• Leu / EUR4.9005
  • Leu / GBP5.4945
  • Leu / USD4.4823
Supliment ZF Green Economy

Doar 3% din suprafaţa agricolă a României este cultivată în sistem ecologic. Cum creştem sub eticheta „bio“? Comisia Europeană ţinteşte o proporţie de 25% până în 2030

16 apr 2021 Autor: Florentina Niţu

În timp ce curentul agriculturii eco ade­me­neşte tot mai mulţi australieni, care deţin cea mai mare suprafaţă de terenuri de cul­­ti­va­re ecologică, de peste 35 de milioane de hec­tare, conform ultimelor date sta­tis­tice, ro­mânii sunt încă reticenţi să parieze pe această nişă. Deşi an de an suprafaţa lucrată în sistem ecologic a crescut, până la 470.000 de hectare în 2020, doar 3% din su­pra­faţa agri­colă totală a României este cul­tivată astfel.

Comisia Europeană a făcut un plan de ac­ţiune pentru dezvoltarea producţiei eco­lo­gice, scopul său fiind de a atinge o rată de 25% din totalul terenurilor agricole până în 2030. Se îndreaptă România în direcţia dictată? 

„Este un obiectiv foarte ambiţios şi cu si­gu­ranţă va aduce agricultura ecologică din zona de nişă, în cea de mainstream. Avan­ta­jele pentru consumatori sunt clare: mân­care sănătoasă la preţuri din ce în ce mai mici“, a spus Vlad Popescu, CEO al Norofert Group, producător de inputuri agricole orga­nice, precum îngrăşăminte, produse fitosanitare şi tratamente foliare.

Compania a cumpărat în acest an o fer­mă de 1.000 de hectare în judeţul Teleor­man, suprafaţă pe care vrea să o conver­teas­că în sistem ecologic. Vlad Popescu spune că îl interesează şi să extindă suprafeţele pe care le va lucra astfel şi ulterior, poate, chiar să facă produse finite eco.

„Deşi România are doar aproximativ 3% din suprafaţă înregistrată în sistem ecologic, vedem o creştere accelerată în ultimul an a suprafeţelor convertite şi cred că putem să vorbim despre o creştere către 10% din suprafaţa totală arabilă în urmă­torii cinci ani“, a menţionat anteprenorul.

Suprafaţa cultivată ecologic din România (ca procent din total) este printre ce­le mai mici din Europa, aproape de trei ori mai mică decât media europeană, arată da­te­le de la Eurostat, biroul european de statistică.

Pe primul loc în topul ţărilor cu cea mai mare suprafaţă cultivată în sistem ecologic din UE se află Austria (25,3%), ţară în care au fost înfiinţate primele ferme organice încă din 1920 şi care a ajuns la peste 23.500 de astfel de ferme, potrivit presei străine, pe baza datelor oficiale publicate de către autorităţile austriece.

În România, în 2019, peste 10.200 de operatori economici „ producători, comercianţi, procesatori „ erau înregistraţi în agricultura ecologică, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, însă numărul lor a scăzut în 2020 până la 6.615 de operatori. Paradoxal, suprafaţa cultivată ecologic a crescut cu 28% până la 470.000 de hectare.

„În 2020 am văzut mai mult interes pentru produsele ecologice şi pentru serviciile legate de sustenabilitate. A fost un an plin de provocări, dar acum se pare că obstacolul de a transforma o producţie într-una eco sau de a începe o afacere ecologică nu mai este atât de mare“, a spus Silvia Maier, directorul general al Austria Bio Garanţie România.

Compania face parte din grupul EASY-CERT, unul dintre cele mai mari organisme de control din Europa, iar în România oferă servicii de inspecţie a culturilor agricole şi de certificare a produselor ecologice.

Specialiştii din domeniul agriculturii „verzi“ mai spun, pe de o parte, că motivul scăderii numărului de operatori din 2020 este reprezentat de costurile mari pentru certificare, pe care micii producători nu şi le permit, iar pe de altă parte afirmă că se conturează o tendinţă ca producători certificaţi ecologic să-şi mărească suprafeţele, pentru a se consolida piaţa.

„Agricultura ecologică are câteva avantaje majore: subvenţiile sunt mai mari decât în agricultura convenţională, iar în funcţie de cultură ele pot fi duble per hectar. Recoltele se vând şi ele în general cu 30-40% mai scump“, subliniază Vlad Popescu.

Şi Silvia Maier spune că un avantaj important al bunurilor certificate ecologic este preţul de vânzare mai mare pe care producătorul îl poate percepe. Un alt avantaj este cererea în creştere constantă în ultimii ani în Europa şi, în special, în România, pentru produsele eco-bio, mai sănătoase.

„În timpul perioadei de conversie, producătorul primeşte subvenţii mai mari decât producătorii agriculturii convenţionale“, întăreşte ea. Totodată, investitorii au acces mai facil la fonduri europene pentru a înfiinţa plantaţii ecologice.

Cum se certifică ecologic un producător?

Pentru a putea produce, procesa şi comercializa produse ecologice, activitatea unui fermier trebuie să fie certificată de către un organism de control aprobat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. După semnarea unui contract de inspecţie cu un organism de control, activitatea ce urmează a fi certificată trebuie înregistrată la Direcţia Agricolă Judeţeană, unde îşi are sediul social compania, a explicat Silvia Maier.

Ulterior, a adăugat ea, se stabileşte data efectuării auditului. Regulamentele europene pentru agricultura ecologică stipulează că trebuie efectuată cel puţin o vizită pe teren pe an. În urma auditului se emite un raport de inspecţie, ce va fi urmat de emiterea unui certificat de conformitate.

„Pentru producătorii agricoli există o perioadă de conversie a suprafeţelor gestionate, în funcţie de cultura înfiinţată, de minimum 24 de luni“, a precizat Silvia Maier.

Acest tip de agricultură este încurajat de consumatori. Comportamentul la cumpărături s-a schimbat în ultimii 5-10 ani, oamenii devenind mai conştienţi de ceea ce consumă, îndreptându-se astfel spre produsele mai sănătoase. Această situaţie a dus la creşterea ofertelor din retailul modern, dar şi la dezvoltarea unor platformele online cu produse certificate ecologic.

„Gama de produse ecologice este în creştere. Fermierii au urmărit mai multă sustenabilitate în ultimii ani, văd potenţialul de a obţine preţuri mai bune cu produsele ecologice în piaţa de desfacere, prin urmare, întregul domeniu a avansat“, a afirmat Silvia Maier.

Vlad Popescu spune că în ultimii ani putem să observăm o creştere a producţiei pe hectar în sistem ecologic, fapt ce a dus la o micşorare a diferenţei între producţia ecologică şi cea convenţională. „Evident, acest lucru încurajează din ce în ce mai mulţi fermieri să abordeze agricultura ecologică“, consideră el.