE în 2021. ÑSalata cu icre de ştiucă de Tulcea este un produs care reprezintă tradiţia locală de prelucrare a peştelui, iar metoda de preparare a acesteia este specifică ariei geografice delimitate“, anunţa anul trecut Ministerul Agriculturii.

Lista cu produse specifice şi recunoscute din fiecare ţară este actualizată permanent, în funcţie de înscrierile ce vin. În cazul României, loc de creştere există, mai ales la produse alimentare, unde are doar zece articole recunoscute. Spre comparaţie, Franţa – un stat cunoscut la nivel mondial pentru gastronomia sa - are de circa 25 de ori mai multe. Acestora li se adaugă şi câteva sute de băuturi, în aproape 800 de articole.

 

Magiunul de prune Topoloveni a fost primul produs alimentar tradiţional recunoscut de UE în 2011. A urmat salamul de Sibiu în 2016.

 

eAmbrosia este un registru juridic al denumirilor produselor agricole şi alimentare, al vinurilor şi băuturilor spirtoase înregistrate şi protejate în întreaga UE