Iniţiativele marilor consumatori de plastic pentru o economie verde: investiţii în plastic reciclat sau în tehnologii care duc la economii de combustibil şi energie

Cei mai mari producători de bunuri de larg consum ambalate din lume sunt şi cei care poartă pe umeri cea mai mare parte a responsabilităţii pentru poluarea planetei cu plastic, un material care are nevoie de 450 de ani pentru a se descompune, un orizont de timp atât de îndepărtat încât mulţi dintre noi nu-l pot cuprinde cu gândul.

La finalul anului trecut, un raport al ONG-ului Break Free From Plastic a rele­vat că în topul companiilor care poluează cel mai mult planeta îşi fac loc giganţii Coca-Cola, PepsiCo, Nestlé, Unilever, Mondelez, Mars, P&G, Philip Morris, Colgate-Palmolive şi Perfetti van Melle (producătorul Mentos şi Chupa Chups). Pro­dusele tuturor acestor giganţi sunt pre­zente pe plan local, ba chiar mulţi dintre con­sumatorii români au în casă o pastă de dinţi, un şampon, o sticlă de suc sau o pun­gă de cafea a unuia dintre aceşti jucători.

Cu vânzări de miliarde sau zeci de miliarde anual, aceşti coloşi sunt în topul celor mai mari corporaţii din lume. Raportul Break Free From Plastic arată însă că, aceleaşi companii nu se află şi la vârful clasamentului în ceea ce priveşte gri­ja pentru planetă. Care sunt totuşi ini­ţia­tivele marilor consumatori de plastic pentru o economie verde?

Un purtător de cuvânt al The Coca-Cola Company citat de presa interna­ţio­na­lă spunea că ţinta e ca până în 2030 com­pa­nia să poată să aibă un sistem de retur­na­re a tuturor sticlelor, astfel încât aces­tea să nu mai ajungă gunoi pe pă­mânt sau în ape­le lumii. Plasticul retur­nat ar urma să fie re­ciclat în noi sticle, conform ace­le­iaşi surse.

Pe plan local, în 2020, compania a în­ce­put să îmbutelieze întreg portofoliul de ape minerale în rPET - ambalaj fabricat în proporţie de 100% din sticle PET reci­cla­te.

„După lansarea rPET anul trecut, pentru Dorna, în 2020 am extins folosirea lui şi pentru Poiana Negri. Astfel, în prezent, 20% din portofoliul companiei se ambalează în rPET. Este o realizare importantă“, spunea recent Paris Nikolopoulos, cel care coor­donează operaţiunile Coca-Cola România din func­ţia de country manager.

La finalul anului trecut PepsiCo a anunţat la rândul său că lansează în Europa, inclusiv în România, rPET, sticla obţinută din PET 100% reciclat, urmând să investească anual 16,4 milioane de lei pentru a face tranziţia către plasticul reciclat, ce are un cost mult mai ridicat, potrivit lui Silviu Popovici, chief executive officer la PepsiCo Europa. Astfel în cursul anului 2021, întreg portofoliul Pepsi şi Mirinda va fi ambalat doar în rPET, după ce Lipton Ice Tea a făcut schimbarea la începutul lui 2020.

„Viziunea noastră este de a construi o lume în care plasticul să nu mai ajungă niciodată deşeu, lansarea de astăzi fiind în linie cu eforturile noastre din zona reciclării şi reutilizării ambalajelor. Soluţia nu stă în eliminarea sticlelor din plastic, ci în crearea unui ecosistem în care acestea sunt colectate şi transformate din nou în sticle“, explica recent Silviu Popovici.

În România, PepsiCo va lucra cu companii locale precum Green Group, din domeniul reciclării PET.

Astăzi majoritatea băuturilor răcoritoare din România sunt vândute în ambalaje din PET (87%) şi doar cantităţi mici sunt vândute în sticlă ce nu se poate returna şi în doze de aluminiu, spun reprezentanţii PepsiCo.

Cifrele sunt confirmate şi de Romaqua Group, cea mai mare afacere românească din sectorul băuturilor.

„Ponderea în volum a sticlei de sticlă a fost până în anul 2019 de 4,5%, iar anul trecut a scăzut la 3,9% din cauza afectării drastice a domeniului HoReCa“, completează Mihaela Drăghici, director PR la Romaqua Group, care are în portofoliu branduri precum Borsec, Giusto sau Albacher.

