Este economia circulară soluţia pentru criza de mediu care este la fel stringentă ca pandemia, deşi poate mai puţin evidentă?

Economia circulară - un ter­men ex­trem de po­pu­lar în ultimii ani - este vă­zu­tă ca soluţia pentru cri­za de mediu care afec­tea­ză o lume întreagă şi care este la fel de stringentă ca pandemia, deşi poa­te mai puţin evidentă. După cum îi spune şi numele, acest tip de eco­nomie presupune un sistem con­ti­nuu de producţie şi reutilizare a re­sur­selor şi a deşeurilor, iar un ast­fel de sistem poate fi utilizat în mul­te do­menii, de la industria ali­men­tară la modă şi de la in­dustria auto la energie. Iniţiative în acest sens există deja, deşi la scară mică sau medie.

Spre exemplu, Carrefour România de­rulează Punem Preţ pe Plas­tic, un pro­gram de economie cir­culară adresat reducerii can­ti­tăţii de ambalaje din plastic şi in­tro­ducerii plasticului într-un circuit res­pon­sabil, prin reducere, refo­lo­sire şi reciclare.

Un alt retailer francez, Auchan, a lansat un program de eco­nomie circulară a hainelor. În ca­drul magazinelor incluse în pro­gram, clien­ţii vor putea regăsi, în com­ple­tarea colec­ţiilor vesti­men­tare din oferta magazinelor, şi o se­lec­ţie de haine pur­tate, în stare per­fectă de co­mer­cializare, prin in­ter­mediul unui par­te­ne­riat cu lan­ţul de ma­ga­zine de mo­dă LaMajole. Demarat în luna fe­brua­rie în hi­per­mar­ketul Auchan Cluj Nord, programul a fost extins re­cent şi în magazinul din Târgu-Mureş Sud.

„Economia circulară are la bază un prin­ci­piu sim­plu, iar pen­tru a con­tribui la per­sis­tenţa ma­te­rii­lor prime pen­tru gene­ra­ţiile vii­toare, ne încu­rajăm clienţii să re­cicleze, repare sau să reu­tilizeze pe cât posibil un produs“, spune Corina Dospinoiu, responsabil CSR Auchan Retail România.

Potrivit studiilor de piaţă, in­dus­tria textilă este unul dintre cei mai mari po­luatori ai planetei, fiind res­ponsabilă pentru 10% din po­luarea cu emisii de gaze cu efect de seră. Mai mult, doar 1% din tex­ti­l­ele la nivel global se re­ciclează, spun re­pre­zen­tanţii gru­pului fran­cez.

Totuşi, iniţiative menite să dea hai­nelor o nouă viaţă apar tot mai des.

Una dintre pri­mele astfel de ini­ţiative a apar­ţinut suedezilor de la H&M şi datează încă din 2013. Pro­gra­mul de co­lec­tare a hai­nelor este o iniţiativă glo­bală a re­tail­e­rului şi func­ţionează astfel: hainele care pot fi re­purtate sunt comercializate în întreaga lume drept mărfuri second-hand, pe când arti­colele textile care nu mai pot fi purtate sunt trans­for­mate înalte produse, pre­cum co­lecţii remake sau lavete. Arti­colele tex­tile care nu pot fi reu­tilizate fie primesc o nouă şansă sub formă de fibre textile, fie sunt fo­lo­site la fa­bricarea de produse, precum ma­teriale de protecţie sau izolaţie în industria auto.

„Acceptăm orice ma­teriale textile - de orice marcă şi în orice condiţie - chiar şi şosete des­pere­cheate, tricouri uzate şi aşternuturi vechi. Textilele sunt apoi trimise la cea mai apropiată unitate de re­ci­clare, unde sunt sortate ma­nual“, po­trivit site-ului H&M. Pentru fie­care sacoşă de textile, consu­ma­torii primesc un voucher pe care-l pot folosi în magazinele reţelei.

Astfel de iniţiative care încu­rajează o economie circulară şi un consum prelungit se extind şi în alte domenii, cum ar fi cel al echi­pa­mentelor sportive.

 Spre exem­plu, acum mai bine de cinci ani retai­lerul francez Decathlon a început să organizeze Trocathlon, un târg de produse second hand.

În cadrul târgului sunt accep­tate arti­c­ole sportive de la diverşi pro­du­cători, nu doar cele achi­ziţio­nate din ma­gazinele Deca-thlon, care sunt în stare bună de func­ţio­nare şi pre­zen­tabile din punct de vedere es­te­tic, spun repre­zentanţii companiei.

Conform regulamentului, pro­prie­tarii aduc în magazin pro­dusele pe care doresc sa le înscrie la Trocathlon şi se pot sfătui cu un angajat Decathlon pentru stabi­lirea preţului de vânzare. Artico­lele rămân în magazin pe toată perioada târgului, fiind afi­şa­te în acelaşi timp, în catalogul online. Serviciul este gratuit. Cei care îşi vor vinde produsele în cadrul târgului vor primi un voucher echivalent cu preţul de vânzare cu ajutorul căruia vor putea achiziţiona un produs nou, din magazinele Decathlon.

„Noi, în Decathlon, lucrăm pentru a genera mai mult o economie circulară, astfel proiectăm şi animăm diferite metode alternative de vânzare, precum Trocathlon“, spune Ioana Anghel, wheel sports leader în cadrul Decathlon Romania.

Iniţiative similare au loc şi în industria mobilei spre exemplu, unde piese vechi din lemn sunt readuse la viaţă de unele ateliere şi devin articole de mobilier moderne. Aceeaşi misiune au şi atelierele - nu multe la număr - care oferă servicii de restaurare, recondiţionare, conservare şi tapiţerie.

Şi totuşi, poate cel mai cunoscut program de economie circulară de pe plan local este Rabla, o iniţiativă ce a început în sectorul auto şi ulterior a fost extinsă pe piaţa de electrocasnice. Loc de dezvoltare există încă.