Analiză. Cum arată tranziţia verde a României în zece cifre-cheie?

Cât poluează România? Dar cât reciclează? Câtă energie regenerabilă produce? Câtă apă consumă? Dar carburanţi? Cum stă la capitolul poluării? Sunt câteva dintre reperele principale când vine vorba de poziţionarea României în peisajul tranziţiei către o economie verde.

România reciclează mai puţine deşeuri municipale decât media Uniunii Europene şi a avut un consum în creştere de carburanţi în ultimii doi ani, însă emite mai puţine gaze cu efect de seră per angajat, reciclează mai mult plastic şi are o pondere mai mare a energiei regenerabile în consumul total decât media ţărilor care fac parte din UE. Acestea sunt informaţiile care reies din mai multe statistici realizate de Eurostat.

În ceea ce priveşte cantitatea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de angajaţi, România se numără printre ţările cu cea mai redusă asemenea cantitate cu o medie de 10,9 tone în 2020. În acelaşi an, fiecare angajat din Uniunea Europeană a generat 13,6 tone de emisii de gaze cu efect de seră, cea mai scăzută valoare înregistrată şi cu 4,4 tone mai puţin faţă de 2020.

Când vine vorba de reciclarea ambalajelor din plastic, România a înregistrat în 2018 – cel mai recent an pentru care există date la Eurostat aferente acestui indicator – o rată de 43%, foarte apropiată de media Uniunii Europene, de 41%.

România se află pe locul 57 în lume din aproape 200 de state în funcţie de poluarea aerului, stând mai bine decât toate ţările din regiune, dar mult mai slab decât cele din vestul şi nordul Europei, potrivit unei statistici din 2020 a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Cât despre poluarea fonică, raportul Environmental Noise in Europe, realizat de Agenţia Europeană de Mediu (AEM) şi lansat în 2020, arată că 13,3% din populaţia totală a României care locuieşte în oraşe sunt expuse la niveluri de zgomot de peste 55 de decibeli generate de traficul rutier.