Grupul are în România şase fabrici, iar executivul spune că investiţiile totale ale grupului pe plan local au depăşit 250 mil. euro.

„Ne referim la investiiţile totale începând cu anul 1998, investiţii în fabrici, depozite logistice şi tehnologie, timp de 23 de ani de la înfiinţarea firmei Romaqua Group.“

Din această sumă, o parte merge către investiţii în protecţia mediului, fie că e vorba de tehnologii ce conduc la economii de combustibili şi energie, reducerea noxelor, deşeurilor, de implicarea în proiecte de mediu, protejarea rezervaţiilor naturale, implicarea în procesul de recuperare şi valorificare a deşeurilor rezultate în urma producţiei, de protecţia perimetrelor hidrogeologice, reciclarea internă a preformelor sau de staţii de epurare tocmai pentru a garanta evacuarea unei ape curate ori management performant al consumului de apă şi CO2.

„În fiecare din ultimii cinci ani am investit peste 5 mil euro pe an în protecţia mediului.“

Compania are, la fel ca toţi jucătorii din industrie, în special ambalaje de plastic. O altă iniţiativă recentă în ceea ce priveşte plasticul aparţine gigantului elveţian Nestlé.

Compania a anunţat că marca de bomboane de ciocolată Smarties foloseşte acum ambalaje din hârtie reciclabilă pentru întreg portofoliul global, eliminând astfel aproximativ 250 de milioane de ambalaje din plastic în fiecare an.

„Prin această decizie suntem cu un pas mai aproape de atingerea obiectivului de a avea toate ambalajele reciclabile sau reutilizabile până în 2025 şi de a reduce cu o treime utilizarea materialelor plastice noi, în aceeaşi perioadă.“, declară Alexander von Maillot, global head of confectionery NestlÈ.

Deşi toţi jucătorii mari din industria bunurilor de larg consum iau măsuri pentru a reduce consumul de plastic sau pentru a reduce poluarea, este evident că drumul e lung, iar această călătorie e abia la început.

Pariul pe ambalaj de sticlă

Adrian Cocan, director general al Agroserv Măriuţa,

compania din spatele brandului Lăptăria cu Caimac, spunea recent că grupul are în plan o investiţie într-o staţie de spălare sticle şi borcane şi un sistem de recuperare a acestor produse. Staţia în sine este o investiţie de 5,5 mil. euro şi va avea o capacitate de 10.000 de sticle şi borcane pe oră. Compania foloseşte pentru produsele sale doar ambajale de sticlă, nu din plastic sau alte materiale, precum mulţi dintre concurenţi. Acesta a fost modelul de la început.

► „Ne dorim să spălăm sticlele şi borcanele proprii, dar şi pentru alţi jucători mici. Este un trend la nivel mondial să se migreze înapoi spre sticle şi din păcate jucătorii foarte mici nu îşi pot permite aşa investiţii.“

► Antreprenorul spunea că o altă investiţie mare, separată, va fi în sistemul de recuperare a acestor ambalaje pentru că grupul vrea să pună în toate oraşele mari ale României automate în care oamenii, la fel ca în Germania, să se ducă să lase sticle şi borcane, iar apoi să primească un bon valoric pe care să îl poată folosi în magazine. În felul acesta consumatorii vor avea interes să aducă înapoi acele sticle şi borcane.

Adrian Cocan adăuga că nu se vor putea recupera sticlele tuturor producătorilor pentru că investiţia ar fi enormă, ar fi la nivelul a sute de milioane de euro exact cum se întâmplă în Vest.

► „În Vest au făcut-o treptat şi un pic mai organizat, în sensul în care prima dată au existat nişte subvenţii pentru producători să se poată aduna în cooperative, după care acele cooperative au primit garanţii guvernamentale pentru creditare. Cu acele garanţii au luat credite de la bănci şi au început să pună la punct aceste sisteme de recuperare şi refolosire, după care guvernele au intervenit şi au început să dea legi şi în cele din urmă amenzi.“

Deşi toţi jucătorii mari din industria bunurilor de larg consum iau măsuri pentru a reduce consumul de plastic sau pentru a reduce poluarea, este evident că drumul e lung, iar această călătorie e abia la început.